Romana-pregatire pentru teza - mai multe la un loc referat






Glosa(M.Eminescu)

Glossa = poezie cu forma fixa in care versurile primei strofe, considerata strofa cadru se reiau la sf. Sau la incep strofelor inferioare iar ultima strofa este defapt inversul primei.

Sursele de inspiratie ale Glossei Eminesciene sunt reprez de vechile scrieri filozofice indiene(vedele), Filosofia lui Shopenhauer, filosofia eleatilor, , cugetarile filosofului si omului politic suedez Oxenstierna precum si propria experienta de viata si filosofia creatorului/autorului. Glossa este o scriere filosofica gnomica incercand sa explice anumite principii de viata precum si concepte pe care poetul si le insuseste din operele filosofice amintite. Unul din aceste concepte se refera la cond omului de geniu care potrivit filosofiei Shop.. trebuie sa se detaseze sa nu se implici in nici un fel in faptele de viata ale oamenilor multumindu-se doar sa le observe.

_ataraxia stoica = concept filosofic care promoveaza ideea neparticiparii/detrasare pt a nu mai suferi

_omul de genui = este singur capabil sa-si pastreze obiectivitatea ?in timp a oamenilor obisnuitim, sunt subiect si nu se poate detasa, nu ii este specif dorinta de acum iar om ? comunica ? dorinta ? de a trai, vointa.

Oda(in metru antic)

Dedicata iubirii cu exceptia strofei I care apartine variantei dedicate lui Napoleon. In ac strofa apare motivul romantic al omului geniu insing ridic. Odrii care steaua sing. Dar si incapability sa inteleaga ca si el, asemenea celorlalti oameni este muritor. Scrisa intr-o metrica asemanat poemelor safrice apartinant poetei Saphro exceptand strofa I, Oda are ca tema iubirea. In prima strofa este pusa in disc conditia umana in raport cu timpul. Prelucreaza atat motive romantice cat si legende mitologice(ceea ce confera textului o nuanta deosebita ca si cum s-ar adresa cunoscatorilor)

=Strofa I=

face part din prima varianta a odei dedic lui Napoleon si contin elemen romantice precum steaua singurat, imag omului de geniu solitar, izolat si incapabil de a percepe moartea ca pe o realitate. Alternanta de tp si mod verb din versul I(imperfect/conj/infinit) subliniaza anterioritatea, inconstientei tineretii, maturit prez, lipsa de certit in ceea ce priv viitorul.

=Strofa II=

cuprinde un oximoron(alat 2 termeni contradict) ‘’dureros-dulce’’. Pt a sublinia faptul ca iubirea nu e o stare de liniste/regasire pt nimeni si in nici un caz pt om de geniu. Folosirea pron pres persIIa sg poate individualiza dar si generaliza adresarea.Iubirea e figurata asemenea unei stari care sa aduca ‘’moartea neindurat’’

=Strofa III=

Aduce ca element mitologic 2 pers masc, pov Nessus si a lui Hercule rivali in iubirea lor pt Deianira si pe care iubirea ii va ucide in cele mai inspaimantat moduri, povest semnif simbolic suferintele provocate de iubire. Exista aici o hiperbola, aceea a iubirii pe care nu o pot stinge toate apele marii

=Strofa IV=

de-al meu prop zis..”/’’Pe-al meu propriu rug’’ /paralelism sintactic(reprez repet unor struct gramat far aca elem din component sa fie identice morfologic’’. Phoenix apare ca motiv mitolog si legenda pasarii asimilata iubirii

=Strofa V=

Asist la dorinta exp de eul liric, de revenire la starea de liniste, neparticip iubirea e simboliz aici de epitet person ‘’ochii tulburat’’.

Volupt mortii, preluat de la romant germ este similara la Emin cu ‘’setea de sup ?’’ cu dorinta omului de a lasa in urma o exist si poate de a incepe o alta

_In Oda e ilustrata lirica mastilor cele 2 masti fiind cele 2 ipostaze, cea de om de geniu detasact/obiectiv/solitar si cea de indragostit mistuit de focul iubirii.

_Motiv Literar=Sit cu caract de max generalitate care se repeta de mai multe ori in o opera literara(laitmotiv) sau in mai multe opere lit de-a lungul tp.

Simbolism

-are la baza ca fig de stil simbolul.

Sf sex XVIII incep sex XIX belgia francofon, Franta si ulterior in alte tari ale europei. Jean Boreas in articolul sau intit ‘’Symbolisme’’ a aparut in ‘’Le Figans Litteraire’’, pune bazele teoretice ale noului curent. Curentul opunea romantismului idei poetice noi, teme si motive specifice simboliste(boala,nevroza,moartea, teama, natura cu aspect ei triste,dezolente, spatii indep, exotice). Teoreticienii simbolismului la noi au fost A.Macedonski si Ovidiu Densusianu care in public lor literatorul si viata noua arata care sunt particularitatile simbolismului romanesc. Reprezent ai simbolismului :Europa – Ch.Baudelaire, P.Verlaine, G.Kahn, A.Rimbaud etc. Romania : Stefan Petica, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, A.Macedonski, Bacovia. Simbolismul = curent literar care inlocuieste epicul in fav liricului. La nivelul prozotic simbolistii cultiva pt prima data versul liber, muzicalit, conferita de cele mai m ori de aliteratii si asonante. O alta trasat e folosirea simbolului adica utilizarea unui element, concret pt a sugera o stare de spirit sau un sentiment. Fig de stil des intalnita alaturi de simbol e sinestezia(imbinarea mai multor senzatii in aceeasi img poetica : ex. Primavara, o pictura parfumata cu vibratii de violet.)

O alta trasat = cultivarea categoriilor negative(H.Friederich) : teama/anxietatea/moarte/boala/nevroza/intuneric/spatiu spatiul citadin,dezoland/parcuri pustii/tenebrele/ intunecos/groaza/pustiu.



Plumb – Bacovia

-poezia da si titlul vol aparut in 1916 si reprez o arta poetica bacoviana.

_Arta poetica/testament literar = acea creatie in care autorul isi exprima ideile si sentimentele fata de menirea lui de creator si fata de opera(il reprez)

artele poetice sunt fie create cu ac intentie(de a exp parerea) fie sunt stabilite ulterior de creat operei resp.

Poezia porneste de la simbolul plumbului, element chimic cu propriet care il recomanda ca izolator nelasand sa treaca nici un fel de radiatii, de culoare gri, cu o mare densit, greu, apasator(tine de simbolism)

Universul liric propune 2 spatii, unul acela al causcelei ? (spatiu exterior dar apasator) si universul interior al eului liric in care se prelungeste senzatia de apasare, singuratate moarte. Anumite elemente cum ar fi somnul intors, care semnifica moartea si zborul cu aripile grele de plumb au ca fig de baza simbolul. Elemente care in mod obisnuit nu au nici o leg cu plumbul sunt prez aici intr-o ipostaza neobisnuita(flori de plumb…etc)care conduc de asemenea la ideea de spatiu inchis apasat, fara iesire.

Testament  - TArghezi

-a reprezentat per literat moderne sau moderniste facand parte dintr-o grupare numita gruparea etletica definita doar printr-o poez adresat init si din care mai faceau parte Ion Pillat, Ion Barbu, Vasile Voiculescu, LBlaga. Creatia sa poate fi asemanata din pct de vedere artistic cu creatia lui Eminescu, fiind un inovator in ceea ce priveste vocbularul si expresivit poetica. A realizat o vasta opera(Cuv potrivite, Stiluri pe strite ?,comedii in fond..) fiecare continand si poeme cu o anumitea tematica speficica volumului cat si poezi fara leg cu tema acestuia. A condos revista intit “Bilete de papagal” si a scris si proza. Poezia ‘’Testament’’ este o arta poetica argheziana. Motivul literar principal in jurul caruia se organiz poez il constit testamentul pe care creatorul il lasa generatiilor viitoare, acesta fiind constit de opera sa. Cartea definita metaforic fiind grisoul cel dintai si in acelasi tp o treapta catre viitor. Prin intermediul gradatii ascendente ni se prezinta o … spirituala a pop nostrum de la strabuni pana la cel care va scrie cartea de capatai. Poetul se raporteaza atat la inaintasii sai directi cat si la cei din categ sale favorizate care dat unei gresite intocmiri a societ au fost exploatatori ‘’stapanul, ca un tap injunghiat’’ sau ‘’domnita…intinsa lenesa pe canapea’’. Arghezi e primul autor care cultiva o estetica a ‘’uratului’’ valorificand acele teme , motive si img, consid, de autori urate si nevalorific in poez. Pt poet, creatia inseamna munca, efort, dorinta de cizelare, a formei dusa la extrem, actul fiind num : catharsis(eliberare prin arta, purificare).

 

 

 

 

 

 

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – L.Blaga.

Nascut in 1895 in localit Lancraim, Alba Iulia, face studii teologice in tara si filozofie la Viena, fiind intemeiet unui sist filozofic cu propriile idei si concepte care se vor recrea si in creatia sa lit. Debut ca poet cu vol intit ‘’Poemele luminii’’ putandu-se inscrie in curentul num expresionism. Acesta foarte slab reprez la noi a luat fiinta in Germania si pune accentul pe manifest trairilor pers vitale (caract dionisiac)

A avut o activit de diplomat si de prof de filozofie a culturii la univ din Cluj iar creatia sa literara s-a concretizat in mai multe vol de poezii si piese de teatru precum si lucrari de filozofie si eseistica ?.

Volume poez : Lauda somnului, Nebanuitele trepte,In marea trecere, Corabii cu cenusa.

Piesele sale de teatru in care sunt exprimate concepte ale expresionismului au culminat cu piesa : Mesterul Manole in care poetul prelucreaza balada pop cunoscuta adaugand noi sensuri. Moare 1961.

Poezia e o arta poetica, exprima conceptia filozofica a lui Blaga asupra 2 tipuri de cunoastere :

_Luciferica(poetica) si paradisiaca(rationala)

poetul e adeptul cunoasterii luciferice, comparat aici cu lumina razelor lunii, afirmand in felul acesta ca articolul e dator sa sporeasca tainele si misterul lumii incojurat si nu sa le dezvaluie .

_corola de minuni a lumii = metafora pt toat bogatiile si frumusetile lumii inconjurat.

Folosirea pronumelui pers la persIsg, inca din titlu si reluat la primul vers subliniaza faptul ca viziunea prezenta in poezie reprezinta propriul mod de a vedea lumea. Folosirea formelor verb de indicativ prez negativ(nu strives/ucid) semnifica faptul ca poetul e adeptul unei forme originale de cunoastere(cea poetica) deoarece un alt mode de abordare, cel rational ar spulbera misterul. Folosirea celor 4 termeni la nr plural, forma nearticulata sugereaza faptul ca misterele lumii, inconjurat, sunt numeroase, generalizandu-le si asezandu-le pe aceeasi treapta a cunoasterii. In poezia lui Blaga comparatia e de obicei ampla, dezvoltata, incazul nostru cunoasterea luciferica fiind comparata cu lumina lumii care ‘’mareste si mai tare taina noptii’’. Ultuima prop a poeziei explica folosind aceeasi enumeratie cauza abordarii originale a misterelor universale constituind de asemenea si o concluzie a intregii poezii. Enumeratia reluata inn final confera unitate poeziei dar si continuitate. Folosirea versului liber in poez se explica prin necesit unei mai mari libert de gandire, de care poetul are nev, poezia fiind un ex de reflexivid poetica.





Teoria Formelor Fara Fond

La mij sex XIX se produce, prin generatia de la 1848, deschiderea societ rom catre Occident. Instit politice si culturale apusene devin moderne pt o societ care se modernizeaza intr-un rastimp f. scurt, silita sa ‘’arda etapele’’ pt a se sincroniza cu lumea civiliz. Dupa Titu Maiorescu(in contra directie de astazi in cultura romana) aceste forme moderne ar fi lipsite de fond de o traditie autohtona care sa le adea temeinicie. Teza maioresciana acceptata de unii comentatori, respinsa de altii va marca pana tarziu dezbaterile de filozofie a culturii din Romania. In articolele sale critici si in special in contra directiei de azi in cult rom, acest studiu T Maiorescu promoveaza teoria formelor fara fond aratand ca societ rom a preluat idei, institut, si chiar legi far aca fundamentul pt acestea sa existe. Teoria valabila mai intai in cazul creatiilor poetice consta in faptul ca unii creatori/poeti aleg o forma frumoasa a versurilor lor fara insa ca ideea exprimata sa fie valoroasa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Teoria Sincronismului

Sincronismul inseamna, actiunea uniformizatoare a timpului asupra vietii sociale si culturale a diferitelor popoare legate intre dansele printr-o interdependenta materiala si morala. Exista, cu alte cuvinte, un spirit al veacului sau ceea ce numea Tacit un saeculum, adica o totalitate de conditii configuratoare a vietii omenirii. Spiritul evului mediu, de pilda,se manifesta sub 2 forme : credinta religioasa care-i determinata intreaga activit sufleteasca si provoaca in domeniul politic cruciadele adica expansiunea occidentului spre orient, iar pe de alta parte in domeniul social, forma specifica a feudalitatii de origine germanica sau nu, in orice caz expresie a misticismului.  In lit romana, simbolismul nu inseamna numai descatusarea poeziei din tiparele eminescianismului, deoarece in cazul acesta Cosbuc ar fi fost primul nostru simbolist, si nu reprezinta de asemeni numai o revolutie metrica, dupa cum nu reprez numai cautarea ineditului senzatiei sau al expresiei. Simbolismul este de o natura mai speficica, in esenta, el reprez adancirea lirismului in subconstient prin exprimarea pe cale mai mult de sugestie a fondului muzical al sufletului omenesc. Esenta muzicala a simbolismului a fost recunoscuta chiar de fautorii simbolismului.E Lovinescu a parut mai ispitit sa-si lege actiunea novatoare de afirmare principiului sincronism, el a inventat acest termen.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani