Vasile Mortun biografia

Vasile Mortun




Vasile Mortun opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MORTUN Vasile G., se naste la 30 nov. 1860, Roman - moare in 20 iul. 1919, Brosteni, judetul Neamt.

Autor dramatic si prozator.

Se trage dinir-o bogata familie boiereasca din Moldova.

Si-a facut studiile liceale la Institutul Academic din Iasi si la Colegiul „Sainte Barbe" din Paris, frecventind apoi cursurile Facultatii de Litere si Filosofie la Paris si Bruxelles, fara a obtine insa licenta. Ziarist si militant socialist, trecut in 1899 la partidul liberal, a fost in numeroase rinduri deputat, iar apoi senator, ministru al Lucrarilor Publice si ministru de Interne, presedinte al Camerei deputatilor.

A infiintat si condus, singur sau in colab. cu I. Nadejde, C. Milie si Vintila CA. Rosetti, numeroase gazete si revista: Dacia viitoare. Muncitorul, Revista sociala. Ciocoiul, inainte! Din 1885 e redactor pentru partea literara al Contemporanului. A mai colaborat la Adevarul, Almanahul social-democrat. Calendarul pozitivist. Critica sociala. Drepturile omului. Evenimentul literar, Flacara, Generatia noua. Literatura si stiinta, Lumea noua, Lumea noua stiintifica si literara. Munca, Revista democratiei romane, Rodica, Telegraful roman, Viata Romaneasca, Viata sociala. Pe linga art. politice, a publicat si proza poematica (ramasa in pag. publicatiilor periodice), art. de dezbatere si doctrina teatrala (Chestii teatrale, in Contemporanul, 1887) si piese de teatru (Stefan Hudici, Zulniea Hincu, 1891) si a facut si citeva traduce si localizari dupa J. de Marthold (Pascal Fargeau, roman, 1882), Ed. Gondinet, Puskin, Tolstoi, Lermoniov, Dostoievski, (ramase in pag. Contemporanului).

A ingrijit si o ed. Eminescu: Proza si versuri (1890), in care publica si citeva postume.

In procesul de dezvoltare a culturii si literaturii romane, rolul lui Vasile Mortun a fost mai curind unul de sustinator financiar si animator al unor publicatii, si acesta, de altfel, intr-un mod destul de capricios si inconsecvent.

Omul era, evident, preocupat inainte de toate de cariera politica, dar avea si preocupari si, se pare. chiar inclinatii artistice reale (facuse la Paris si studii de arta dramatica si ar fi avut un remarcabil talent de actor). Dintre scrierile sale pol fi amintite articolele Chestii teatrale (1887), in care discuta problematica teatrului si a literaturii dramatice romanesti contemporane, nuvela Coconul Petrachi Sgangura (Contemporanul, 1886), schitele si poemele in proza (unele influentate de Turgheniev), care denota un oarecare simt de observatie al realitatilor sociale contemporane, si cele doua tragicomedii.

Stefan Hudici si Zulniea Hincu (1891), inspirate si ele din realitatile vremii tradind influente naturaliste, dar punind in scena si stereotipuri traditionale ale intrigii dramatice (triunghiul conjugal, de pilda). Din pacate insa, Vasile Mortun nu stie sa inchege o actiune, nici sa creeze cu adevarat personaje (dincolo de manifestarile verbale, observate cu oarecare vina satirica, dar demonstrand si o suparatoare inclinatie spre tirada moralizatoare), asa incit contributia sa la dezvoltarea literaturii noastre ramine minima.

OPERA:
Stefan Hudici, Bucuresti, 1891;
Zulniea Hincu, piesa, Bucuresti, . Traduceri: J. de Marthold, Pascal Fargeau, roman, 1882;
[autor neidentificat], Deputatul palmuit, roman, 1882.


REFERINTE CRITICE:
I. Gherea, Studii critice, II, 1891;
Tr. Demetrescu, Profile literare, 1891;
I. Nadejde, V.G. Mortun. Biografia lui. genealogia si albumul familiei Mortun, 1924;
A. Gorovei, Alte vremuri. Amintiri literare, 1930;
N. lorga. Ist. Ut. cont., I;
S. Bratu, Zoe Dumitrescu, Contemporanul si vremea lui, 1959;
N. lorga. Pagini din tinerete, I, 1968;
Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul", 1977;
Al. Hanta, Contemporanul (188l-l891). O revista asa cum a fost, 1983;
V. Mindra, Istoria literaturii dramatice romanesti, I, 1985.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani