Virgil Nistor biografia

Virgil Nistor




Virgil Nistor opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

NISTOR Virgil, se naste la 22 sept. 1922, comuna Somartin, judetul Sibiu.

Poet si dramaturg. Fiul invatatorului Ilarion Nistor si al Otiliei (n. Radulet).

Scoala primara in comuna natala (1929-l933), liceul la Fagaras (1933-l936), Sighisoara (1936-l938), Sibiu (1938-l940) si Blaj (194l-l942).

Intre 1943 si 1945 urmeaza Facultatea de Litere si Filosofie si, in paralel, Facultatea de Medicina, la Univ. din Cluj -Sibiu; continua numai Literele, la Cluj, absolvind in 1947; licenta in . Preparator la Facultatea de Litere si Filosofie din Cluj (1949), prof. la diferite scoli si licee din Cluj (1949-l960; 1963-l965), metodist la Casa Regionala a Creatiei Populare (1960-l963), redactor la Editura pentru Literatura si la Editura „Dacia" (1965-l969), apoi redactor la revista Steaua.

Debut in caietul de poezie Claviaturi, Brasov, .

Colaboreaza la revista Dacia, Luceafarul (Sibiu), Convorbiri literare, Pagini literare (Turda), Provincia (Craiova), Almanahul literar, Tribuna, Familia, Orizont, Romania literara. Arges etc. in perioada studentiei participa la sedintele „Cercului literar" si ale cenaclului condus de V. Papilian (Sibiu si Cluj).

Intr-o prima faza, scrierile lui Virgil Nistor sint mai ales piese de teatru scurt, unele jucate la diverse teatre din tara: Noapte buna, Mister Dollar (1962), Puii nu zboara singuri (1963), Omul de la miezul noptii (1965), Marginea vie a umbrei (1968), Cursa de soareci (1970). Voi. de versuri: intoarcere in anotimp (1968), Ispititoarea pasare de foc (1975), Pe-o invizibila harfa percutii (1976), Ceremonia cuvintelor (1986). Virgil Nistor este, in creatia lirica de maturitate, un fantezist cu voluptati calofile si un plasmuitor de parabole lirice cu gustul insolitului.

Debutul lui Virgil Nistor insumeaza selectiv poeme care dateaza, unele, dintr-o perioada mai veche. intorcere in anotimp (1968) este, astfel, o intoarcere in timp cu intentie restitutiva. Virgil Nistor debutase in anii razboiului ca poet, dar ulterior se dedicase literaturii dramatice. intoarcerea la poezie indica preferinta pentru formula baladesca, practicata cu dezinvoltura.

Concretetea imaginilor si priceperea de a inchega atmosfera in jurul unor simboluri, ca si tentatia alegoriilor lirice, de regula in registru fantast-solemn, reprezinta coordonate specifice poeziei lui Virgil Nistor Discursul poetic e fluid, emisia e bogata, iar metamorfozele perpetue ale ideii lirice probeaza gustul nuantelor si al sensurilor derivate. Chiar cind baladele - in fapt, pseudobalade, caci Virgil Nistor trateaza liber formula - pornesc de la un „pattern" traditional, punctul lor de fuga este ex-centric. Capacitatea de a sugera peisaje sufletesti de factura romantica ori simbolista este dublata de tentatia evocarii unor spatii ale intimitatii in cheie sentimentala:

„Vino, iubito, sa navigam spre pol
acolo paradisul e o gradina inghetata
cu fluvii de lumina si copaci de mister
cu turnuri de raze urcate domol
si pierdute in cer"

sau:

„Odaia prinde-n colturi lumina din amurg
pe rafturi dormiteaza eroi de epopee
si impietrit in rama pictat de o femeie
se profileaza tumul de smalt dintr-un foburg.

Pisica se alinta cu pasi de balerina
dansind in piruete pe monotonu-i tors
si moale se strecoara pe brat cind ai intors
o pagina a cartii cu mina ta blajina".


N. se dovedeste un bun descriptiv al secventelor ce formeaza parca tablouri detasabile din intregul poemului:

„Un singuratic cerb, cu desperare
incercuit de trunchiuri in armuri,
adulmeca solemna lunecare

cind brumele acide pe paduri
narcotizind jilave capilare
aduna timpul fraged in nervuri".


Volumele urmatoare, Ispititoarea pasare de foc (1975), Pe-o invizibila harfa percutii (1976), Clipa cind orele tac (1979), Ceremonia cuvintelor (1986), invedereaza o experienta artistica mai consistenta, stilistic prelungind datele creatiilor de inceput, iar tematic largind aria lirica. Virgil Nistor se dovedeste in continuare un fantezist cu voluptati calofile si cu proiectii insolite de natura parabobca si simbolica. Poetul propune, de asemenea, fie „o reprezentare a lumii pe latura dramatica", intr-un limbaj oral, narativ, parca parodic, lipsit de muzicalitate exterioara (P. Poanta), fie creatii mai lirice, unde expresivitatea limbajului vine din conotatii imprevizibile.

OPERA:
Noapte buna. Mister Dollar, satira intr-un act. Bucuresti, 1962;
Puii nu zboara singuri, piesa in doua parti. Cluj, 1963;
intoarcere in anotimp, versuri. Bucuresti, 1968;
Spirala, proza scurta. Bucuresti, 1969;
Cursa de soareci, comedie intr-un act, Bistrita, 1970;
Ispititoarea pasare de foc, balade lirice, Bucuresti, 1975;
Pe-o invizibila harfa percutii, versuri. Bucuresti, 1976;
Clipa cind orele tac, versuri, Bucuresti, 1979;
Ceremonia cuvintelor, versuri, Cluj-Napoca, 1986.


REFERINTE CRITICE:
A. Gurghianu, in Steaua, nr. 5, 1966;
M. Sabin, in Ateneu, nr. 1, 1967;
D. Micu, in Romania literara, nr. 6, 1968;
V. Felea, in Steaua, nr. 2, 1969;
N. Balota, in Familia, nr. 3, 1969;
N. Antonescu, in Steaua, nr. 5,1969;
V. Felea, in Tribuna, nr. 46,1975;
P. Poanta, in Steaua, nr. 5, 1976;
idem, in Steaua, nr. 12, 1979;
V. Felea in Tribuna, nr. 4, 1980;
I. Maxim, in Orizont, nr. 18, 1980;
V. Tascu, in Steaua, nr. 6, 1982;
C. Munteanu, in Tribuna, nr. 6,1986;
V. Tascu, in Steaua, nr. 4, 1987.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani