Vasile Pogor biografia

Vasile Pogor




Vasile Pogor opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

POGOR Vasile, se naste la 20 aug. 1834, Iasi - moare in 20 mart. 1906, Iasi.

Traducator si poet. Fiul comisului Vasile Pogor, autor si traducator el insusi, si al Zoei (n. Cerkez), facea parte dintr-o veche familie de origine razeseasca.

A studiat la pensionul francez din Iasi al lui Malgouvernd si la Paris, unde isi ia doctoralul in drept. Judecator, avocat, presedinte de sectie, apoi prim-presedinte al Curtii de Apel din Iasi. Consilier comunal, apoi primar al Iasului'(1880-l881, 1888-l897).

A debutat in 1862, in Ateneul roman, cu traduce din Anacreon, Cantel, Vasile Pogor Dupont si Uhland.

A mai colaborat la Din Moldova, iar in 1866, face parte din redactia ziarului Constitutiunea. intemeietor, alaturi de T. Maiorescu, I. Negruzzi. Vasile PogorP. Carp si Th. Rosetti, al Soc. ,Junimea", a tinut mai multe „prelectiuni populare" pe teme de istorie, istorie culturala, arta si literatura. Cele mai multe dintre scrierile sale, traduce indeosebi si putine poezii orig.. Ie-a publicat in Convorbiri literare.

Traducator bine orientat in literatura universala, chiar daca nu deosebit de inzestrat in gasirea echivalentelor romanesti, Vasile Pogor a oferit cititorilor talmaciri variate, incepind cu scrieri ale antichitatii si pina la modernii Baudelaire, E.A. Poe si Bret Harte. Poeziile sale orig. apartin romantismului minor, obsedat de ideea ireversibilei treceri; in ms a lasat si citeva schite satirice si inceputuri de povestiri simbolice.

Numarind prea putine texte pentru a putea alcatui un volum, creatia originala a lui Vasile Pogor a fost parte publicata in Convorbiri literare, parte a ramas in manuscris. Poeziile tiparite (zece la numar) sint opera unui scriitor cultivat, inspirat de monumentele de ana (Sfinx egiptean, Pastel de marcheza. Versuri scrise sub Melancolia lui Albrecht Diirer), scotind din contemplarea lor, ca si din meditatia asupra naturii sau a dragostei, concluzii melancolice, permeate de constiinta ineluctabilului sfirsit a tot ceea ce e omenesc. Poetul nu are insa amploarea viziunii si nici expresia nu depaseste in genere o corectitudine plata. Scrierile ramase in manuscris aduc oarecare variatie, atit a tematicii, cit si a tehnicilor: Vasile Pogor si-a incercat puterile si in poemul epic-fantastic de inspiratie populara (Ursita) sau in satira moravurilor, in spiritul voltaireian ilustrat si de tatal sau (La Copou).

Un destul de izbutit „cinticel comic" in maniera Alecsandri-Ivanov (Paharnicul Chifterescu) si o povestire simbolica, poate neterminata (Cele cinci surori de la Tlrgul Neamtului), intregesc portretul autorului, fara a-i conferi insa o valore deosebita in epoca. in calitate de traducator, Vasile Pogor a dat echivalente romanesti, corecte, dar indeobste lipsite, totusi, de stralucire, citorva opere reprezentative ale literaturii din toate timpurile, incepind cu Horatiu, Virgiliu si Anacreon, trecind prin Goethe (traducerea partii intii din Faust, facuta in colaborare cu N. Skelitti si publicata la Iasi in 1862, e prima din cultura romana), cu insistenta deosebita asupra lui V. Hugo si ajungind pina la parnasieni, la modernii Baudelaire, E.A. Poe si la contemporanul Bret Harte.

Mai putin important, in ultima instanta, ca autor, Vasile Pogor a ramas in constiinta istoriei literare mai ales prin vasta si variata sa cultura literara si prin originalitatea personalitatii, careia i s-au datorat in buna parte tonul si fizionomia specifice „Junimii" iesene.

OPERA:
[Vezi gradina], in Convorbiri literare, nr. 12, 1867;
Magnitudo parvi, ibidem, nr. 17, 1867;
Pastel de marcheza, sonet, ibidem, nr. 14, 1868;
Sfinx egiptean, La o juna greaca. Sala de opera, O lacrima furtiva, ibidem, nr. 4, 1869;
Versuri scrise sub Melancolia lui Albrecht Diirer, ibidem, nr. 11, 1873;
Iarna, Dupa un vals, ibidem, nr. 9, 1873;
Documente literare junimiste, ed. ingrijita, pref. si note de D. Manuca, Iasi, 1973.


REFERINTE CRITICE:
G. Panu, Amintiri de la Junimea din Iasi, I-II, 1908-l910;
I. Negruzzi, Amintiri din „Junimea", 1923;
V.I. Catarama, Vasile Pogor, 1939;
G. Calinescu, Istoria;
V.I. Catarama, Sufletul Junimii: Vasile Pogor, 1942;
S. Cioculescu, VI. Streinu, T. Vianu, Istoria;
D. Manuca, Scriitori junimisti, 1971.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani