Stan Velea biografia

Stan Velea




Stan Velea opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

VELEA Stan, se naste la 29 mai 1933, Poiana Mare, judetul Dolj.

Fiul lui Marin Velea si al Elenei (n. Jienescu), agricultori. Liceul „Independenta" din Calafat (1944-l952).

Urmeaza Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (1952-l957), in specialitatea limba si literatura polona. Din 1957, este cercetator stiintific la Institutul de Teorie si Istorie Literara „G. Calinescu".

Doctor in filologie din 1968.

Debuteaza editorial cu o monografie clasica despre Reymont (1966). Se dedica apoi, aproape exclusiv, studiului literaturii polone si traduce din limba poloneza. Studiile monografice din Scriitori polonezi (1972) sint urmate de Romanul polonez contemporan (1984) si Istoria literaturii polone (1986). Fara a parasi sfera literaturii polone, alte doua culegeri de studii si art. sint rodul inclinatiei autorului spre comparatistica: Paralelisme si retrospective literare (1974), Interferente literare romano-polone (1989). A tradus din: W. Reymont, H. Sienkiewicz, B. Prus, S. Mrozek, I. Newerly s.a. Pentru contributia la promovarea literaturii polone, a fost distins cu mai multe premii si medalii culturale din Polonia: Ordinul Meritul Cultural (1970), „Amicus Poloniae“ (1985), Premiul Z.A.I.K.S. (1986), Premiul I al Asoc. „H. Sienkiewicz" (1988).

Prima monografie romaneasca despre scriitorul clasic polonez distins cu Premiul Nobel in 1924, Reymont (1966), este conceputa in spiritul normelor traditionale ale genului. Autorul ei reface minutios „itinerarul biografic", analizeaza atent, dar fara stridente interpretative, continutul operei si incheie cu ecourile lui „Reymont in romaneste". Studiul va fi retopit intr-o sinteza partiala, Scriitori polonezi (1972), unde inclinatia istoricului literar catre exegeza monografica devine mai pregnanta. Cele zece micromonografii reunite sub un titlu neutru constituie rodul citorva ani de „investigatii istorico-literare" in bibliotecile din Polonia. Cercetatorul realizeaza astfel o „imagine de ansamblu" asupra fenomenului literar polonez din secolele al XlX-lea si a! XX-lea, incepind cu opera lui Boleslaw Prus si terminind cu a contemporanului L. Kruczkowski. Sintezele monografice „concentrate" se remarca, mai ales, prin asimilarea unor informatii aproape exhaustive care ii permit istoriografului sa reconstituie in detaliu „epoca si viata" scriitorilor. Analiza operei este, de asemenea, efectuata minutios, „insistentele analitice" fiind justificate prin cunoasterea relativa a literaturii polone in spatiul romanesc.

Limbajul critic este, insa, aproximativ si oarecum vetust. Daca istoricul literar poate sa opereze cu clisee (normative), exegetul, conservator prin structura sa, lasa impresia ca e depasit de profunzimea materiei investigate. El uzeaza preponderent de instrumentarul sociologiei literare, vazind in opera doar „oglindirea" vietii sociale sau produsul „observarii nemijlocite a realitatii". Se ajunge, in felul acesta, sa se afirme ca declinul in plan social „se rasfringe" determinant in plan artistic. Acest nivel unilateral al analizei este depasit in mare masura in Istoria literaturii polone (1986), „conceputa crocean din individualitati-eveniment".

Volumul I al Istoriei abordeaza opera unor exponenti ai Renasterii, Barocului, Iluminismului si Romantismului precum M. Rej, S. Szymonovic, W. Potocki, I. Krasicki, A. Mickiewicz, Z. Krasinski s.a. Chiar daca nu reuseste deplin, exegetul incearca sa imbine „instrumentarul traditional cu cel modem", interferind - cum marturiseste in Cuvint inainte - procedee critice eterogene: istorist-pozitiviste, sociologice, biografice, psihologice, genetice si comparatiste. Rezultatul cercetarilor comparatiste, spre care inclina Stan Velea, se concretizeaza in volumele Paralelisme si retrospective literare (1974) si Interferente literare romano-polone (1989). Mai substantiale sint paralelismele dintre W. Reymont si L. Rebreanu sau Pavel Dan , studii in care se demonstreaza, prin lectura comparata a textelor, ca nu se poate vorbi de influenta Taranilor lui Reymont asupra scrierilor de inspiratie rurala ale celor doi prozatori ardeleni. Exegetul isi probeaza predispozitia analitica si in cazul unor aspecte „insuficient cercetate" din opera scriitorilor romani (G. Cosbuc , G. Calinescu ), dar temele cercetarii nu sint cu totul noi („poetul taranimii", tipul intelectualului). Vocatia lui este, indubitabil, aceea de polonist. Se poate spune ca ucenicul lui I. C. Chitimia (beneficiind si el de patru ani de specializare in Polonia in perioada interbelica) concretizeaza proiectul initial al profesorului sau (ce se orienteaza in alta directie, spre cronicari si folcloristica), prin tenacitate si inclinatie filo-polona in sfera literaturii.

OPERA:
Reymont, Bucuresti, 1966;
Scriitori polonezi. Bucuresti, 1972;
Paralelisme si retrospective literare, Bucuresti, 1974;
Romanul polonez contemporan, Bucuresti, 1984;
Istoria literaturii polone, I, Bucuresti, 1986;
Interferente literare romano-polone, Bucuresti, . Traduceri: I. Newerly, Baiatul din Stepele Salice, Bucuresti, 1962;
W. Reymont, Fiu de nobil, Bucuresti, 1967;
J. Iwaszkiewicz, indragostitii fin Marona, Bucuresti, 1972;
H. Sienkiewicz, Prin foc si. sabie, Bucuresti, 1973 (ed. 11, 1982;
ed. 111, 1988);
B. Prus, Anielka, Bucuresti, 1973;
H. Sienkiewicz, Pan Wolodyjowski, Bucuresti, 1974 (ed. 11, 1985);
idem, Potopul, Bucuresti, 1977 (ed. II, 1984;
ed. III, 1989);
W. Reymont, Comedianta. Framantari, Bucuresti, 1984;
S. Mrozek, Teatru, Bucuresti, 1986;
li. Sienkiewicz, Hania, Bucuresti, 1986;
idem. Familia Polaniecki, Bucuresti, 1987;
idem, Paznicul farului. Bucuresti, .


REFERINTE CRITICE:
. Tiba, in lasul literar, nr. 10, 1966;
Cornelia Stefanescu, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1967;
Olga Zaicik, in Cahiers roumains d’atudes litleraires, nr. 4, 1974;
I. Tiba, in Cronica, nr. 3, 1975;
Danuta Bienkowska, in Polen (Varsovia), nr. 2, 1985;
I. C. Chitimia, in Cahiers roumains d'etudes litleraires, nr. 3, 1985;
N. Mares, in Romania literara, nr. 44, 1986;
M. Vasile, in Ramuri, nr. 9, 1986;
M. Mitu, in Synthesis, 1986;
Rodica Florea, in Transilvania, nr. 3, 1987;
K. Jurczak, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 3-4, 1987;
Cornelia Stefanescu, in Romania literara, nr. 25, 1987.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani