Miorita - demonstratie ca e balada populara referat






                                                           Miorita

            (demonstratie ca e balada populara)

           Balada ,,Miorita’’ a fost considerata cea mai frumoasa epopee pastorala din lume, un adevarat ,,bulgare de aur’’ al literaturii populare romanesti. Poezia a fost descoperita de Alecu Russo in muntii Vrancei si publicata de Vasile Alecsandri in volumul ,,Poezii populare’’. Ea a circulat prin toate regiunile tarii in peste 1.000 de variante.

          Se considera ca balada ar porni de la un fapt real petrecut intre pastori, de la un cantec liric sau de la un bocet. Balada are la baza obiceiul stravechi pastoresc al transhumantei.

          Balada are ca titlu un diminutiv format de la cuvantul de baza ,,mioara’’ care e o oaie tanara sub un an care merge in fruntea turmei. Diminutivul anticipeaza incarcatura afectiva a textului, lirismul sau.

         Balada are ca punct de plecare fenomenul de transhumanta si reprezinta o intreaga filozofie a vietii si a mortii.Cuprinde 3 parti care se imbina intre ele:parti lirice, epice si dramatice. Balada contine 4 teme fundamentale:cadrul epic, mioara nazdravana, testamentul ciobanului moldovean si aparitia maicutei batrane. Ea are de asemenea si 6 motive:

-motivul transhumantei

-motivul complotului

-motivul mioarei nazdravane

-motivul testamentului

-motivul alegoriei moarte-nunta

-motivul maicutei batrane.

      Partea epica a baladei

     Partea epica a baladei cuprinde expozitiunea si intriga. Prima parte cuprinde si primele 2 motive: motivul transhumantei si motivul complotului.

         Expozitiunea prezinta locul actiunii, timpul actiunii si personajele.Expozitiunea fixeaza locul actiunii prin 2 metafore unice: ,,Pe-un picior de plai / Pe-o gura de rai’’ care sugereaza o zona de deal si vale de o tulburatoare frumusete, un cadru natural feeric. Metafora ,,picior de plai’’ sugereaza spatiul mioritic romanesc, un spatiu onduland intre deal si vale. Metafora ,,gura de rai’’ exprima frumusetea unei naturi feerice, ca de basm. Atmosfera este calda, luminoasa  si exprima un acord deplin intre om si natura. Timpul actiunii nu este precizat pierzandu-se in negura vremiilor pe cand obiceiul de baza era pastoritul. Timpul actiunii nu este precizat dar este precizat anotimpul. Intamplarile se petrec toamna in momentul coborarii turmelor la iernat.

          Interjectia ,,iata’’ actualizeaza parca actiunea, poetul invitandu-ne sa urmarim coborarea turmelor la ses a celor 3 ciobani. Autorul anonim introduce apoi in scena protagonistii(personajele) care sunt 3 ciobani din 3 regiuni diferite ale tarii ,,Unu-i moldovean/ unu-i ungurean/ si unu-i vrancean’’ Personajele nu sunt individualizate prin nume, ei sunt doar 3 pastori din 3 zone diferite ale tarii

       Intriga cuprinde complotul pus la cale de ciobanul ungurean si cel vrancean maniati de invidie si ura ca la apus de soare sa-l omoare pe ciobanul moldovean. Intriga face parte tot din partea epica a baladei. Conflictul este determinat de invidia dintre ciobani ,,Ca-i mai ortoman / S-are oi mai multe / Mandre si cornute / Si cai invatati / Si cani mai barbati’’

         Participarea sufleteasca a naratorului este marcata prin dativul etic,, vor sa mi-l omoare’’. Enumeratiile si epitetele ,,oi mandre’’ si ,,cai invatati’’ scot in evidenta motivele care stau la baza complotului. Atmosfera linistita din prima strofa este usor tulburata iar apusul soarelui devine simbolul posibilei morti a ciobanului moldovean.

   Partea dramatica a baladei

          O data cu desfasurarea actiunii balada paraseste planul real si intra in planul fantastic. Aceasta a doua parte a baladei cuprinde motivul mioarei nazdravane si face parte din partea dramatica a baladei.

           Ciobanul este intrigat de comportamentul mioarei in ultimele zile si i se adreseaza grijuliu: ,,-Miorita laie / Laie bucalaie / De trei zile-ncoace / Gura nu-ti mai tace / Ori iarba nu-ti place / Ori esti bolnavioara / Draguta mioara?’’ In cuvinte duioase, blande si jalnice, mioarita ii dezvaluie stapanului complotul. Mioara il sfatuieste sa-si ia unele masuri de aparare crezand ca trebuie sa se impotriveasca pericolului: ,,-Dragutule bace / Da-ti oile-ncoace / La negru zavoi / Ca-i iarba de noi / Si umbra de voi / Stapane, stapane / Iti cheama s-un cane’’.

           Afectiunea reciproca dintre pastori si mioara este evidentiata cu ajutorul diminutivelor insotite de adjective si a unor substantive la vocativ: ,,Miorita laie’’, ,,draguta mioara’’, ,,dragutule bace’’, ,,stapane, stapane’’ insotite de dativul etic,,vreau sa mi-l omoare’’.





   Partea lirica a baladei   

            Partea a 3-a a baladei care corespunde celorlalte motive(motivul testamentului, motivul alegoriei moarte-nunta si motivul maicutei batrane) este cea mai intinsa parte a baladei si cea mai bogata in semnificatii fiind caracterizata printr-un lirism profund rascolitor.Partea a 3-a a baladei este un sfasietor monolog liric prin care ciobanul moldovean isi exprima ultimele dorinte inaintea posibilei morti.

           Testamentul ciobanului, dorintele acestuia inainte de moarte pun in lumina atitudinea ciobanului in fata mortii. Ciobanul o roaga pe miorita sa-i spuna lui Vrancean si lui Ungurean sa-l ingroape ,,In strunga de oi / Sa fiu tot cu voi / In dosul stanii / Sa-mi aud canii’’. El doreste ca si dupa moarte sa fie alaturi de oile si de cainii sai. Dorinta de a fi ingropat de presupusii asasini scoate in evidenta atat increderea in omenescul ce trebuie sa existe intre noi cat si superioritatea sa morala fata de acestia. Aceasta dorinta scoate in evidenta si dragostea fata de meserie, atasamentul fata de mioare si de caini.

            Baciul moldovean doreste ca la cap sa aiba ,,Fluieras de fag / Mult zice cu drag / Fluieras de os / Mult zice duios / Fluieras de soc / Mult zice cu foc’’. Fluierele sunt singura posibilitate de a comunica cu animalele sale dupa moarte si sa indeplineasca ritualul bocirii pe care nu-l poate cere asasinilor si il vor indeplini oile,, S-oile s-or strange / Pe mine m-or plange / Cu lacrimi de sange’’. Prin cantecul fluierelor autorul anonim realizeaza o degradare a zbuciumului sufletesc al eroului, dragostea sa fata de frumos. Prin personificarea fluierelor si prin epitetele,,cu drag’’, ,,duios’’ si ,,cu foc’’ se realizeaza o crestere a dramatismului omului, o confruntare a omului cu moartea. Metafora ,,lacrimi de sange’’ sporeste dramatismul sufletului ciobanului.

         In a doua parte a testamentului care este o parte lirica testamentul contine rugamintea boibanului de a ascunde oilor moartea sa infatisand-o ca pe o nunta cosmica ,,C-o mandra craiasa / A lumii mireasa’’. Moartea este prezentata alegoric, ca pe-o nunta de proportii impresionante cu participarea  masiva a tuturor elementelor naturii si astrilor ,,Soarele si luna / Mi-au tinut cununa / Brazi si paltinasi / I-am avut nuntasi / Preoti, muntii mari / Pasari, lautari / Pasarele mii / Si stele faclii’’.

           Ciobanul moldovean exprima de fapr o conceptie populara care prezinta moartea ca pe-o contopire cu elementele naturii vesnice. Prin moarte omul nu dispare, moartea fiind considerata o continuare a existentei intr-un alt mediu si intr-o alta forma. Din aceasta credinta izvoraste seninitatea ciobanului in fata mortii. Moartea este sugerata prin caderea stelei. In credinta populara caderea unei stele semnifica moartea fara de intoarcere. Ciobanul  nu doreste sa moara, el doreste sa traiasca cu orice pret si in eternitate chiar.

           Balada atinge punctul culminant nu ca actiune ci ca intensitatea sentimentelor in ce-a de-a 3-a parte a testamentului cand apare presupusa maicuta batrana care-si cauta cu disperare feciorul pe care il descrie cu sufletul ei de mama iubitoare si indurerata ,,Mandru ciobanel / Tras printr-un inel /  Fetisoara lui / Spuma laptelui / Mustacioara lui / Spicul graului / Perisorul lui / Pana corbului / Ochisorii lui / Mura campului’’. Atitudinea mamei primeste semnificatia unui protest impotreva unei morti nedrepte si premature. Portretul coibanului moldovean este prezentat direct din gura mamei si realizat printr-o insiruire de metafore si comparatii de o rara forta expresiva.Ciobanul o roaga pe mioara sa-i spuna mamei lui ca n-a murit ci ca s-a insurat ,,Cu o fata de crai / Pe-o gura de rai’’ dar sa-i ascunda faptul ca la nunta lui a cazut o stea si ca a participat intreaga natura. El vrea s-o crute pe mama sa de o mare durere sufleteasca, deoarece ea, femeie din popor, cunoaste semnificatia stelei cazatoare si si-ar da seama de adevar.

         In finalul baladei se reia motivul alegoriei moarte-nunta. Sentimentele si zbuciumul sufletesc ale baciului moldovean exprimata in partea finala raman la aceeasi intensitate, deoarece baladei ii lipseste deznodamantul, moartea fiind ipotetica (posibila).

      


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani