Opera stiintifico fantastica a scriitorului Isaac Asimov - Robotii de pe Aurora referat






Robotii de pe Aurora

          Opera stintifico fantastica a scriitorului Isaac Asimov se structureaza in doua cicluri: “Robotii” si “Fundatia”, alcatuind cea mai ampla opera a genului, atat ca intidere temporala (ea acopera mai multe zeci de mii de ani), cat si spatiala (plecand de la o unica planeta, Pamant, la sfarsitul seriei “Fundatia” se discuta despre un Imperiu Galactic incorporand milioane de planete).

          Dupa cum ne poveste Isaac Asimov, intr-un viitor nu foarte indepartat, dar nedefinit, pamantenii au inventat robotii: masini dotate cu creier pozitronic, capabile, in formele perfectionate, chiar sa-si depaseasca propria conditie de masina. Speriatii ca robotii s-ar putea razvrati si prelua controlul asupra Pamantului, pamantenii au interzis folosirea robotilor pe planeta lor. Dar in acelasi timp, a inceput exodul oamenilor catre alte planete – un numar de 50, alese dupa asemanare cu planeta-mama. Colonizarea fiind un proces deosebit de dificil, ea a inceput cu ajutorul robotilor, care au facut posibila viata pe acele planete.

          Actiunea din “Robotii de pe Aurora” se petrece la cateva sute de ani de la primul exod. Cele 50 de planete, in frunte cu cea mai de seama, Aurora, s-au dezvoltat si au intrecut cu mult nivelul de viata al planetei de origine. Beneficiind de ajutorul nepretuit al robotilor, noile lumi au initiat o politica de denigrare a Pamantului, regretand radacinile din care se trag, constienti fiind ca au ajuns mult mai departe.

          Pe fundalul acestei situatii conflictuale  se contureaza de fapt adevarata povestire, avand caracter politist: Jander, unul dintre robotii Gladiei Solaria, este “ucis”, in sensul ca inceteaza sa mai functioneze. Robotii avand o foarte mare importanta pe Aurora , au apreciat ca faptul constituie un eveniment foarte grav , si de aceea este necesara rezolvarea sa urgenta. Pentru aceasta, doctorul Fastolfe, un marcant om de stiinta, propune ca aceasta “crima” sa fie rezolvata de un om neutru, care sa nu fie implicat in aceasta problema. Si astfel este chemat Elijah Baley, un detectiv de pe Pamant, care vine pe planeta Aurora, hotarat sa rezolve acest mister. Se loveste insa aici de reticenta locuitorilor fata de pamanteni, acum cu mult inaintea lor in ceea ce priveste dezvoltarea sociala.

          De fapt, Asimov ofera in aceasta carte , ca de altfel in toata opera sa, posibile alternative pentru viitorul omenirii, foarte diferite, fiecare avand avantaje si dezavantaje.

          Primul model oferit este cel al Pamantului, care, dupa acel prim exod, a renuntat la serviciile robotilor, temandu-se de consecintele care ar putea decurge din uzul indelungat al acestora: pierderea independetei personale, abandonarea propriilor vieti in mainile unor masini. Robotii insa nu au disparut; ei sunt folositi pentru muncile grele din exterior, in special pentru agricultura. Pentru ca oamenii au renuntat la ideea de aer deschis, ascunzandu-se din ce in ce mai adanc in pamant. Toti locuitorii traiesc acum in “Cavernele de otel”, uriase metropole subterane, in timp ce spatiul exterior este pastrat numai pentru agricultura si pentru alte cateva indeletniciri. Oamenii prefera sa se simta in siguranta, chiar daca populatia nu a incetat niciodata sa creasca numeric, si este in acel moment mai densa decat oricand. Lucrurile insa incep sa se schimbe. Se naste ideea unui nou exod, dorinta de a pleca in cautarea altor planete care sa adaposteasca umanitatea, si purtatorul de cuvant al acestei noi factiuni este tocmai Elijah Baley, omul care pleaca pe Aurora nu atat pentru a rezolva misterul unei crime, cat si pentru a convinge lumile mai puternice decat al lui de faptul ca expansiunea omenirii trebuie sa continue, cu orice pret.





          Al doilea model oferit este cel al planetei Aurora, una dintre planetele, colonizate de catre Pamant cu mult timp in urma. Aurorienii nu au renuntat niciodata la ajutorul robotilor, dimpotriva, sau abandonat cu totul in mainile lor, devenind dependenti de acestia. Relatiile dintre locuitori au devenit destul de neplacute, fiind chiar de multe ori evitate. Comunicarea se face rareori in mod direct, preferandu-se transmisiile video. Este vorba de o civilizatie care crede ca are robotii in slujba sa, dar aceasta e doar in aparenta, pentru ca defapt robotii sunt cei care le conduc vietile, ingrijindu-se de fiecare aspect al vietii lor. Aurora a fost transformata in lumea perfecta, fara boli, fara foamete, fara suferinte, in care viata unui om poate dura si 300 de ani.  Insa si aceasta alternativa are defectele ei: oamenii au uitat sa traiasca cu adevarat. Dat fiind ca traiesc atat de mult, nu se grabesc, au devenit in mare parte contemplativi. Si cel mai periculos efect este tocmai degradarea relatiilor inter-umane, refuzul de a veni in contact direct. Aurora, alaturi de celelalte planete, este sortita mortii, pentru ca a atins perfectiunea si nu-si doreste mai mult–nici plecarea catre alte planete, nici evolutia, nu doreste decat sa ramana in stadiul actual.

          Pentru Asimov, ca de altfel pentru orice analist social, stagnarea inseamna moarte. De aceea, modelul preferat este in continuare cel al Pamantului, imperfect, plin de boli, aglomerat, dar avand vise si sperante, nazuind mereu catre ceva nou si dispus sa lupte cu fortele proprii, fara ajutorul robotiilor.  










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani