Tatiana Nicolescu biografia




Tatiana Nicolescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

NICOLESCU Tatiana, 9 iul. 1923, Chisinau (Republica Moldova).

Critic si istoric literar.

Parintii, Nicolae Golim si Nina (n. Cribuscenco). Sotia lui G. C. Nicolescu. Liceul „Regina Maria" din Bucuresti. Licentiata a Univ. din Bucuresti, Facultatile de Filosofie si Drept (1945).

Urmeaza cursurile Institutului Pedagogic „Maxim Gorki" din Bucuresti (absolvit in 1948).

In 1947 isi incepe cariera didactica; din 1971 e prof. univ la Catedra de literatura rusa a Facultatii de Lb. Straine din Bucuresti. In paralel, activitate redactionala la Secolul .

Doctor in filologie (1961) cu teza L. Tatiana Nicolescu Tolstoi si literatura romana.

Studii dedicate scriitorilor rusi si sovietici: Opera lui Gogol in Romania (1959), Antologia nuvelei sovietice 1945-l965 (1965), Prozatori sovietici contemporani (1968), han Bunin (1971), Pe scara timpului (1972), A. S. Puskin (1978), La hotar de veacuri (1981, in colab.).

A scris prefata si a tradus din scriitori rusi si sovietici.

Cumulind calitatile si carentele inevitabile unei lucrari de pionierat. Opera lui Gogol in Romania (1959) urmareste patrunderea si circulatia creatiei gogoliene in tara noastra prin traduceri, reprezentatii dramatice, interpretari critice. Influenta clasicului rus asupra literaturii romane pe care autoarea o vrea, dupa moda timpului, cit mai puternica, este depistata la diferiti scriitori romani incepind cu Eminescu, Caragiale. Odobescu si terminind cu Sadoveanu si Bratescu-Voinesti. Acelorasi deziderate le raspunde si lucrarea urmatoare, L. Tatiana Nicolescu Tolstoi si literatura romana (1963), dupa care interesul autoarei se indreapta tot mai mult spre literatura sovietica. Prozatori sovietici contemporani (1968) include unsprezece profiluri ale unor prozatori reprezentativi, dar cea mai realizata lucrare in acest domeniu o constituie monografia Ivan Bunin (1971).

Desi aparuta intr-un moment aniversar (in 1970 s-a sarbatorit centenarul nasterii „ultimului clasic al literaturii ruse"), tonul festivist si encomiastic este evitat. Studiul pastreaza caracterul riguros, abundent in date despre viata si opera primului scriitor rus laureat al Premiului Nobel. Criticul urmareste, cu obiectivitate si intransigenta, avatarurile unui destin dramatic (inclusiv anii traiti in emigratie), cerceteaza raporturile lui Bunin cu marii scriitori rusi, dar si cu unii contemporani ai sai, relevind citeva aspecte inedite (cum ar fi relatiile intime dintre poezia lui Bunin si lirica simbolista).

La hotar de veacuri (1981) investigheaza miscarea literara din Rusia de la cumpana secolelor al XlX-lea si al XX-lea. Fara sa aiba ambitia conturarii unei istorii a literaturii ruse din acea perioada, lucrarea radiografiaza epoca literara, reliefindu-i aspectele caracteristice, structura originala si modalitatile proprii de expresie. inscriindu-se in sfera publicisticii, Pe scara timpului (1972) aduna insemnari de calatorie, amintiri si profiluri literare. Interesul cartii il formeaza citeva dialoguri-intilniri cu mari scriitori sovietici: L. Leonov, V. Kataev, E. Evtusenko, K. Simonov s.a.

OPERA:
Opera lui Gogol in Romania, Bucuresti, 1959;
L. N. Tolstoi si literatura romana. Bucuresti, 1963;
Antologia nuvelei sovietice (1945-l965), I-II, antologie, pref. si note de ~, Bucuresti, 1965;
Prozatori sovietici contemporani, Bucuresti, 1968;
Ivan Bunin, Bucuresti, 1971;
Pe scara timpului, Bucuresti, 1972;
A. S. Puskin, Bucuresti, 1978;
La hotar de veacuri (in colab. cu VI. Piskunov), Cluj-Napoca, 1981;
Leonid Andreev. Studii (in colab. cu Ana Maria Brezuiescu si Nina Vulcov), Bucuresti, . Traduceri: Lev Veniaminovici Nikulin, intllniri cu Maiakovski, trad. de ~, Bucuresti, 1957;
Aleksandr Sergheevici Puskin, Despre munca literara, trad. de ~, Bucuresti, 1958;
Lao-She, Ricsa si alte povestiri, in romaneste de L. Renert, Alice Gabrielescu si ~, Bucuresti, 1958;
Puskin in amintirea contemporanilor, trad. de ~, Bucuresti, 1960;
Aleksei Nikolaevici Tolstoi, Despre munca literara, trad. de ~, Bucuresti, 1961;
Tamara Lazarevna Motyleva, Lev Tolstoi si literatura universala, trad. de ~, Bucuresti, 1963;
Ilya Ehrenburg, Oameni, ani, viata, I-II, trad. de ~, Bucuresti, 1967;
Veniamin Aleksandrovici Kaverin, In fata oglinzii, trad. de ~, Bucuresti, 1972;
Leonid Maksimovici Leonov, Vifornita, piesa in patru acte, trad. de ~, Bucuresti, 1973;
Viktor Petrovici Astafiev, Un pastor si o pastorita. Pastorala moderna, trad. de ~, Bucuresti, 1974;
Andrei Belii, prezentat de VI. Piskunov, trad., comentarii critice si texte in proza de ~, versuri de Madeleine Fortunescu si L. Dimov, Bucuresti, 1975;
Viktor Goliavkin, Taticul meu drag, in romaneste de ~, Bucuresu, 1975;
Galina Serebreakova, Mireasma de micsandre, in romaneste de - si Alexandra Nicolescu, Bucuresti, 1976;
Gheorghi Markov, Siberia. in romaneste de F. Neagu si ~, Bucuresti, 1976;
Aleksandr Vampilov, Vara trecuta la Cilimsk, drama in doua acte, trad. de ~, Bucuresti, 1977;
Vladimir Piskunov, Romanul sovietic. Eseu despre destinele romanului-epopee, in romaneste de - si Alexandra-Constantina Nicolescu, Bucuresti, 1978.


REFERINTE CRITICE:
N. Balota, in Romania literara, nr. 40, 1971;
L. Teodorescu, in Viata Romaneasca, nr. 7, 1972;
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 12, 1973;
St. Velea in Revista de istorie si teorie literara, nr. 4, 1979;
D. C. Mihailescu, in Transilvania, nr. 10, 1983;
E. Papu, in Flacara, nr. 41, 1983.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani