Vasile Popovici biografia




Vasile Popovici opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

POPOVICI VASILE
Critic literar, eseist.
De asemenea, publicist.

S-a nascut in 1956, in Timisoara.

A absolvit in 1980 Facultatea de Litere, Istorie si Filosofie a Universitatii de Vest din Timisoara (sectia Limba si literatura franceza - Limba si literatura romana) cu o teza de licenta despre Alain Robbe-Grillet.

Din 1997 este doctor in filologie al Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, cu o teza coordonata de profesorii Mircea Zaciu si Ion Pop.

Dupa 1990 a fost director al Editurii de Vest din Timisoara. intre anii 1992 si 1996 a fost parlamentar de Timis al Partidului Aliantei Civice si vicepresedinte al Comisiei de politica externa a Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei.

Debuteaza editorial in 1983 cu volumul de eseuri Marin Preda - timpul dialogului aparut la Editura Cartea Romaneasca din Bucuresti.

Colaboreaza la numeroase reviste literare din tara si din strainatate: "Orizont", "Forum studentesc", "Romania literara", "Familia", "Vatra", "Viata romaneasca", "Caiete critice", "A treia Europa" s.a.

Dupa debut, publica urmatoarele volume: Eu, personajul (Ed. Cartea Romaneasca, 1988); Lumea personajului. O sistematica a personajului literar (Ed. Echinox, 1997) si Rimbaud (Ed. Echinox, 1997). A colaborat la alcatuirea Dictionarului Scriitorilor Romani, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu (Ed. Fundatiei Culturale Romane, volum I, 1995; volum II, 1998) si la Dictionarul esential al scriitorilor romani, aceiasi coordonatori (Ed. Albatros, 2000).

Este detinatorul premiului pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania (1983).

Lucreaza ca si lector la Catedra de Limbi romanice din cadrul Facultatii de Litere, Istorie si Filosofie a Universitatii de Vest din Timisoara si consul al Romaniei la Marsilia.

Asupra cartilor autorului au formulat opinii critice: Eugen Simion ("Romania literara", 1983); Ion Bogdan Lefter - Imagini de adincime ("Amfiteatru", nr. 12/1986); Nicolae Manolescu ("Romania literara", nr. 19/1989); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); Marian Papahagi - Privirea si eul (in volum Fragmente despre critica, Ed. Dacia, 1994); Virgil Podoaba - Fenomenologia personajului literar ("Vatra", nr. 11/1997), Comei Moraru - Personajul tria-logic ("Vatra", nr. 11/1997); Paul Comea, Ion Pop (prezentari pe coperta IV a volum Lumea personajului, Ed. Echinox, 1997); Adrian Cristea - Personajul ca lume ("Paralela 45", nr. 1/1997); Livius Ciocarlie - Rimbaud e un altul ("Romania literara", nr. 12/1998); Eugen Simion, Cornel Ungureanu s.a.

Referinte critice:


"Discursul critic al lui V. Popovici dezvolta fara graba o strategie hermeneutica: insceneaza un spectacol calm al lecturii, pe parcursul caruia opera analizata da treptat la iveala profunzimi nebanuite si isi revela o organizare inaparenta la prima vedere. Criticul are facultatea speciala de a percepe «imaginile ascunse», «figurile» care ordoneaza din interior textul. Sugestiile de lectura te mai ista. arhetipala, semiotica, pragmatica sint folosite intr-o maniera aplicata, procustianismele practic tipice metodologiilor in cauza fiind evitate () Se contureaza astfel () un model elastic de lectura critica, inventivitatii si subtilitatii interpretului lasindu-li-se loc intins de afirmare."
(Ion Bogdan Lefter, "Amfiteatru", nr. 12/1986)

"un eseist briant, combinind cu dexteritate instrumentatia teoretica si gratia scriiturii. L-am citit cu o mare placere, chiar si unde, poate indeosebi unde am opinii diferite."
(Paul Comea, prezentare pe coperta IV a voi. Lumea personajului,
Ed. Echinox, 1997)

"Faptul ca Vasile Popovici n-a fost furat, in intregime, de mirajul metodei, desi instructia sa teoretica este temeinica si cladita pe lecturi serioase, e o proba ca instinctul sau critic a ramas intact si nealterat de vanitati metodologice. Marin Preda - timpul dialogului (1983) este un astfel de produs al sintezei dintre concept si metafora, dintre idee si stil (). O unitate teoretica exista totusi in aceasta carte si ea vine din practicarea, cu suplete si parcimonie, a poeticii si psihanalizei. () Vasile Popovici pune multa eleganta in comentariu, stilul are finete si precizie, iar inteligenta disociativa descopera, de fiecare data, subtilitati de detaliu, care arata in primul rind o vocatie a interpretarii. Speculatia triumfa in toate analizele, uneori sub forma gratuitatii simpatice dar nerelevante."
(Radu G. Teposu, in voi. Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993)

"Ipoteza teatralizarii personajului narativ devine pentru Vasile Popovici punctul de plecare al unei incitante constructii teoretice, in care rigoarea poeticianului se asociaza fericit cu libertatea imaginatiei critice si cu talentul expresiv al eseistului."
(Ion Pop, prezentare pe coperta IV a voi. Lumea personajului, Ed. Echinox, 1997)

"prin proprietatea, noutatea, puterea de cuprindere si de patrundere a intuitiei fondatoare, ca si prin calitatea intelectuala, coerenta si arta edificarii ei, cartea lui Vasile Popovici [Lumea personajului] apare iesita din comun in istoria criticii noastre () si nu este comparabila, cel putin dupa stiinta subsemnatului, decit cu Minciuna romantica si adevar romanesc a lui Rene Girard. Ca si a acestuia, intuitia sa originara are o capacitate de deschidere hermeneutica, de comprehensiune si explicatie exceptionala, iar la noi - chiar unica."
(Virgil Podoaba, "Vatra, nr. 11/1997)

"Fara indoiala. Lumea personajului lui Vasile Popovici este una dintre cele mai bune carti de critica aparute la noi, in ultimii ani (). Criticul, pornind aparent de la un aspect secundar, teatralitatea epicului, pune in discutie insasi conditia personajului, elaborind o teorie coerenta, de o larga aplicabilitate in proza moderna. Nu ne intilnim prea des cu astfel de performante critice duse pina la ultimele consecinte, imbinind analiza formala si excursul teoretic cu apelul permanent la text, intr-un discurs hermeneutic de virtuozitate, extragind din premise oarecum de bun simt, concluzii solide, greu de anticipat initial. Miza acestei carti () este un demers critic totalizant, transgresind simpla intuitie"
(Comei Moraru, "Vatra", nr. 11/1997)











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani