Logo referatele carte



Caracterizarea lui Mihai din opera Pasa Hassan



Pasa Hassan

-caracterizarea lui Mihai-

   “Pasa Hassan” este o poezie de inspiratie istorica. Tema este evocarea artistica a bataliei eroice de la Calugareni” si elogiul adus figurii lui Mihai Vitezul. Sursa de inspiratie o constituie opera lui Nicolae Balcescu “Romanii supt Mihai Voievod-Viteazul”.

   Mihai Vitezaul este domnitorul Tarii Romanesti si conducatorul armatei, el se afla pretutindeni si in plina miscare. Trasaturile personajului se desprind direct, din perspectiva lui Hassan si indirect din atitudini si limbaj.

   Observat de conducatorul turc, Mihai apare, inca de la inceputul poeziei, dominand campul de lupta, deschizand drum ostasilor sai,dovedindu-se bun organizator si strateg: “Pe voda-l zareste calare trecand/ Prin siruri cu fulceru-n mana”. Metafora “fulgerul” sugereaza iuteala si vitejia domnitorului roman.

   In antiteza cu Hassan care sta departe de campul de lupta, Mihai, asemenea unei forte stihiale,se avanta “ca volbura toamnei”, “intr-n urdie ca lupu-ntre oi” si e “suflet de vant”. Comaparatile “ca volbura toamnei”, “ca lupu-ntre oi”, metafora “suflet de vant”, aglomerarea de verbe “se-ntoarce”, “pleaca”, “se-nvarte”, “intra”, “frange”, “vantura” transmit energia si curajul eroului.

   Mihai are un deosebit simt al anticipatiei si isi da seama de intentile turcilor, de aceea “alege vro doi/Se intoarce si pleaca spre gloata”.

   Domnitorul roman se comporta pe campul de lupta asemenea unui viteaz, dar imaginea lui se amplifica in mintea conducatorului turc, pana la dimensiuni apocaliptice: “Alearga navala nebuna/Imprastie singur pe cati ii aduna/ Cutremura campul taind de pe cai”.

   Portretul lui Mihai apare reliefat printr-o gradatie a comparatilor cu elemente din natura. La inceput voievodul e “suflet de vant”, “volbura toamnei”, ca apoi sa devina “furtuna”, metafora prin care se reliefeaza un portret maret si inspaimantator in acelasi timp.

   Antiteza dintre Mihai si Hassan se contureaza mai puternic, cand Mihai il invita la lupta in doi. In timp ce Hassan isi dezvaluie teama si lasitatea, Mihai dovedeste demnitate si spirit de sacrificiu. Atitudinile contrastante ale celor doi conducatori sunt marcate poetic prin conjunctia adversativa “dar”:

“Dar pasa-si pierduse si capul si firea”.

   Strofa a opta marcheaza momentul cand groaza pasei atinge punctul culminant si cand Mihai este vazut asemenea unui urias care domina campul de lupta. Portretul domnitorului dezvaluie maretia trupului,asprimea vorbei, cutezanta faptei, neinfricarea. Intreaga figura a lui Mihai primeste in ochii ingroziti ai lui Hassan, proportii gigantice, suferate prin hiperbole si metafore: “gigantica poart-o cupola pe frunte”, “vorba-i e tunet”, “rasufletul ger”. Portretul e realizat din imagini vizuale , dar si auditive: “zalele-i zuruie crunte”.

   Epitetul “salbaticul” sintetizeaza starea de spirit a lui Mihai si evidentiaza personalitatea coplestitoare a voievodului. Inversiunile “salbatecul voda”, “gigantica poart-o cupola pe frunte” maresc forta de sugestie a portretului. In acest moment, Mihai apare ca “o emanatie monstruoasa a furiei universale”.

   Limbajul poetic contribuie la reliefarea trasaturilor personajelor. Expresile populare: “se-narte el roata”, “e groaza si vai”, cuvinte populare: “zoreste”, “barda” potentiaza trasaturile morale ale lui Mihai.

   Cadenta perfecta a versurilor si ritmului amfibrahic sugereaza actiunea vie si energia cutezatoare a voievodului roman.

   In balada culta “Pasa Hassan”, Mihai devine un simbol al luptei pentru independenta, al vitejiei si al demnitatii poporului roman. De aceea , poetul isi indreapta intreaga admiratie catre acest erou, intrand in legenda prin faptele si insusirile sale.


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani