DONICI ALEXANDRU fabulist si traducator a studiat

la Peterzbug la Corpul de cadeti nr.1.Se apropie de miscarea

decembrisilor.A servit un timp in armata rusa, apoi isi da

demisia si revine la bastina.A publicat doua volume de fabule.

(…)La Chisinau il cunoaste in 1835 pe C.Negruzzi,venit pentru a doua oara in Basarabia.In acelas an Donici trece in principatul Moldovie.La Iasi,detine o functie in Epitropia scolilor,apoi 41982ntl95ldu2g

cea de asesor al curtii de apel, activeaza si ca membru in divanul obstesc.Se alatura initiativelor culturale legate de dezvoltarea

invatamintului public,presei periodice ,teatrului national.Intretine

legaturi strinse cu aproape toti literatii moldoveni , colaboreaza

la” Albina romaneasca “,”Dacia literara”,”Propasirea”si la alte td982n1495lddu

publicatii periodice .Desi nu s-a aflat printre participantii la

evenimentele revolutionale de la 1848.

Donici le-a sustinut prin activitatea sa obsteasca(…) Un

eveniment important in viata literara a timpului l-a constituit

aparitia celor doua culegeri de fabule (1840,1842),care impre-

una cu cele inserate in diverse publicatii periodice din anii 40-50,

il situeaza printre ceimai populari literati moldoveni.

Subiectele fabulelor lui Donici sunt traditionale. Ele stigmatizeaza viciile claselor stapanitoare, nedreptele relatii

Sociale, justitia de clasa, faraderegile si cruzimea dregatorilor,

cusnrurilor omenesti. Donici a avut destula abilitate si gust

artistic in insusirea creatoare a subiectelor fabulelor lui

kralov (si cateva ale lui A.Izmailov, I.Dmitriev ), raportandu-

le nemijlocit la relatile moldovenesti . (…) El vadeste o intuitie

sigura la caracterizarea personajelor prin descrire , monolog

si dialog, Elementele de ironie, umor sau comic imprima

fabulelor dinamism si suplete. In mod creator sunt

utilizate numeroase proverbe, zicatori, expresii populare.

In 1837, apare, in talmacirea lui Donici, poemul Tiganii

de A.Puschin. (…)Impreuna cu Negruzzi, a realizat

o versiune (…) a Satirelor si altor poetice compuneri de

printul Antioh Cantemir (publ. 1844 ,1858), reusind

sa reactualizeze problematica satirelor, accentuand si mai

mult potasul lor critic (…) Creatia fabulistica a lui Donici

a fost inalt apreciata de contemporani.M.Eminescu il situa

printre scriitorii care “si-au incuscrit talentul sau individual

cu geniul poporului …”. El i-a adus sumpremul elogiu prin

calificativul “Donici, cuib deintelepciune”(…)”

“(…)aceste Fabule sunt influentate puternic de fabulistii

rusi Kralov, Aleks.Efimovici Izmailov si I.I.Dmitriev si de

fabulistul francez La Fontaine.

Dornind de la acest izvoare straine, Donici n-a ramas

niciodata un rob al modelelor sale, deoarece acelor modele

straine le-a dat specificul si atmosfera romaneasca.”