Victor Kernbach biografia

Victor Kernbach




Victor Kernbach opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

KERNBACH Victor, se naste la 14 oct. 1923, Chisinau - moare in 16 febr. 1995, Bucuresti.
Prozator, poet, eseist si traducator.

Fiul lui Eugen Kern-bach. avocat, si al Tamarei (n. Onila).

Nepot pe linie colaterala al poetului Gheorghe din Moldova' si al poetei Ana Conta-Kernbach, sora filosofului Vasile Conta. Clasele primare si primele clase secundare la Liceul „B.P. Has-deu"dinChisinau (pina in 1940), bacalaureatul la Liceul „Gheorghe Lazar" din Bucuresti (1942); Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1942-l946; licenta in 1947).

Redactor la Veac nou (1946-l956). Gazeta literara (1956-l959); lector la Institutul de Teatru din Bucuresti (195l-l953); metodist la Casa Centrala a Creatiei Populare (1963-l968); instructor la Centrala Cartii (din 1970); redactor la Scinteia si la revista Magazin. A debutat cu versuri in Vremea (1941).



Colaboreaza la Evenimentul zilei, Lumea, Revista Fundatiilor Regale si la majoritatea publicatiilor de dupa . O mentiune aparte pentru serialul de eseuri Orizontul vizitelor nepamintene, aparui in Viata studenteasca (1968) - prima sistematizare doctrinara a paleoastronauticii in tara noastra.

Pigmentul exotic sugerat de colab. la Mnatobi si Tiskari, revista literare din Tbilisi (Gruzia). prinde mai clar contur prin raportare la impresiile de calatorie din volum Tara dintre zapezi si portocali (1958). A alcatuit, tradus si prefatat antologii. Autor al volum de versuri Rime (1957), Freamat galactic (1966), Tabla de oricate (1971) si al naratiunilor SF Luntrea sublima (1961). Umbrei timpului (1966), Povestiri ciudate (1967). Vacantele secrete (1987). Cel mai cunoscut litiu al sau ramine Enigmele miturilor astrale (1970), iar cele mai consistente contributii, datind din ultimele decenii de viata, se inscriu in domeniul istoriei religiilor si al mitologici comparate: Miturile esentiale (1978), Dictionar de mitologie generala X3), Biserica in involutie (1984).

A efectuat singur sau in colab. si/sau a prefatat/postfatat traduce din scrierile lui Vladimir Maiakovski, Pavel Bajov, S. Mstislavski, Stepan Scipaciov, N. Pospclov, V. Sabliovski, A. Zercianinov, Suta Rustaveli, Margarita Aligher, Olga Berg-golt, Petrus Brovka,Ghiorghi Leonidze, Valeri Briusov, Elisaveta Drabkina, M. Prilejaeva, Nikoloz Baratasvili, Konsiantine Gamsahurdia, II. G. Wells, Isaak Babei.

Dupa ce prin anii '50 si-a incercat sansa mai intii in actiunea de traducere si popularizare a literaturii ruse clasice si sovietice (Aspecte din literatura rusa, 1948), Victor Kernbach si-a mai incercat-o, fara rezultate concludente, si in poezie (Rime, 1957), in reportaj (Lumini pe Strada Marc, 1963) si in roman (Vintul de miercuri, 1968). Notorietatea i-o aduce abia Enigmele miturilor astrale (1970), veritabil best-seller. inca spre sfirsitul anilor '50 literatura stiintifico-fantas-lica romaneasca trecea printr-un proces de primenire-deocamdata doar tematica, mai tirziu si stilistica, „tehnica", valorica.

O premiera de rasunet a anilor '60 a fost, in acest context, .si "ipoeza palcoastronautica", dupa care Pamin-tul ar fi fost vizitat, intr-un trecut imemorial, de astronauti extraterestri - unii ostili, altii amicali -, pastrati difuz in memoria popoarelor ca personaje de mit ori ca divinitati „pogorite din cei '.pa leoastronauti a caror iminenta intoarcere la bordul unorOZN-uri ar urma s-o asteptam si noi, contemporanii acestui sfirsit de secol XX, cu cuvenita evlavie. Prima vestire la noi a noii invataturi a fost romanul Luntrea sublima (1961) - „evocare fantastica" a celebrelor cataclisme „nucleare" care ar fi scufundat cindva Atlantida, iar apoi ar fi nimicit biblicele cetati Sodoma si Gomora, in urma descinderii pe Terra a unei expeditii martiene. Hstc o carte de fictiune, insa intr-un Epilog in care cuvintul nu mai apartine naratorului, ci, nedisimulat, autorului, ni se dezvaluie o confuzie estetica specifica momentului, cincl autorii nostri de science fiction inca nu gaseau ca este neaparat necesar sa se distanteze liminar .si literar de motivul abordat prin interpunerea unui alter ego fictio-nal - „naratorul", ci. dimpotriva, isi implicau cu voluptate in discurs insasi persoana civila, „eul empiric". Consecvent cu sine .si cu aceasta optiune asumata va proceda si Victor Kernbach in serialul de eseuri pe teme de palcoastronautica din Viata studenteasca, amplificat ulterior in Enigmele maurilor astrale - carte care-l instaleaza cu brio in fruntea devotilor de la noi ai „doctrinei paleoastronautice", cu nimic mai prejos decit celebrele Amintiri despre viitor ale elvetianului Brich von Daniken. Amindoi nu obosesc sa-si impinga mereu in prim-plan ambitia de a „face stiinta", nu obosesc sa supraliciteze doctrinar, sa intepe polemic „stiinta traditionala", sa se iain serios si sa pretinda a fi luati in serios ea ..oameni de stiinta".

Paradoxal, efectul global ce se cristalizeaza involuntar, peste capul autorilor, este insa tot unul literar, de ambiguu sciencefiction nonfictiv. si sub acest aspect Victor Kernbach ii este chiar superior confratelui elvetian. Pentru ca. din toata aceasta ametitoare si totalitara „ipoteza paleoastronautica" ce ambitioneaza nici mai mult nici mai putin decit sa faca fabula rasa intreaga istorie de pina acum a omenirii, toate religiile pamintului si toate recordurile stiintifice si tehnice ale prezentului, pentru ca, „inghitindu-le" de-a valma, sa li se substituie in chip de suprema teogonie a secolului al XX-lea, din toata aceasta orgolioasa supraisto-rie, suprareligie si suprastiinta nu ramine deocamdata decit povestea, e drept o poveste frumoasa si fascinanta, pe care Victor Kernbach stie s-o spuna.

Pentru Victor Kernbach , existenta extraterestrilor nu pare a fi doar o simpla ipoteza de lucru elaborata cerebral, cu doza de rezerva si scepticism implicata astfel. Se simte la el, din contra, implicarea fara rezerve in viziunile pe care le creeaza. Altoind pe adoratia extraterestrilor ambitia de a „face stiinta", efectele rezultate nu puteau fi.evident,decitde-adreptul savuroase. Mai puternica decit autorul ei care voise s-o anexeze planului existentei „reale", cotidiene, fictiunea, o data creata, il absoarbe ea pe autor, confiscindu-l si anexindu-si-l, restituindu-ni-l in ipostaza de personaj, „personaj-narator", pitoresc personaj de legenda ori de anecdota. Printre alte motive SFconsacrate, Victor Kernbachmai abordeaza paleoastronautica si in citeva naratiuni din volumul Povestiri ciudate (1967), iar textele de referinta le include in extenso printre cele din antologia comentata Miturile esentiale (1978), care ni-l prezinta de aceasta data intr-o mult mai plauzibila postura de „om de stiinta", preocupat si in continuare de cercetari de mitologie comparata si istoria religiilor. Prin amploarea conceptiei, prin profunzimea viziunii si densitatea eruditiei, Dictionarul de mitologie generala (1983) ramineoricind o sursa de informatie de prima mina. inselator este titlul masivului volum Biserica in involutie(1984), din ale carui aproape sase sute de pagini pretinsa „involutie" nu reiese nicidecum, ci tocmai dimpotriva.

Proiectat a purta titlul Biserica - si disperarile noastre - in mitosfera existentei umane, volumul in cauza este, in textul sau. o impresionanta sinteza de istoria religiilor, necontaminata ideologic de epoca in care a fost elaborata si dezvaluind un profesionist al domeniului de o certa competenta stiintifica si de o inalta probitate intelectuala, un istoric al religiilor in toata puterea cuvintului. Cititorilor cere-si dau osteneala de-a deschide cartea, autorul are ocazia de-a le demonstra convingator, cu lux de argumente si de eruditie, ca „omul s-a aflat totdeauna intr-o mitosfera a lumii, caci mitogeneza si reabsorbtia de mituri nu au incetat vreodata": cu cit mai numerosi vor fi fiind insa virtualii cititori care, indusi in eroare de aparenta de „propaganda ateista" a titlului, se vor feri cu lehamite fie sa si atinga cartea? Alaturi de Mihu Dragomir, Victor Kernbach se numara si printre putinii autori romani de versuri SF: volumele Freamat galactic (1966) si Tabla de oricalc (1971); miniromanele SF Umbra timpului (1966) si Vacantele secrete (1987) (acesta din urma insotit, in volumul omonim, si de doua „proze scurte" SF) sint, in schimb, mai putin realizate.

OPERA:
Rime, Bucuresti, 1957;
Tara dintre zapezi si portocali. Ecouri dintr-un itinerar caucazian, Bucuresti, 1958;
Luntrea sublinia. Evocare fantastica. Bucuresti, 1961 (ed.II, 1968);
Lumini pe Strada Mare, reportaje. Bucuresti, 1963;
Freamat galactic, versuri. Bucuresti, 1966;
Umbra timpului, microroitian SF, Bucuresti, 1966;
Povestiri ciudate. Bucuresti, 1967;
Viittul de miercuri, roman, Bucuresti, 1968;
Enigmele miturilor astrale. Bucuresti, 1970 (ed. II, revazuta si adaugita, 1973);
Tabla de oricalc, versuri, Bucuresti, 1971;
Miturile esentiale. Antologie de texte, cu o introducere in mitologie, comentarii critice si note de referinta. Bucuresti, 1978;
Dictionar de mitologie generala. Bucuresti, 1983 (ed. II, 1989);
Biserica in involutie. Bucuresti. 1984;
Vacantele secrete, pseudobasme, Bucuresti, . Traduceri: VI. Maiakovski, 15poeme. Bucuresti, 1947;
P. Bajov, Floarea de piatra si alte basme din Urali, Bucuresti, 1948;
Aspecte din literatura rusa. Bucuresti, 1948;
Maiakovschi despre America, in colab. cu Al. A. Pbilippide, Mihu Dragomir, N. Argintescu-Amza, O. Riureanu, I. Dumbrava, Bucuresti, 1950;
N. Pospelov, V. Sabliovski,
A. Zercianinov, Istoria literaturii ruse, in colab. cu
B. Jordan, Bucuresti, 1950;
S. Scipaciov, Casuta din Susensc, Bucuresti, 1950;
S: Rustaveli, Viteazul in piele de tigru. Bucuresti, 1956 (ed. II, 1963);
P. Brovka, Cind se unesc riurile, in colab. cu N. Negrea, Bucuresti, 1959;
Gh.Leonidze, Versuri alese. Bucuresti, 1959;
Basme populare gruzine. Bucuresti, 1961;
Elisaveta Drabkina, Toamna aurie, in colab. cu Eleonora Mircea, Bucuresti, 1961;
M. Prilejaeva, Sub cerul Nordului, in colab. cu M. Gradinarii, Bucuresti, 1961;
Armata pacii, antologie. Bucuresti, 1962;
N. Baratasvili, Versuri, Bucuresti, 1962;
S. Mstislavski, in ajun (Anul 1917), in colab. cu A. Verbitchi, Bucuresti, 1962;
K. Gamsa-hurdia, Mina marelui mester. Bucuresti, 1963;
H. G. Wells. Opere alese, 111 Hrana zeilor. Oameni cu zeii. Dl. Blcttsworthy pe insula Rampole, in colab. cu C. Vonghizas, Bucuresti, 1964;
idem, Opere alese, IV Oul de cristal. Povestiri stiintifico- fantastice, in colab. cu C. Vonghizas. B. Bereanu,
Bucuresti, 1965;
I. Babei, Armata de cavalerie, Bucuresti, 1965;
idem. Armata de cavalerie. Povestiri din Odesa, Bucuresti, 1967;
Enigma vaii albe. Povestiri stiintjfico-fantastice bulgare, in colab. cu M. Magiari, Bucuresti, 1967.


aaa2











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani