Logo referatele carte



Complementul - Complementul direct, Complementul indirect, Complementele circumstantiale



Complementul este partea secundara de propozitie care determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjectie. Complementele se clasifica in : complemente necircumstantiale directe si indirecte si complemente circumstantiale de loc, de timp, de mod, de scop, de cauza, consecutiv, conditional, instrumental.

I) Complementul direct - arata obiectul asupra caruia se exercita direct actiunea

exprimata de verb. 29715kby91fen4y

Intrebari : pe cine?,ce?, ultima dintre ele intalnindu-se si in cazul subiectului. Diferenta se face astfel: daca propozitia are un subiect exprimat sau neexprimat, atunci partea de vorbire care raspunde la intrebarea “ce ?” este complement direct.

Complementul direct se exprima prin:

  1. substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate sau nu de prepozitia pe.

CD CD be715k9291feen

ex.: Am vazut-o pe eleva mea in parc.

vb. pr. prep.+subst.Ac

CD CD pe cine?

Pe cei doi ii cunosc bine.

prep. nr.card. pr. vb.

b) verb la modurile infinitiv,supin sau gerunziu.

PV ce? CD

ex.: Aud cantand.

vb. vb. gerunziu

Obs.: daca un verb accepta CD atunci el este un verb tranzitiv.

II) Complementul indirect - arata obiectul asupra caruia se rasfrange indirect actiunea exprimata de verb. 29715kby91fen4y Se clasifica in :

  • complement indirect in dativ;

  • complement indirect cu prepozitie.

Complementul indirect in dativ (cui?) se exprima prin substantive, pronume sau numerale in cazul dativ.

ex. : Dau copiilor cate o bomboana.

vb. subst.

CI

Acestuia i s-a facut foame.

pr. dem.D vb.

Complementul indirect cu prepozitie (pe ce?, cu cine ?, cu ce ?, de cine ?, de ce ?, pentru cine ?, pentru ce ?, despre cine ?, despre ce ?) se exprima prin :

  • substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ cu prepozitie ;

ex. : Vorbeste despre tine frumos.

vb. prep.+pr.pers.Ac.

  • verb la un mod nepersonal ;

ex. : S-a plictisit de asteptat.

vb. vb.la supin

  • adjectiv precedat de prepozitie ;

ex. : Din gri s-a facut alb.

adj.Ac.

Exista un tip special de complement indirect in genitiv exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepozitii.

ex.: Au complotat contra acestuia.

vb. pron. dem.G.

III) Complementele circumstantiale – arata o circumstanta (imprejurare) in care se petrece actiunea. Pot fi:

a). complement circumstantial de loc; intrebari: unde?, de unde ?, pana unde ?. Se exprima prin:

  1. substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de prepozitie; ex.: Mergem la scoala. prep.+subst.Ac CCL

  1. substantive, pronume sau numerale in cazul genitiv precedate de prepozitiile: deasupra, de-a lungul, dedesubtul, de jur imprejurul, in stanga ; CCL

ex.: Deasupra acestuia locuiesc eu.

prep.+pr.dem.G.

  1. substantive in cazul dativ (D locativ);

CCL

ex.: Stai locului!

  1. pronume personal sau reflexiv in cazul dativ (posesiv);

CCL

ex.: Inaitea-mi se intindea o padure.

prep.+pr.D.posesiv

  1. adverbe si locutiuni adverbiale de loc;

CCL

ex.: Aici nu mai avem ce face.

adv.de loc

b). complement circumstantial de timp; intrebari : cand?, de cand ?, pana cand ?, de cat timp ?. Se exprima prin :

  1. substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ cu sau fara prepozitie;

CCT

ex.: Doua zile a lipsit.

subst.Ac.

CCT

Dupa el a venit si mama.

prep.+pron.Ac.

  1. substantive, pronume sau numerale in cazul genitiv precedate de prepozitie; CCT

ex.: Nu mai bea apa inaintea mesei.

prep.+subst.G.

  1. adjective cu prepozitie;

CCT

ex.: De mic era neastamparat.

adj.Ac.

  1. adverbe si locutiuni adverbiale de timp;

CCT

ex.: Ieri a inceput sa ploua.

adv.de timp

 

 

  1. verbe la un mod nepersonal;

CCT

ex.: Inainte de a scrie invata !

prep.+vb.la infinitiv

c). complement circumstantial de mod; intrebari: cum ?, in ce mod ?. Se exprima prin :

  1. substantive pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de prepozitie; CCM

ex.: Lucreaza cu grija.

prep.+subst.Ac.

  1. substantive pronume sau numerale in cazul dativ precedate de prepozitie; CCM

ex.: Se poarta asemenea celor doi.

prep.+nr.D.

  1. adverbe si locutiuni adverbiale de mod;

CCM

ex.: A invatat bine astazi.

adv.de mod

  1. interjectie;

CCM

ex.: Merge lipa-lipa.

interj.

  1. verb la un mod nepersonal;

CCM

ex.: Vine alergand.

vb.G.

d). complement circumstantial de cauza;intrebari:din ce cauza?, din ce pricina?.

Se exprima prin:

1) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de pre-

pozitie CCC

ex.: A luat-o la goana de frica.

prep.+subst.Ac.

  1. substantive, pronume sau numeral in cazul genitiv precedate de locu-

tiunile prepozitionale “din cauza” sau “din pricina”.

ccc

ex.: Din cauza alor sai a intarziat la scoala.

loc.prep.+pron.pos. G

  1. adjectiv in cazul acuzativ

CCC

ex.: De lenesa ce este nici nu-si spala vasele.

adj. Ac.

  1. verb la un mod nepersonal

CCC

ex.: Alergand dupa tramvai a cazut.

vb. ger.

  1. locutiunile adverbiale de cauza: “pentru aceasta”, “de aceea”, “de-aia”.

CCC

ex.: De aceea a lipsit de la scoala pentru ca este bolnav.

loc. adv.

e). complement circumstantial de scop;intrebari:cu ce scop?.Se exprima prin:

  1. substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de

prepozitie. CCS

ex.: A cules flori toata ziua pentru cei doi.

prep.+nr.Ac

  1. substantive, pronume sau numerale in cazul genitiv precedate de locu-

tiunile prepozitionale “cu scopul”, “in scopul”.

CCS

ex.: In scopul obtinerii unor rezultate foarte bune munceste din greu.

loc.prep.+subst.G

  1. verb la un mod nepersonal.

CCS

ex.: A plecat la piata pentru a-si cumpara fructe.

vb.inf.

  1. locutiunile adverbale de scop:”de aceea”, “pentru aceea”, “de-asta”,

“de-aia”.

CCS

ex.: De-aia nu a venit la mine, ca sa nu ne certam.

loc.adv.

    

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani