Romanul lui Liviu Rebreanu intre traditie si modernitate referat






Liviu Rebreanu

Creator al Romanului Romanesc Modern

Aparitia lui Rebreanu in literature romana inseamna un moment de raspantie . Analizand acest moment Tudor Vianu sustine ca “rolul samanatoristilor era incheiat, iar Delavrancea, Duiliu Zamfirescu si Bratescu- Voinesti isi dadusera masura lor… numai Sadoveanu continua sa creasca din fundamentele asezate mai dinainte”.

1. Incadrare in curentul literar

se inscrie in linia traditiei realiste, reprezentata de romanul lui Nicolae Filimon si Duiliu Zamfirescu de opera marilor clasici I.L.Caragiale, Ioan Slavici .

- Este creatorul romanului realist rural, al romanului de analiza psihologica

– Reprezinta o voce originala, puternic individualizata in cadrul romanului realist din proza noastra interbelica, impus cu reala distinctie literara de Camil Petrescu, George Calinescu, H.P. Bengescu, Mircea Eliade, Anton Holban etc. “Niciodata realismul romanesc, inaintea lui Rebreanu, nu infiripase o viziune a vietii mai sumbra, infruntand cu mai mult curaj uratul si dezgustatorul, intocmai ca in varietatea mai noua a realismului european, crudul naturalism francez si rus” (T . Vianu) .

– Eugen Lovinescu in Istoria literaturii moderne incadreaza opera lui Rebreanu in realismul dur.

2. Romanul lui Liviu Rebreanu intre traditie si modernitate :

- Asemenea lui Nicolae Filimon, creatorul primului roman realist, de tip balzacian (Ciocoii vechi si noi), Rebreanu aseaza in centrul romanului un erou voluntar, produs simbolic al unei realitati social- istorice . Dar el ii confera monumentalitate.

– Urmandu-l pe Ioan Slavici creeaza imaginea unui taran intrat in circuitul vietii moderne, bazata pe principiul ca „banul inchide si deschide toate usile”.

– Prefigurand marile constructii rebreniene, Duiliu Zamfirescu zugraveste in Viata la tara si Tanase Scatiu realitatea autohtona . Dar el nu reuseste complet, „atitudinea sentimentala a scriitorului ii mascheaza adevarul crud” (T . Vianu) .

       Rebreanu inchide in cartile sale un vast panou curgator de fapte, in care viata pulseaza la cele mai inalte cote de expresivitate.

       Prin Liviu Rebreanu se pun bazele romanului romanesc modern

       Originalitatea si modernitatea romanului rebrenian rezulta din insasi viziunea artistica a scriitorului, care exprima un crez artistic realist : „pentru mine arta inseamna creatie de oameni si de viata”

       Prin Rebreanu literatura noastra creeaza primul ei romancier obiectiv, atras de marile miscari ale vietii multimilor anonime.

       Primul sau roman Ion, aparut in 1920, marcheaza „o revolutie si fata de lirismul samanatorist si de atitudinea poporanista si fata de eticismul ardelean, constituind o data istorica, in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice” (Eugen Lovinescu)

3. Structuri artistice :

  - Vocatie constructiva, lucreaza cu migala fiecare detaliu, fiecare structura a intregului ansamblu arhitectonic . Pune accent pe simetria si unitatea ansamblului, romanele sale creand imaginea unui corp sferoid, simbol al perfectiunii in arta . Autorul insusi marturiseste : „In cursul elaborarii am cautat sa realizez imprtirea fiecarui capitol in mici diviziuni care cuprind cate o scena, cate un moment . Toate acestea apoi au trebuit innodate in anume fel ca sa se poata intoarce in cuprinsul actiunilor principale . Actiunile principale la sfarsit trebuiau sa se uneasca, sa se rotunjeasca, sa ofere imaginea unei lumi unde inceputul se confunda cu sfarsitul”. Semnificative in acest sens sunt paginile cu care se deschid si se sfarsesc romanele . Metafora drumului descris la inceputul si sfarsitul romanului Ion, precum si imaginea spanzuratorii din Padurea Spanzurtilor inchid in paginile cartii drame umane, fiind, in acelasi timp, un sever avertisment . Compozitia bipolara a cartilor. (In Ion – Glasul pamantului si Glasul iubirii ; Rasaritul si Apusul in Rascoala), planurile paralele si evolutia gradata a conflictului dezvluie imaginea unei constructii solid articulata, amintind de formula marilor edificii epice tolstoiene .





 - Caracterul obiectiv al reflectarii realitatii : In viziunea lui Rebreanu frumosul in arta „inseamna creatie de oameni si de viata”, relatarea din perspectiva auctoriala, la persoana a III-a a unor fapte veridice; organizarea episoadelor in formula unui scenariu cinematografic.

- Crearea unor tipuri memorabile : Varietatea modalitatilor de constructie a personajelor, de la schita biografica, la relatarea unor fapte semnificative, de la monolog si sondaj psihologic, la atitudine, gesturi, privire si, tonul vocii in evolutia eroilor cartii . Personaje realiste, eroii lui Rebreanu sunt comparabili cu marile creatii din literatura universala . Astfel, Ion este un erou stendhalian, un Julien Sorel, ravnind la o brusca ascensiune sociala. „In psihologia lui Ion scriitorul a intrebuintat, intr-o masura oarecare, simplificarea artei clasice, reducandu-l la instinctul principal, tot asa dupa cum eroii lui Moliere se organizeaza in jurul unei singure mari pasiuni” (Eugen Lovinescu) .

Proiectand conflictul social din exterior in viata interioara, in lumea constiintei umane, autorul devine „un analist al starilor de constiinta, al invalmaselilor de ganduri, al obsesiilor tiranice” (T . Vianu) . Astfel, Apostol Bologa, protagonistul romanului Padurea Spanzuratilor devine un simbol al generatiei de intelectuali romani, din Ardeal, silit sa lupte sub steag strain, ca ofiter in armata Austro – Ungara . Sondajul psihologic al autorului descopera in el un suflet patetic si contradictoriu, un erou problematic si un inadaptat superior .

-        Expresie desavarsita e epicului pur, creatia rebreniana covarseste prin monumentalitate . La inceputul fiecarei carti naratiunea se deruleaza lent, cu incetineli si poticneli, cu urcusuri treptate, dand impresia de acumulari de energii care pregatesc declansarea furtunii . Eugen Lovinescu apreciaza romanul Ion drept „cea mai mare creatie epica romaneasca” . Romanul Rascoala edifica aceasta maniera naratoriala, scriitorul devenind genial, asa cum spune G. Calinescu, in surprinderea personajului colectiv, care actioneaza sinergic.

-        Stilul din opera lui Rebreanu se caracterizeaza prin sobrietate si precizie, prin limpezime si eleganta expresiei . Insusi scriitorul marturiseste crezul sau anticalofil : „prefer sa fie expresia bolovanoasa si sa spun intr-adevar ce vreau, decat sa fiu slefuit si neprecis . Stralucirea stilistica, cel putin in opera de creatie, se face mai totdeauna in detrimentul preciziei si a miscarii de viata . De altfel cred ca-i mult mai usor a scrie frumos, decat a exprima exact”. Limbajul artistic este bogat si variat . Imaginile vizuale si auditive, alaturi de epitet si comparatie dau culoare si semnificatie textului . Fraza este sacadata si armonioasa, cuprinzand uneori repetitii de cuvinte, care devin obsesii cu valori simbolice . Conotatiile cuvintelor in context confera vibratie estetica, „frazele considerate singure sunt incolore, ca apa de mare tinuta in palma, cateva sute de pagini au tonalitatea neagra – verde si urletul marii” (G. Calinescu)

Concluzii :

-        Prin arta lui Liviu Rebreanu romanul romanesc se inscrie in circuitul valorilor spirituale universale . Liviu Rebreanu si Mihail Sadoveanu sunt ctitori ai romanului romanesc modern. Daca prin Sadoveanu explorarea mediului rural creeaza o exceptionala sinteza intre liric si epic, prin Rebreanu se edifica primul ei romancier obiectiv, realist, expresie monumentala a epicului pur . Prin Sadoveanu satul romanesc traieste in concordanta cu ritmurile eterne ale naturii, intr-o atmosfera patriarhala, in timp ce in viziunea lui Rebreanu el este prins in angrenajul luptei pentru inavutire, suferind efectele dezumanizarii sub influenta banului . Creator al romanului epopeic si fresca sociala, al romanului monografic si de analiza psihologica, Liviu Rebreanu reprezinta un cap de serie in procesul devenirii romanului romanesc modern, un ctitor de edificii monumentale – reprezentand cu stralucire in universalitate tezaurul spiritual al neamului nostru .









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani