Vasile Militaru biografia

Vasile Militaru




Vasile Militaru opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MILITARU Vasile, se naste la 21 sept. 1886, satul Dobreni, comuna Cimpurelu, judetul Giurgiu - moare in 8 iul. 1959, Ocnele Mari, judetul Vilcea.

Poet.

Fiul lui Ghita Militam si al Tincai (n. ?). Autodidact, incepe sa scrie versuri la virsta de 15 ani, debutind insa in 1904 la revista Literatura si arta romana; volum de debut, doua piese: Ilinca, Harul busuiocului (1917).

Cind apare revista Flacara, publica aici poezii epigonice de factura traditionalista, reunite ulterior in volum Stropi de roua (1919), reeditat de patru ori.

Este incurajat de Vlahuta si Delavrancea, gratie carora obtine, de altfel, un post la Ministerul Lucrarilor Publice, post care ii va prilejui brosura Un capitol din istoria culturala a tarii. inceputul Ateneelor populare din capitala (1927). Se face cunoscut mai ales prin „cugetarile in versuri" publicate in ziarul Universul (1927-l930), strinse in volum Vorbe cu tilc (1931), si prin trei volum de fabule; I. Fabule (1928); II. Viermi si stele (1936); III: Curcubeie peste veac (1937), reeditate si acestea de mai multe ori. in 1933 tipareste Psaltire in versuri (dovedind, ca si G. Cosbuc, o reala usurinta de versificare), pentru care va lua Premiul Acad. Romane.

Raspunzind unui comandament social imediat, Cintecile crinului (1936) aveau menirea, dupa declaratia autorului, „sa contribuie la propaganda impotriva alcoolismului care face atita prapad la noi". Colaboreaza la Convorbiri literare, Luceafarul, Flacara, Adevarul literar si artistic, Drumul drept etc. Tot ale lui Vasile Militaru sint si versurile din revista (iscalite Radu Barba), care vor intra si in sumarul volum Chiot catre neamul meu (1936) si Temelie de veac nou (1938), precum si „poemele arabe" din Ben-Hamar cinta (1937) -versificare a unei povesti de dragoste dintre beduinul Ben-Hamar si frumoasa Leila. Scriitor rasfatat de public in timpul vietii, dar aspru judecat de critica literara (Dragomirescu, Lovinescu, Calinescu), Vasile Militaru a intrat ulterior in conul de umbra al interesului literar, devenind un „scriitor uitat".

Circulind astazi doar ca autor al poeziei Mama (avind intr-o editie dedicatia: „dragului meu prieten G. Enescu"), care va deveni populara romanta A venit aseara mama, Vasile Militaru a beneficiat de comentarii critice unilaterale si, deci, inexacte. Astfel, Lovinescu ii lua in considerare doar volumul Stropi de roua (1919), imputindu-i, pe buna dreptate, „cosbucismul si, in genere, ruralismul" (Z. Omea si Al. Piru aderind, mai recent, la aceeasi opinie), in timp ce Calinescu, in Istoria sa, il analiza exclusiv ca fabulist.

E adevarat, culegerea Stropi de roua, in ciuda succesului de care s-a bucurat in unele medii (in 1931 un material publicitar aprecia ca prin acest volum autorul „s-a si asezat printre scriitorii nostri de seama"!) are astazi doar o valoare strict documentara. Lipsit de omogenitate ideatica si stilistica, volumul este puternic marcat (prin tematica, stil, dialog, adesea chiar si prin personaje - Rada, Simina) de sonurile poeziei cosbuciene:

„parca ploua foc din soare
Vintul doarme dus acum
Spuza-ncinsa subt picioare
E tarina de pe drum" (Patriarhala).


Alteori ni se ofera pasteluri in maniera lui Alecsandri:

„Lunca doarme, nu se misca nici un pai
Si-n aceasta clipa sfinta, fermecata si senina,
Lunca plina de miresme pare-un colt vrajit, de rai" (Idila).


Nu lipsesc nici accentele samanatoriste, cu atmosfera patriarhala si sentimentul instrainarii provocate de „orasul netot", dupa modelul Goga sau St.O. Iosif:

„O, lunca mea cu finul invalurat de vinty in care dorm toti anii copilariei mele, -
Azi, obosit de cale, bolnav, cu suflet frint,
Eu cad pe sanatatea din verzile-ti muncele" (O, lunca mea).


Adevarata vocatie si valoare a lui Vasile Militaru trebuie cautate in fabulele sale, si G. Calinescu a savirsit o injustitie calificindu-Ie drept „triviale". Scrise dupa toate rigorile speciei, fabulele (I - Fabule, 1928; II - Viermi si stele, 1936; m - Curcubeie peste veac,' 1937) prelucreaza prototipuri si „personaje" clasice (leul, lupul, magarul, porcul, pisica etc), folosite de toti fabulistii, de la Esop si La Fontaine, pina la Donici sau Gr. Alexandrescu, in spatiul romanesc. Ele sint legate de actualitatea politica a vremii, dar satirizeaza si defecte sau moravuri general umane: demagogia, servilismul, ipocrizia etc.

Ca si la Gr. Alexandrescu, bunaoara, tehnica fabulistica a lui Vasile Militaru s-ar putea caracteriza prin ..pertinenta dialogului, vioiciunea inscenarii, caracterizarea sugestiva a personajelor, siretenia onctuoasa a povestitorului, libertatea schemei metrice - totul dovedind concordanta dintre cerintele genului si talentul scriitorului" (P. Comea). O reevaluare a activitatii pe larimul fabulei ii poate conferi lui Vasile Militaru locul pe care il merita in istoria literaturii.

OPERA:
Ilinca. Harul busuiocului, doua piese de teatru satesc, in versuri. Bucuresti, 1917;
Srropi de roua. versuri, Bucuresti. 1919 (ed. V, 1945);
Graur cel nesocotit. Bucuresti, 1924;
Cintare neamului, poema in versuri. Bucuresti, 1925;
Un capitol din istoria culturala a tarii, inceputul Ateneelor populare din capitala. Bucuresti, 1927;
Doina, poema in versuri. Bucuresti, 1927;
Fabule, I, Bucuresti, 1928;
II. Viermi si stele. Bucuresti, 1936 (ed. III, revazuta si adaugita, 1943);
III. Curcubeie peste veac, Bucuresti, 1937;
Vorbe cu tilc. Bucuresti, 1931;
Psaltirea in versuri. Bucuresti, 1933;
Chiot catre neamul meu. Bucuresti, 1936;
Cintecile crinului. Bucuresti, 1936;
Ben-Hamar cinta, poeme albe, Bucuresti, 1937;
Temelie de veac nou, versuri. Bucuresti, 1938;
Merele de aur, basm. Bucuresti, 1941;
imparatia lui Ista, Bucuresti, f.a.


REFERINTE CRITICE:
M. Dragomirescu, in Convorbiri literare, nr. 7, 1907;
M.G., in Viata Romaneasca, nr. 1, 1920;
* *, in Viata noua, ia. 1l-l2, 1920;
E. Lovinescu, Istoria;
G. Calinescu, Istoria;
Sanda Radian, Mastile fabulei. Bucuresti, 1983.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani