Comentariul imnului Desteapta-te, romane de Andrei Muresanu referat






                      Desteapta-te ,romane !

                                        de A. Muresanu

Introducere

     Andrei Muresanu a debutat cu volumul “Versuri romantice” ,evocand gloria trecutului .A evoluat spre poezia satirica ,iar la maturitate a scris versuri cu mesaj patriotic .Poezia “Un rasunet” de Andrei Muresanu constituie imnul national al Romaniei ,fiind creata in atmosfera revolutionara a anului 1848 si raspandita pe foi volante ,cu titlul “Desteapta-te ,romane!”  . Melodia ii apartine lui Anton Pann .

            Definitia speciei .Caracteristici

     Imnul este o specie lirica foarte cunoscuta inca din antichitate ,cand oamenii simteau nevoia sa preamareasca o divinitate ,un erou ,patria sau chiar un eveniment .Principala deosebire dintre oda si imn consta in faptul ca ultimul se canta .In epoca moderna au aparut imnuri nationale ,cantece solemne prin care se exprima solidaritatea si unitatea nationala a unui popor .Astazi fiecare natiune are imnul sau national .

            Titlul

     Titlul poeziei (amintind de poemul lui Alecsandri “Desteptarea Romaniei”) sintetizeaza intreg mesajul .Autorul se adreseaza poporului roman ,prin intermediul unui verb la imperativ si a unui substantiv colectiv ,indemnandu-l la lupta pentru libertate ,unitate,recuperarea istoriei si credintei.

Prima strofa

     Poetul descrie metaforic starea de spirit a natiunii romane --“somnul”-- ,condamna “barbarii de tirani” ce-au pangarit si jefuit pamantul stramosesc si cere contemporanilor ,in numele dreptatii ,sa actioneze .

            Strofa a doua

     Romanii trebuie sa gaseasca puterea de a lupta in primul rand cu timpul (“acum ori niciodata”) si apoi cu “cruzii dusmani” .Indiferent de circumstante ,ei sunt datori sa demonstreze lumii ca le curge in vene un “sange de roman” .

            Strofa a  treia

     Poetul simte nevoia sa redefineasca notiunea de libertate ,caci romanii au uitat semnificatia ei .

In acest sens apeleaza la verbele la imperativ “inalta” ,”cata” ,care sugereaza pe de o parte respingerea conditiei de resemnat si ,pe de alta parte ,nevoia de afirmare .

            Strofa a patra

     Cu asa zestre biologica (voinici “ca brazii” ,cu foc “in vine” ,care “sar ca lupii in stane” atunci cand patria are nevoie de ei) si asa radacini istorice (Traian ,”Mihai ,Stefan ,Corvine”) ,natiunea romana are toate sansele sa invinga .Caci nu exista alternative ,subliniaza autorul cu ajutorul conjunctiei coordonatoare adversative “ori” si prin intermediul antitezei (“Viata-n libertate ori moarte”) .





            Strofa a cincea

     Indiferent de provincia in care traieste ,Moldova ,Tara Romaneasca sau Transilvania ,sufletul romanesc bate odata .Daca inaintasii (“voi”) au fost nevoiti sa traiasca intr-o “oarba neunire” ,contemporanii poetului (“noi”) inteleg importanta intregirii neamului .Vointa lor este evidentiata cu ajutorul verbului “juram” ,adverbului “pururea” si substantivului “frati” .

            Strofele a sasea si a saptea

     In strofele a sasea si a saptea tara prezentata metaforic ca “o mama” “cu inima duioasa” ,dar “vaduvita” de-a lungul istoriei .Unii dintre cei mai dragi fii s-au jertfit pentru ea ,deovedind astfel dragoste si respect .Poate de aceea Patria-mama considera ca cei “vanzatori” sau lasi trebuie indepartati :”De fulgere sa piara ,de traznet si pucioasa” .

           

Strofele a opta si a noua

     Destinul a sortit poporului roman un drum lung si anevoios pana la descoperirea propriei identitati .Confruntarea cu “iataganul barbarei Semilune” ,intrigile interne si despotismul

austro-ungar i-au intarit caracterul .Lexicul folosit de autor pentru a evoca aceste evenimente este impregnat de durere .Sugestive in acest sens sunt epitetele “barbar” ,”fatale” ,”oarba”,substantivul simbol “plagi” ,”orbie” ,”jug” ,repetitia “N-ajunse […] / N-ajunse…”

            Strofele a zecea si a unsprezecea

     Finalul poeziei este mobilizator .DE aceea majoritatea verbelor sunt la imperativ :”Uniti-va in cuget ,uniti-va-n simtiri / Strigati in lumea larga…” si este reluata expresia adverbiala “acum ori niciodata” .Romanii nu vor accepta “intriga” ,”sila” ,”viclenele uneltiri” ,ci vor lupta pentru libertate . Martor si ajutor ,in viziunea poetului ,va fi tot timpul bunul Dumnezeu ,reprezentat metaforic in text de “preoti” si de simbolul crucii .Orice risc este asumat :”Murim mai bine-n lupta cu glorie deplina , / Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost pamant .”

            Incheiere

     Rima imbratisata ,ritmul trohaic impletit cu cel iambic si masura versurilor de sapte-opt silabe sustin de asemenea mesajul patriotic .

     Asadar imnul national al Romaniei se dovedeste a fi un testament romanesc adresat urmasilor si ,nu in ultimul rand ,umanitatii .









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani