Spiridon Popescu biografia

Spiridon Popescu




Spiridon Popescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

POPESCU Spiridon, se naste la 13 aug. 1864, Rogojeni Galati - moare in 8 mai 1933, Bucuresti.

Prozator. Fiul taranului Constantin Dumitrascu al Popei si al Saftei (n. Tofan). Seminarist la Galati si Socola (Iasi), bacalaureat in litere si stiinte la 26 de ani, student la sectia fizico-niateniatici a Univ. din Iasi si elev al Scolii Normale Superioare. Licenta in matematici la 31 de ani.

Profesor de matematici la Birlad, Vaslui, Tulcea, Galati si, din 1904, la Bucuresti. Director general al invatamintului nomial primar, deputat si senator. Debut la Arhiva (Iasi), in . Colaboreaza la Evenimentul literar, sub inriurirea lui C. Stere, al carui cumnat era. Va Albina, angajat in politica de luminare a satelor promovata de Spiru Haret, la Viata Romaneasca, unde publica nuvelele poporaniste Mos Gheorghe la expozitie (1907) si Ratacirea din Stoborani (1909).

Debut editorial cu Consideratii psihologice din viata poporului roman (1893).

A editat volum de proza: Din povestirile unui vina tor de lupi (1905), Mos Gheorghe la expozitie (1912), Zori de iulie (1912).

Scrierile lui Spiridon Popescu par ale unui amator preocupat de emanciparea sociala si morala a taranimii, de care era legat prin nastere si profesiunea sa, inteleasa ca un apostolat, incepind cu conferinta tinuta la Congresul studentesc de la Roman, din 1892, Consideratiuni psihologice din viata taranului roman.

Acesteia ii urmeaza o Coniributiune la munca pentru ridicarea poporului (Scrisori catre invatatori, preoti si catre cei care vor sa-si cunoasca neamul), aparuta la Galati, in 1904, premiata de Academia Romana la editia a Ii-a, din 1911, si care s-a tiparit inca de trei ori in timpul vietii autorului (din sumar, in editiile succesive: Bucati de citit la sezatori si cercuri culturale; Taifasuri cu mos Gheorghe; Despre intelesul scoalei; Comoara; Doctorul si baba-doftoroaia; Dusmanul; Copie de pe natura; Dezertorul; Uscaturi; Domnu Vasile; Popa Rusu; Comitetele scolare; Civilizarea satelor noastre). Tot indrumari, sfaturi, amintiri din viata si experienta proprie contine volumul aparut in 1905 si reeditat in anul urmator. Din povestirile unui vinator de lupi (Cum am vazut intiiasi data lup; Din obiceiurile lupului; Tactica lupului; Jertfele lupului; Vinatoarea de lupi; Intiia mea vinatoare de lup). insa scrierea care a stabilit reputatia autorului e nuvela Mos Gheorghe la expozitie, publicata in revista, in 1907, iar in volum (impreuna cu nuvelele Ratacirea din Stoborani, Izbavirea blastamului si Voinicei) in . Punctul de plecare il constituie Expozitia jubiliara din 1906, deschisa la Bucuresti cu ocazia sarbatoririi a 40 de ani de la sosirea in tara a lui Carol I. Mos Gheorghe din Horincea este trimis la expozitie, de primarul satului, cu fiica si nora sa.

Intimpinat in gara de un consatean, gardistul Ion Matei, mos Gheorghe e condus pe la institutiile cele mai insemnate din Bucuresti si autorul imagineaza ce-ar spune el despre fiecare, dac-ar avea cui sa se adreseze (ministrului de Justitie: „N-avem pamint de hrana, cucoane!")- Sosit, in fine, la expozitie si nevazind rostul ei, aflind ca tot ce este acolo s-a facut din contributia taranilor indatorati pina in git dupa un an de seceta, mos Gheorghe afuriseste locul cu obida: .Auziti voi, fa? Casele acestea, la care cascati voi gura si pentru care ati batut voi bantalia (drumul), ca sa veniti sa le vedeti, is facute din birul nostru, faaa! Ptiuuu! trasni-i-ar Cel de Sus si nu i-ar mai tinea Dumnezeu pe pamini!" Ibraileanu gusta autenticitatea personajului cind, cercetind trenul, aproba nascocirea lui („Asaaa! apoi aice-i regula, tata, nu-i saga! bun, tata, bun de tot!") Nu-i mai putin adevarat ca „analiza" si osindirea tuturor realizarilor material-spirituale din perioada 1866-l906 a eroului (prin care vorbeste Spiridon Popescu) devine, pina la urma, stereotipa si plictisitoare. Nuvela Ratacirea din Stoborani are meritul de a fi cea dintii opera de reflectare a rascoalelor taranesti din 190. Scrisa sub forma de jurnal, la fata locului, ea contine, in ciuda conceptiei ei generale gresite (rascoala e vazuta ca o „ratacire" de moment a taranilor, iscata prin imitatie si exacerbata prin betie), pagini de observatie acuta, prevestind pe Rebreanu. Nu se intimpla nici un omor, taranii rasculati impartindu-si numai averea mosierului si a arendasului si ezitind chiar sa incendieze conacul.

Cind dau foc grajdului, scot vacile afara, deoarece „vita munceste ca si omul si-i pacat sa arda". Hotarirea lui Barda de a deveni „studentul" rasculatilor (se auzise ca rascoalele sint conduse de studenti) este notata cu umor. Tot cu umor parodiaza Gitlan si Nasoi obiceiurile boierului fugit. Autorul ia partea taranului fruntas Postelnicu, care este de parere ca revendicarile trebuie tratate cu boierul.

Rascoala se termina, ca si la Rebreanu, mai tirziu, printr-o represiune brutala, pe drept cuvint reprobata de autor. Nuvela Izbavirea blastamului analizeaza cu patrundere psihologica zbuciumul Sandei, care-si ucide o fata, pe Florica, „muta si fara intelegere in sufletul ei", ca sa scuteasca de umilinta in fata satului pe ceilalti copii ai ei. Alte schite din viata de la tara sint cuprinse in volumul din 1912, Zori de iulie.

OPERA:
Consideratiuni psihologice din viata poporului roman, Iasi, 1893;
Contributiune la munca pentru ridicarea poporului. Galati, 1904 (ed. II, Bucuresti, 1911;
ed. III, 1921;
ed. IV, 1927-l928;
ed.' V, f.a.);
Din povestirile unui vinator de lupi. Bucuresti, 1905 (ed. II, 1906);
Mos Gheorghe la expozitie, nuvela, Bucuresti, 1912 (ed. n si III, 1922);
Zori de iulie, nuvele si schite. Bucuresti, 1912;
Mos Gheorghe la expozitie, nuvela, cu o pref. de Zoe Dumitrescu, Bucuresti, 1950 (alte ed.: 1956;
pref. de I.D. Balan, 1962);
Pagini alese, ed. si pref. de I.D. Balan, Bucuresti, 1959;
Scrieri, ed. si pref. de I. Tiba, Bucuresti, 1977.


REFERINTE CRITICE:
G. Ibraileanu, Opere, II;
E. Lovinescu, Istoria, IV;
G. Calinescu, Istoria;
D. Micu, inceput;
C. Ciopraga, Literatura;
I. Rotam, O istorie, II;
P. Larion, in Orizont, nr. 8,1977;
P. Mareea, in Luceafarul, nr. 10, 1977;
M. Zaciu, in Tribuna, nr. 25, 1977.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani