Tascu Gheorghiu biografia




Tascu Gheorghiu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GHEORGHIU Tascu, se naste la 20 sept. . Constanta - moare in 15 oct. 1981, Bucuresti.
Traducator, poet si grafician.

Fiul lui Nicolae Gheorghiu si al Iuliei (n. ?).

Studii liceale in orasul natal; Facultatea de Litere si Filosofic a Univ. din Bucuresti. A editat la Constanta revista de avangarda Liceu (1932). Adevaratul debut are loc in 1934, in publicatia lui N. D. Cocea.

Reporter, cu un alt. despre Picasso. Dupa aceasta poate fi intilnit cu scurte comentarii in paginile Vietii Romanesti, unde a indeplinit si functia de corector. Traduce din Louis Aragon, Th. Pieridis. Shakespeare, Giuseppe Tomasi di Lampeclusa, Luigi Pirandello. Ro'bert Sabatici". Lautrea-mont, Rimbaud s.a. Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduce din literatura universala (1964; 1969:1976).

Inceputurile literare ale lui Tascu Gheorghiu sint legate de miscarea de avangarda din deceniul al patrulea.

In revista Liceu, aparuta la Constanta in 1932, a publicat o scurta proza de factura suprarealista, intitulata Ughi. Trei poezii nonconfor-miste, indreptate contra spiritului burghez marginit, vor fi tiparite postum. in antologiile literaturii romane de avangarda. Viitorul traducator a trait la saisprezece ani socul lecturii lui Lautreamont, a carui opera o va talmaci mai tirziu (1976) in romaneste. O alta pasiune ce l-a dus de asemenea spre avangardism a fost Rimbaud, din opera caruia va traduce integral Un anotimp in infern si Iluminarile (1979).

Prin 1938 a cunoscut seductiile unei plastici de avangarda, vazind insa in activitatea sa grafica „un act foarte intim" si acceptind cu greu sa-si publice desenele. Ori de cite ori s-a pronuntat asupra poeziei moderne. Tascu Gheorghiua invocat experientele inovatoare ale lui Lautreamont si Rimbaud. Vorbeste astfel despre „o noua fenomenologie a unei poezii - activitate a spiritului" care deriva din Cfnlecele lui Maldoror, Pretuieste suprarealismul. care i-a oferit „o metoda de cunoastere" si caruia i se datoreste, crede el, „descoperirea mecanismului real al gindirii". Prin miscarea de avangarda s-a apropiat de miscarea revolutionara, relacind evolutia unor poeti suprarealisti, care, „cautind universul axiomatic al unei noi religii, al unei noi credinte, veneau la revolutia sociala, la comunism".

Trecerea lui Tascu Gheorghiu prin mediile avangardiste de la Bucuresti n-a dus insa la crearea unei opere originale de amploare. N-a lipsit interviu in care traducatorul sa nu fie intrebat si despre proiectele sale de creatie. De fiecare data el anunta ca are de gind sa scrie o carte despre Mateiu I. Caragiale si alta despre Ghepardul. roman a carui traducere i se datoreaza, fara sa inceapa vreodata elaborarea lor. Explicatia poate fi gasita in faptul ca Tascu Gheorghiu n-a fost si nici n-a dorit sa fie numaidecit un autor, aspiratia sa fiind aceea de-a exista ca personaj. El si-a compus o masca mateina, provocind curiozitatea tuturor celor ce au stat o vreme in preajma lui. La Clubul „Mateiu Caragiale", initiat prin 1946 de catre I. Barbu, Tascu Gheorghiu era de neinlocuit, fiindca stia textul Crailor de Curtea-Veche pe dinafara: „Maestrul, daca teoretiza sau expunea vreo idee cu privire la Craii, ma intreba pe mine: «cum e aicea?». Si atunci eu ii spuneam textul pe dinafara, pasajul. El ma numise din cauza asta, intrebuintind o formula medievala, secretar perpetuu al Clubului «MateiuCaragia-le» pecare-l infiintase", spune Tascu Gheorghiuintr-un interviu.

El marturiseste, de altfel, existenta unei „afinitati spirituale si sentimentale si de structura" intre sine si Mateiu I. Caragiale. Tascu Gheorghiu n-a creat, asadar, o opera originala; el s-a cautat pe sine mereu in litera altora. De aici a rezultat insa o activitate remarcabila de traducator, concretizata prin aparitia in romaneste a citor-va dintre cele mai insemnate valori ale literaturii universale: Ghepardul, Cintecele lui Mal-doror. Un anotimp in infern si Iluminarile, Raposatul Mattia Pascal. Traducerile nu sint intimplatoare. fiind selectate cu precadere acele opere in care Tascu Gheorghiu se recunostea, care descopereau ceva din adevarul sau intim. Cum in deceniile al saptelea si al optulea s-a initiat la noi o activitate mai intensa de traducere a literaturilor straine, Tascu Gheorghiu a devenit repede un reprezentant de seama al acestei miscari, pe care a ilustrat-o cu acribie si profesionalism pina la sfirsitul vietii.

OPERA:
Poezii, in voi. Sasa Pana, Antologia literaturii romane de avangarda. Bucuresti. 1969;
Avangarda literara romaneasca, antologie, studiu introductiv si note biobibliografice de M. Mincu. Bucuresti, . Traduceri: J. Aldrige, Pagini alese, in colab., Bucuresti. 1953;
L. Aragon, Poeme. pref. si note de V. Lipatii. Bucuresti, 1958;
Th. Pieridis. Simfonia cipriota. Bucuresti, 1958: Tolge-si L.,Am o casa cu comori. Bucuresti, 1960;
ToIasz Juiia, Tolba cu jucarii, Bucuresti, 1960: Th. Pieridis, Un poet strain se plimba prin Bucuresti. Bucuresti, 1961;
Antologia poeziei albaneze. Bucuresti, 1961;
Jesualdo, Antologia poeziei latino-america-ne, Bucuresti, 1961;
Shakespeare, Pericles, in Opere, X, Bucuresti. 1962;
Poeti nordici, in colab., Bucuresti, 1962;
Antologia poeziei chineze clasice, ed. ingrijita de R. Vulpescu, Bucuresti, 1963;
G. Tomasi di Lampedusa, Ghepardul, Bucuresti, 1964;
L. Pirandello, Raposatul Mania Pascal, pref. de E. Papu, Bucuresti, 1968;
R. Desnos, Noaptea noptilor fara iubire, antologie si trad. in colab. cu V. Nicolescu, Bucuresti, 1969;
G. Apollinaire, Scrieri alese, ed. alcatuita si ingrijita de V. Teodo-rescu, Bucuresti, 1971;
Antologia poeziei franceze de la Rimbaud pina azi, I-I1I, Bucuresti, 1974-l976;
R. Sabatier, Printul, Bucuresti, 1974;
Lautreamont, Opere complete, bibliografie si ilustratii de ~, Bucuresti, 1976;
A. Rimbaud, Un anotimp in infern. Iluminarile, Bucuresti, 1979.


REFERINTE CRITICE:
A. Paunescu, Sub semnul intrebarii, 1979;
V. Rebreanu - M. Scorobele, Cu microfonul dincoace si dincolo de Styxll, 1981;
M. Mincu, Eseu despre textul poetic, 1986;
M. Scarlal, Istoria poeziei romanesti, III, 1986.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani