Vasile Florescu biografia




Vasile Florescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

FLORESCU Vasile, se naste la 4 apr. 1915, comuna Manga-Pietrari, judetul Dimbovita - moare in 14 ian. 1982, Bucuresti.
Teoretician si critic literar.

Fiul lui Ion Florescu si al Irinei (n. ?), tarani. Scoala primara in satul natal; studii secundare la Liceul „Ienachita Vacarescu" din Tirgoviste (1936); Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (licentiat in 1940); Scoala Normala Superioara (1940-l942); elev la Institutul Francez de inalte Studii. Prof. de franceza la Tirgoviste (1943-l948) si Bucuresti (1964), dupa o intrerupere de saisprezece ani, in care a functionat ca prof. la diferite scoli elementare de la periferia Capitalei. Debut in revista Cadran (1937).

A facut parte din redactia revista Cadran si Comentar.

Colaboreaza la Universul literar, Gazeta literara. Viata Romaneasca, Luceafarul, Revista de filozofie. Romania literara. Tribuna, Vatra, Philosophy and Rhetoric (Pennsyl-vania, SUA), Il Verri (Milano).

Membru al Acad. de Stiinte Sociale din Bologna, al Soc. Internationale de Istoria Retoricii; corespondent al Soc. Americane de Retorica, membrii in Consiliul de directie al revista Philosophy Rhetoric. Voi. Retorica si reabilitarea ei in filozofia contemporana (1969) este tradus in limba italiana (1970) si in engleza (1970). in italiana ii mai apare La retorica nel suo sviluppo storico (1971). Voi. Retorica si neoretorica (1973) este tradus in japoneza (1979). A elaborat capitolul Ascension et decadence din lucrarea colectiva consacrata retoricii, la initiativa Grupului din Liege (Ed. Mouton, Haga). A conferentiat la seminarul de retorica de pe linga Univ. din Bruxelles si la catedra de retorica a Univ. din Pennsylvania (SUA).

La originea volumului Conceptul de literatura veche (1968) se afla o pornire polemica fata de opinia lui G. Calinescu, care sustinea ideea ca istoria literaturii noastre nu poate sa ii considere pe cronicari scriitori, ci doar istorici, deoarece acestora le-ar fi lipsit „intentia artistica". Calinescu gresea, dupa parerea lui Vasile Florescu, cind atragea atentia asupra „pioasei confuzii dintre cultura si literatura". Numai ca antichitatea, evul mediu si Renasterea nu faceau aceasta distinctie. Ea apare o data cu conceptul modern de arta.

Cei vechi nu distingeau nici macarintre literatura artistica si restul scrierilor. Pentru ei conceptele de cultura si literatura erau contopite. Conceptul vechi de literatura explica si conceptul de literatura veche. Acesta din urma are o istorie fara de care conceptul de azi al literaturii vechi nu poate fi deplin inteles. La inceput notiunea de literatura era intinsa si elastica. Cuprindea, pe linga literaturaartistica, scrierile stiintifice, filosofice, teologice, istorice. Dupa opinia lui Vasile Florescu, „intentia artistica" este de fapt prezenta in toate aceste scrieri, fiind identificata cu eloquentia. Abia in secolul al XVIII-lea, cind se va impune conceptia formativa sub denumirea de Realbildung, notiunile de literatura si cultura se delimiteaza, dobin-dind sensul lor actual. Reconstituirea vechiului sens al conceptului de literatura are in vedere intemeierea sa retorica: „Atit creatorilor de opere beletristice, cit si filosofilor, istoricilor, oratorilor si autorilor de tratate fizice, stiintifice Ie era comuna «intelepciunea», inteleasa nu numai ca putere de gindire mai patrunzatoare decit a celorlalti oameni, ci mai ales ca abilitate, maiestrie, rezultat al experientei si al stapinirii unorretete aproape miraculoase [].

Ceea ce face ca o opera scrisa, oricare ar fi continutul ei, sa apartina literaturii este forma. Clasificarea scrierilor in filosofice, istorice, stiintifice ele. este intemeiata pe continutul lor, or, in gindirea anticilor, arta era in special o problema de forma." Iar „poezia de orice gen, istoria, lucrarile stiintifice, ca si discursurile, apartin artei literare, fiindca elementul care determina receptarea lor ca atare este eloquen-tia. Prin aceasta insusire se intelege potenta persuasiva, adica capacitatea de a convinge prin seductie, logicul cedind in fata asa-numi-tei potente de incantatie."F. reconstituie istoria intelesului literaturii vechi in epoca greceasca si cea romana, in evul mediu, in cea numita a modernismului antichizant si in cea a ultimei etape moderniste. Structura de savant ce isi desfasoara activitatea ducind o problema pina la capat, Vasile Florescu da, mai apoi, o lucrare monumentala de istorie a retoricii, concept ramas neexplorat in volumul anterior, desi toata demonstratia se baza pe el.

Retorica si neoretorica (1973) este o lucrare intrata in bibliografia mondiala. Conceptul retoricii, istoriaevolutiei, a infloririi, decaderii si resurectiei sale apar studiate din multiple unghiuri (social, estetic, filosofic, literar, politic). Operatie de arheologie a sensurilor originare ale retoricii in egala masura, cercetarea lui Vasile Florescu ii redescopera valoarea de disciplina ce organizeaza arta argumentatiei, spre deosebire de dialectica, disciplina care reglementeaza demonstratia silogistico-matematica. Retorica reapare ca stiinta a formarii convingerilor in domeniul valorilor, al credintelor, al plauzibilului, al probabilului, intr-un cuvint al opinabilului, domeniu in care nu exista nici o autoritate necontestabila ce ar putea permite stabilirea consensului. „Logica" a valorilor si a opinabilului, retorica s-a nascut din nevoia de a completa insuficienta demonstratiei silogistico-matematice si a metodei experimentale, a caror eficienta nu cuprinde decit domeniul evidentei si al certitudinii, nu si pe acela al opinabilului. Iar neoretorica se ridica impotriva impresionismului, a agnosticismului si a dogmatismului in domeniul valorilor contemporane.

OPERA:
Conceptul de literatura veche. Bucuresti, 1968;
Retorica si reabilitarea ei in filozofia contemporana, Bucuresti, 1969;
La retorica nel suo sviluppo storico, pref. de R. Barilii, Bologna, 1971;
Retorica si neoretorica. Bucuresti, 1973;
La Rhito-rique et la neorhitorique. Ginise. Evolution. Perspectivei. Traduil du roumain par Melania Munteanu, 2-eme,edition entierement revue, Bucuresti - Paris, 1982.


REFERINTE CRITICE:
Ov. S. Crohmalniceanu, in Romania literara, nr. 10, 1969;
H. Wald, in Familia, nr. 9,1969;
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 24, 1973;
S. Bratu, ibiclem, nr. 27, 1973;
A. Sasu, in Orizont, nr. 40, 1973: idem, in Cahiers roumains d'itudes littiraires, nr. 3, 1974;
A. Silvestri, in Luceafarul, nr. 51, 1973;
L. Dinescu, in Buletinul Societatii de Stiinte Filologice, 1983;
H. Wald, in Familia, nr. . 1983;
idem, in Cahiers roumains d'itudes litteraires, nr. I, 1987.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani