Virgil Onitiu biografia

Virgil Onitiu




Virgil Onitiu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ONITIU Virgil, se naste la 21 febr. 1864, Reghin - moare in 21 oct. 1915, Brasov.

Prozator, publicist si traducator. Fiul magistratului Alexandru Onitiu si al Terezei (n. Catana).

Urmeaza scoala primara la Reghin si Caransebes, liceul la Seghedin. Dupa absolvirea Seminarului Teologic din Sibiu, este ajutor de redactor la Telegraful roman si cancelist al Mitropoliei.

Pleaca la Viena, in . pentru a urma Facultatea de Litere. isi incheie studiile universitare la Budapesta. Ca student, activeaza in Soc. „Romania juna" si „Petru Maior", si e redactor la revista Roza cu ghimpi (1888).

Functioneaza ca prof. de latina si romana la Brasov, i se incredinteaza conducerea scolilor romane centrale (1894-l915). Bun pedagog si organizator, a servit cu devotament invatamintul romanesc (initiative in directia modernizarii, studii si conferinte pedagogice, manuale didactice. Fondul Coresi etc.). Vicepresedinte al Soc. pentru Fond de Teatru Roman (1890), initiator al colectiei Biblioteca Centrala, vicepresedinte, apoi presedinte al sectiei literare a Astrei, membru al Casinei brasovene etc. Membru corespondent al Acad. Romane (1902).

Debuteaza in revista ms Musa, a Seminarului din Sibiu, in care publica art. in spirit maiorescian. Nationalismul in literatura. Debut in voi., cu 101 istorioare morale (1891). Colaboreaza la Convorbiri literare, Drapelul, Familia, Foaia ilustrata. Gazeta Transilvaniei, Noua biblioteca romana. Romanul, Telegraful roman. Transilvania, Tribuna, Vatra.

Publica art., schite, nuvele, foiletoane (unele semnate Ile Borg), adunate in doua voi.: Clipe de repaus (1901, 1903), piesa intr-un act in sat la Tinguiesti (1912), un volum de studii si texte vechi (Din cele trecute vremi, 1912), comedia Pentru ochii lumii, dupa Labiche, studiul Straturi In poezia noastra populara. Reediteaza Tiganiada (1900) si da traduce din Jules Verne, Dostoievski, Tolstoi, publicate in Tribuna (1888-l895), cu pseudonimul Gil. Prelucreaza, din limba germana, istorisiri moralizatoare pentru tineret, iscalite „Un prieten al copiilor".

Predarea limbii si literaturii romane trezeste interesul lui Virgil Onitiu pentru cercetarea de istorie literara si folclor. Rezultatele investigatiilor sale sint reunite in articole si studii: Ceva despre epica lui Vasile Alecsandri, Fiinta, originea si istoria ei (parti din cursul de limba romana) si in Istoria literaturii romane. Straturi in poezia noastra populara cuprinde o periodizare a literaturii populare conforma teoriei straturilor istorice a lui Hasdeu. analiza elementelor pagine si crestine din balade si a tipurilor de eroi populari. Proza lui Virgil Onitiu se orienteaza, sub influenta lui Eminescu si Dostoievski, spre registrul tragic, abordind tema fatalitatii, rezolvata pe linia unui romantism facil (schitele Ursita mea, Praf si cenusa). O exceptie este nuvela Fata fara nume (al carei erou aminteste pe Iorgovan din Padureanca lui Slavici), cu izbutite momente de analiza psihologica, regasite izolat si in Tempi passati.

Drama personajului din povestirea Sarmanul Fekete Joslca, sondata cu intuitie psihologica, anticipeaza framintarile lui Apostol Bologa al lui Rebreanu. Sub inriurirea prozei junimiste si a directiei realismului poporal al Tribunei, Virgil Onitiu abordeaza, potrivit inclinatiilor sale temperamentale, si schita umoristica plasata cu predilectie in mediul intelectualitatii ardelene cu pretentii. O galerie de tipuri umane, in genul „capiilor de pe natura", fixate in cileva linii sigure, cu un umor sec, specific ardelenesc, sint infatisate cu detasare, probind observatia patrunzatoare si resursele analizei psihologice (Tanda si Manda, O serata literara-muzicala-declamatorica in Sunturug, distinsa cu premiul Tribunei, apreciata de I. Breazu pentru „finetea coloritului satiric"). Trecerea la genul minor al foiletonului inseamna caderea prozatorului in banal si efemer.

Notatiile scurte din „foite" se opresc cu duiosie sau ironie la starile sufletesti trecatoare ale unor „umbre inconsistente", speculindu-se efecte ieftine de stil (volumul Clipe de repaus, semnat Sorcova, schitele Singur. Linda Raia). Ca si ceilalti tribunisti minori, Virgil Onitiu contribuie, prin cautarile sale modeste, la pregatirea momentului afirmarii prozei realiste ardelene prin Agarbiceanu si Rebreanu.

OPERA:
JOI istorioare morale, Brasov, 1891;
De toate. Brasov, 1897;
Clipe de repaus, schite, I-II, Brasov, 190l-l903;
in sat la Tinguiesti, Sibiu. 1912;
Din cele trecute vremi. insemnari despre inceputurile graiului, culturii si literaturii neamului romanesc. Arad, 1912;
Clipe de repaus, schite, povestiri, nuvele, articole, discursuri, ed. ingrijita, pref., note si glosar de M. Manta, Cluj-Napoca, 1985.


REFERINTE CRITICE:
A. Barseanu, Istoria scoalelor centrale romane gr. or. din Brasov, 1902;
Iosif Blaga, Directorul Virgil Onitiu. Sufletul si activtatea lui, 1916;
II. Chendi, Foiletoane, 1925;
A. Banciu, Virgil Onitiu, 1926;
I. Breazu, in Dacoromania, VIII, 1934-l935;
H. Teculescu, V. Onitiu, un educator deschizator de suflete si ziditor de idealuri, 1937;
I. Breazu, Studii de literatura romana si comparata, I, 1970;
I. Chiorean, Ladislau Kocziany, V. Nitu, Gr. Ploesteanu, Profduri muresene, I, 1971;
***, Carturari brasoveni (sec.' XV-XX). Ghid bibliografic, 1972';
Val. Braniste, Amintiri din inchisoare, 1972.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani