Viorel Padina biografia




Viorel Padina opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PADINA VIOREL. Pseudonimul literar al lui Viorel Abalaru.
Poet. De asemenea, publicist.

S-a nascut la 29 octombrie 1950 in Gura Padinii (Olt).

Este fiul lui Stefan Abalaru, pescar, si al Paulinei Abalaru. Dupa cursurile liceale urmate la Liceul teoretic din Corabia (1969), a absolvit in 1979 Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti. Este membru activ al cenaclului literar "Amfiteatru", condus de poeta Constanta Buzea (1976-l978), membru fondator al "Cenaclului de Luni", condus de criticul si profesorul Nicolae Manolescu (in care activeaza intre 1977-l981), membru al Cenaclului "Numele poetului", condus de poetul Cezar Ivanescu (1982-l983), dupa care se asociaza grupului de la revista "Calende" (seria condusa de poetul si colegul de generatie literara Calin Vlasie).

Debuteaza publicistic in martie 1975, in revista "Amfiteatru". in 1982 volumul Poemul de otel cistiga concursul de debut al Editurii Cartea Romaneasca, insa autorul refuza interventiile in text, motiv pentru care cartea nu se mai tipareste.

Va aparea abia in 1991, la aceeasi editura. Este singurul sau volum publicat pina in prezent. Colaboreaza cu poeme si texte de opinie la revistele: "Amfiteatru", "Viata studenteasca", "Romania literara", "Luceafarul", "Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", "Flacara", "Arges" (seria Vlasie), "Calende" (seria Vlasie), "Contrapunct", "Zig-Zag", si la ziarele: "Romania libera", "Olt-Press" s.a.

In prezent este consilier juridic la o societate comerciala din Corabia.

Despre poezia autorului au formulat opinii critice: M.N. Rusu - Viorel Padina ("Amfiteatru", nov. 1976); Nicolae Manolescu - Cenaclul de Luni ("Romania literara", 18 mai 1978) si Soarta unei carti ("Romania literara", nr. 4/1993); Traian T. Cosovei - Viorel Padina ("Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", 2 ian. 1983); Cezar Ivanescu - Viorel Padina ("Luceafarul, 19 nov. 1983); Calin Vlasie - Un caz de bisnita editoriala ("Contrapunct", mart. 1991); Eugen Simion ("Literatorul", nr. 9/1991); Mircea Barsila - Evanghelia dupa Viorel Padina ("Calende", nr. 4/1992).

Referinte critice:

"Citindu-i cartea parcurgi, incifrata in grila unui stil agresiv particularizat, intreaga istorie a poeziei romanesti din ultimele decenii si traiesti, paradoxal, o mare satisfactie, caci dincolo de replica literara nu descoperi, ca la Mircea Cartarescu, nici o vulgaritate si mai ales nici o prezumtie aneantizatoare. Diabolica verva parodica, pura voluptate a rostirii ne incredinteaza ca Viorel Padina, trecut de faza pastiches el melanges, isi construieste ca un adevarat artist propria-i originalitate decelabila la nivelul oricarui poem nu numai ca o replica strict contextuala, ci ca limbaj referential."

(Cezar Ivanescu, "Luceafarul", 19 nov. 1983)
"Aproape fiecare poem se vrea in consecinta un avertisment subtil la canoanele tiranice ale conceptului de poezie. Uneori «avertismentul» este direct, luind calea delirului retoric si conceptual, care vizeaza disolutia limbajului poetic, fie cea a discursului epic de factura ilogica."

(Mircea Barsila, "Calende", nr. 4/1992)
"Daca cineva se indoieste ca exista o soarta a cartilor, sa citeasca Poemul de otel. As vrea sa spun de la inceput ca mi se pare una din extrem de rarele carti in care se intrevede geniul poetic. Aparuta in 1982, ea l-ar fi situat pe Viorel Padina alaturi de Mircea Cartarescu, neindoielnic poetul generatiei '80, la fel cum Nichita Stanescu a fost poetul generatiei '. () O intrebare este si de ce Poemul de otel n-a putut fi publicata la timp. Sigur, indirjirea cu care Padina a refuzat sa schimbe fie si un cuvint constituie una din cauze. Cenzura se comporta adesea ca zmeul din poveste: era multumita daca i se aruncau citeva halci de carne. O alta explicatie consta in natura insasi a poeziei lui Padina, care impinge parodia pina la sarja si mizeaza adesea pe exasperarea limbajului, ceea ce denota un radicalism moral intolerabil de catre cenzura. Padina are structura unui radical. In fine, luarea in ris, batjocura permanenta, amestecul de emfaza si de comicarie, de logica a negatiei si de absurditate ilara (de tipul limerick-ului) au creat probabil o anume stare de perplexitate cenzorului comunist, care intuia ca fondul acestei poezii este protest absolut, chiar daca ascuns sub ingenioase manicrisme lexicale ori sub pastise savante ale limbii de lemn.
(Nicolae Manolescu, "Romania literara", nr. 4/1993)










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani