Adverbul [adv.]

1. Atunci Mihai Viteazul a hotarat sa-l atace indata pe Sinan-Pasa.

Difinitie: 22522pye18bdh5f

Partea de vorbire neflexibila care determina un verb, aratand o caracteristica a unei actiuni sau stari ori imprejurare = ADVERB.

2. El a fost destul mandru de izbanda sa.

3. Domnul s-a gandit aproape totdeauna de Unire.

Adverbul mai poate determina: yd522p2218bddh

- un adjectiv

- un alt adverb

Clasificare:

Atunci am plecat departe de locurile acelea. Traisem bine acolo, dar le-am parasit lesne, imediat ce se ivise ocazia. Dincolo, anevoie mi-aminteam de vremurile trecute.

Adverbul poate fi:

- de loc: aici, acolo, departe, aproape, sus, jos, dincolo, dincoace, pretutindeni, nicaieri, imprejur;

- de timp: azi(astazi), ieri, atunci, acum, alaltaieri, maine, totdeauna, niciodata, odata, cateodata, uneori, candva, odinioara, nicicand, cand;

- de mod: asa, astfel, aievea, bine, lesne, repede, anevoie, cum, oarecum; Dupa structura:

-simple: asa, azi, aici, bine, lesne;

-compuse: niciodata, cateodata, acasa, aseara, candva, nicicand;

Adverbe provenite din alte parti de vorbire:

1. Un ou frumos este incodeiat de bunica. (adj.)

Bunica a incodeiat frumos oul. (adv.)

Primavara este un anotimp frumos. (subst.) (denumesc unitati calendaristice)

Pastele se sarbatoreste primavara. (adv.)