Comentariul basmului Praslea cel voinic si merele de aur referat



- comentariuPraslea cel voinic si merele de aur






Basmul este o opera epica in proza sau in versuri in care realul se imbina cu fantasticul. Personajele se impart in doua categorii: pozitive si negative. Din lupta lori triumfa binele. Eroul principal este ajutat in confruntarile lui de fiinte supranaturale sau obiecte magice. Textul orcarui basm incepe cu formule initiale: ,,a fost odata ." si se sfarseste cu formule finale: ,, si am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa." Intaljnim cifre simbolice precum trei (trei feciori, trei fete, trei incercari etc.), noua (noua mari si noua tari) doisprezece si altele. Basmele pot fi populare si culte. Basmele populare s-au transmis pe cale orala si nu au un autor cunoscut, cum ar fi: ,,Tinerete fara batranete si viata fara de moarte". Basmele culte sunt creatii originale ale unor autori cunoscuti: Eminescu - ,,Fat-Frumos din lacrima", Creanga: "Harap-Alb", Slavici: ,,Zana Zorilor."

In primul rand, "Praslea cel voinic si merele de aur" este un basm deoarece este o opera epica. Ca in toate operele epice, intalnim si aici un autor anonim care relateaza la persoana a III-a. La actiune participa o serie de personaje, cum ar fi : Praslea, fratii lui, fetele de imparat, imparatul, zmeii.

In relatarea actiunii se pot observa momentele subiectului.

In expozitie este prezetat timpul si locul. Ele sunt vag conturate asa cum se intampla in toate basmele. Personajele pincipale sunt imparatul, in a carui gradina exista un pom care facea mere de aur, si fiii lui.

Intriga ne spune ca in fiecare an merele de aur erau furate si imparatul nu a putut niciodata sa manance din acel pom.

Desfasurarea actiunii povesteste ca nimeni nu a reusit sa prinda hotul si sa salveze merele. Chiar si fiii cei mari ai imparatului esueaza in prinderea hotului, dar Praslea, fiul cel mic al imparatului, reuseste sa prinda hotul si sa salveze merele. Fratii pornesc in cautarea hotului dar numai Praslea indraz- neste sa coboare pe celalalt taram. El ii invinge pe cei trei zmei si le elibe- reaza pe cele trei fete de imparat aflate in captivitate. Fratii le scot din prapastie pe cele trei fete dar pe Praslea il abandoneaza acolo. Cu ajutorul unei zgripsoroaice, careia ii salvase puii, Praslea revine pe taramul nostru. El devine ucenicul unui argintar si reuseste sa indeplineasca cerinta printesei celei mici, scotand din marul sau furca de aur si closca cu puii de aur, motiv pentru care este invitat la palat.

In punctul culminant, fata cea mica il recunoaste pe Praslea iar fratii lui sunt pedepsiti de Dumnezeu pentru fapta lor, iar deznodamantul, ca in toate basmele, precizeaza ca Praslea se casatoreste cu fata si mosteneste tronul imparatiei.

In al doilea rand, "Praslea cel voinic si merele de aur" este considerat basm deoarece imbina elementele reale cu elementele fantastice. Din categoria fantasticului fac parte: merele de aur, existenta zmeilor, calatoria lui Praslea pe taramul celalalt, zgripsoroaica, balaurul care atacase puii zgripsoroaicei, transformarea palatelor in mere sau furca de aur care torcea singura.

De asemenea "Praslea cel voinic si merele de aur" este un basm pentru ca personajele se impart in doua categorii distincte: personaje pozitive care reprezinta binele si personaje negative care reprezinta raul. Dintre personajele pozitive fac parte: Praslea cel voinic, fetele de imparat care-l ajuta pe Praslea in lupta cu zmeii, imparatul care ii face dreptate lui Praslea si zgipsoroaica cu ajutorul careia Praslea revine pe taramul nostru. Personajele negative in acest basm sunt: zmeii si fratii lui Praslea care, din invidie, l-au abandonat pe Praslea in prapastie. Personajul cel mai bine conturat este Praslea. Este un tanar deosebit de viteaz deoarece indrazneste sa coboare singur pe taramul celalalt unde ii invinge pe cei trei zmei infricosatori. De asemenea, Praslea se dovedeste a fi un tanar intelept pregatindu-si cu grija noaptea in care urmeazi si pazeasca merele si punandu-i la incercare pe fratii lui deoarece banuia intentiile lor.

In al patrulea rand, "Praslea cel voinic si merele de aur" se dovedeste a fi un basm deoarece textul utilizeaza formule specifice: "A fost odata ca niciodata" ca formula initiala si in final expresia binecunoscuta "Si incalicai pe-o sa si v-o spusei dumneavoastra asa".

In concluzie putem afirma ca "Praslea cel voinic si merele de aur" este un basm deoarece indeplineste caracteristicile acestei specii literare alaturi de creatii precum: "Tinerete fara batrante si viata fara de moarte", "Aleodor imparat" sau ,,Greuceanu", si face parte din categoria celor mai indragite basme populare romanesti.