Logo referatele carte



loading...


Momentele subiectului - romanul Baltagul-Mihail Sadoveanu







Baltagul


De Mihail Sadoveanu

          Mihail Sadoveanu este cel mai mare povestitor artist al literaturii romanesti, el afirmand ca “poporul a fost parintele meu literar”.

Romanul “Baltagul” este un adevarat “poem al naturii si al sufletului omului simplu, o <<Miorita>> in dimensiuni mari”(George Calinescu), reprezentand una din culmile cele mai inalte ale creatiei sadoveniene si poate fi comparat cu o adevarata epopee a vietii pastoresti.

Romanul a fost scris in numai 17 zile si are ca surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti:”Salga”(setea de implinire a actului justitiar, de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei),”Dolca”(ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios),”Miorita”(tema, motivul,conflictul,discursul epic simplu, conceptia asupra mortii sunt numai cateva din cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc si in roman).

          Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastor al traditiilor stramosesti si al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii.

          Titlul este semnificativ, intrucat in mitologia romaneasca baltagul este arma magica menita sa indeplineasca dreptatea, este o unealta justitiara. In basmele populare, baltagul este furat de fortele raului(zmeii) si redobandit de personajul pozitiv. Principala trasatura a baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru implinirea dreptatii, acesta nu se pateaza de sange.

Din expozitiune aflam ca actiunea are loc toamna tarziu, in a doua perioada a transhumantei, cand ciobanii se intorc cu oile din munti. Pe prispa unei case din Magura Tarcaului,un sat moldovenesc, statea Vitoria Lipan, eroina romanului, amintindu-si de povestile pe care sotul ei le spunea la nunti.

Intriga “Baltagul”ui este complexa,fiin formata din sapte capitole.Inceputul il constituie plecarea lui Nechifor Lipan la Dorna pentru a cumpara oi. Vitoria a inceput a fie ingrijorata deoarece sotul ei intarzia mai mult decat de obicei. Sotii Lipan au avut sapte copii dintre care cinci au murit si au ramas doi pe nume Gheorhita si Minodora. Gheorhita era plecat cu oile la iernat”intr-o balta a Jijiei”,in Cristesti, iar Minodora statea acasa cu mama ei, pentru a o ajuta la treburile casnice. Gheorhita trebuia sa-si astepte tatal pentru a plati datoriile, dar vazand ca nu mai vine i-a trimis o scrisoare Vitoriei. Cum a primit-o, aceasta s-a duc la parintele Daniil sa i-o citeasca dar nu dupa mult timp a mai primit o scrisoare tot de la Gheorghita dar cu cuvintele baciului Alexa. Din aceasta scrisoare Vitoria afla ca Nechifor nu a ajuns nici acolo si astfel devine din ce in ce mai ingrijorata. Noaptea, ea are un vis:”Se facea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit o revarsare de ape.”

Vazand ca Lipan nu mai vine, Vitoria s-a dus la parintele Daniil pentru a-i scrie o scrisoare lui Gheorghita in care sa-i spuna  sa vanda din oi pentru a plati datoriile, sa lase oile in grija baciului Alexa si sa vina acasa.

„Argatul” Mitrea s-a intors cu oile din munti deoarece iarna se apropia. Inainte sa mearga la parintele Daniil, Vitoria trece pe la crasma pentru a cumpara o sticla de rachiu pe care sa i-o dea babei Maranda, „vrajitoarea satului” pe la care avea de gand sa treaca. Ajunsa la parintele Daniil, Vitoria i-a spus nelinistile sale, dar si de semnele care ii argumentau ca s-a intamplat ceva cu sotul ei: visul acela si faptul ca, in dimineata aceea, cocosul a cantat cu spatele la casa. Dupa ce a vorbit cu parintele Daniil, Vitoria a inceput sa-i dicteze scrisoarea pentru Gheorhita.

          Trecusera 40 de zile de cand Nechifor plecase de-acasa, iar dupa calculele Vitoriei el trebuia sa fie acasa de 20 de zile.Ea era din ce in ce mai ingrijorata, mai ales ca in noaptea precedenta avusese un nou vis:”L-am visat rau, trecand calare o apa neagra”.

Dupa ce a plecat de la parintele Daniil, Vitoria s-a dus la baba Maranda pe care a rugat-o sa-i ghiceasca in carti. „Vrajitoarea” i-a spus ca sotul ei a ramas sa chefuiasca, ca a cazut „sub vraja” unei femei cu ochii verzi, la Dorna; dar Vitoria a ramas tot cu gandul ca lui Lipan i s-a intamplat ceva.

In apropierea sarbatorilor de iarna, dupa ce-a lasat „in perolele, in sama baciului celui batran Alexa”, Gheorghita s-a intors acasa.”

Vitoria este din ce in ce mai trista, mai retrasa in sine; sarbatorile de iarna „i-au fost pentru intaia oara straine si departate” pentru ca sotul ei drag nu mai apare. “Ea insa se socotea moarta, ca si omul ei care nu mai era langa dansa.”

Vitoria i-a spus sa se duca sa-l caute pe Nechifor, dar si-a dat seama ca Gheorghita nu era pregatit lasandu-l sa-si petreaca sarbatorile acasa. Dupa sarbatori, se „purifica”: tine post 12 saptamani, face daruri bisericii si se roaga la icoana Sf. Ana inainte de a pleca cu Gheorghita catre Lipan. Apoi se duce sa-i vorbeasca parintelui Vissarion care-o sfatuieste sa anunte autoritatile si sa-i reclame disparitia.

Vitoria ii asculta sfatul parintelui si a doua zi pleaca la Piatra unde ii vorbeste prefectului, iar acesta ii spune sa depuna o plangere. Dupa aceasta, Vitoria se intoarce acasa unde vorbeste cu parintele Daniil si se hotaraste sa nu mai depuna nici o plangere si sa plece impreuna cu Gheorghita(„iau cu mine si pe baiat; sa am o putere barbateasca”) in cautarea barbatului.(„dac-a intrat el pe celalalt taram, oi intra si eu dupa dansul”).

Intre timp Vitoria sfiinteste un baltag si i-l da lui Gheorghita, deoarece in calatoria lor au nevoie de o unealta cu care sa se apere.(„Maine dau faurului o bucata de fier sa bata din el baltag si sfiintia ta vei face bine, sa-l blagoslovesti.”)

Desfasurarea actiunii incepe o data cu slujba tinuta de preot in cinstea plecarii celor doi. Deoarece aveau nevoie de bani pentru calatorie, ea vinde din pieile si branza pe care o avea acasa.

Negustorul i-a dat 38.000 lei pe marfa cumparata; ramanand uimit de intelepciunea femeii:” daca n-as fi ovrei si insurat, munteanca asta n-ar avea sot, intr-o saptamana as face nunta.”

Inainte sa plece, Vitoria asista la slujba; dupa care o lasa pe Minodora la manastirea Varatec, isi lasa gospodaria in grijea lui Mitrea si astfel  pornesc la drum impreuna cu domnul David. ”In zori-de-ziua, vineri in 10 martie, munteanca si feciorul ei au inchingat caii cei pagi s-au incalecat.”. „Gheorghita purta aninat in lant, in dosul coapsei drepte, baltagul.”

          Ei poposesc in Bicaz, la hanul lui Donea unde afla ca .”Nechifor Lipan era pentru ei obraz cunoscut”; ”Era un om vrednic si fudul; zise Donea hangiul; nu se uita la parale, numai sa aiba el toate dupa gustul lui. Nu l-am vazut de mult(…) Apoi cam de multisor, cam de asta-toamna. Se ducea in sus.” Atunci munteanca a realizat ca era pe drumul cel bun. Dupa ce l-au lasat pe domnul David acasa, Vitoria si Gheorghita s-au indreptat spre Focsa unde aveau sa faca urmatorul popas.

In Farcas Vitoria si Gheorghita au asistat la judecarea a doi oameni care au luat banii celor care jucau la jocul lor de noroc.

Apoi ei s-au intalnit cu subprefectul Anastasie Balmez, dupa care au plecat spre hanul lui mos Pricop unde au poposit peste noapte. Intreband de Nechifor Lipan, Vitoria a aflat ca a trecut pe acolo impreuna cu alti doi ciobani.Mos Pricop avea o parere buna despre sotul ei, afirmand ”(…)vrednic roman. Numai ca nu-mi placea ca se ducea la drum asupra noptii.(…)Dar omul acela zicea ca se duce oaptea; ca s bucura sa umble pe luna.De oameni rai nu-I pasa; are pentru dansii pistoale incarcate in desagi.” Vitoria realiza ca sansele sa-si gaseasca sotul viu scazusera foarte mult.

Vitoria a plecat mai departe spre vatra Dornei, insa s-a oprit la Borca la un botez si apoi la o nunta la Cruci.

Dupa aceea au ajuns la capatul calatoriei lor, la Vatra Dornei, unde afla ca Nechifor cumparase 300 de oi, dintre care 100 le-a dat unor negustori pe “putin castig-omul dumitale s-a aratat galant”. Vitoria a incercat sa afle mai multe informatii de la el, dar tot ce a putut afla a fost unde s-au dus cu oile.(“Pe cat am inteles, au apucat drumul pe Neagra”). Astfel, Vitoria si Gheorghita pornesc pe urmele celor trei calareti. Mergand din crasma in crasma, Vitoria si gheorghita au aflat ca Nechifor Lipan si noii lui prieteni au trecut prin Brosteni si au luat-o prin Brosteni si au luat-o spre gura Negrei spre Bistrita.(“Cu adevarat, urma se gasea din semn in semn, adica din crasma in crasma”). In Sabasa, ei il roaga pe fiul crasmarului sa le fie calauza pana la crasma domnului Iorgu Vasiliu. De la acesta au aflat ca turma de oi care a trecut pe-acolo era insotita de numai doi calareti si dupa descrierea facuta de acesta, nici unul nu era Nechifor Lipan. Crasmarul si-a amintit ca pe unul il chema Bogza.

Astfel, Vitoria realizeaza ca trebuie sa-si caute sotul intre Sabasa si Suha, inrucat aici i-a pierdut urma. Numele celui de-al doilea calaret l-a aflat de la sotia hangiului, Maria.Acesta era Ilie Cutui si care locuia destul de aproape, in Doi Metri. Dansu-si seama ca singurii care stiau ceva despre sotul ei, Vitoria se hotaraste sa vorbeasca cu ei si astfel I-au chemat la primarie,dar in zadar deorece nu au reusit sa afle nimic nou.Vitoria este foarte hotarata:”L-am cautat pe drumul mare, acum am sa-l caut pe poteci, ori prin rapi. Sfantul Andrei de le Bistrita are sa ma intrepte unde trebuie.” Cei doi pleaca la Sabasa unde poposesc la domnul Toma.

Puctul culminant este, de asemenea, foarte complex. El incepe in capitolul al XII-lea cand il gasesc pe Lupu, cainele cel mai credincios a lui Lipan, in curtea unui localnic.

Venind de la Suha la Sabasa, in dreptul unei rape, Lupu,cainele, a inceput sa se poarte neobisnuit. Vitoria I-a spus lui Gheorghita sa-I dea drumul, iar cainele a coborat in ripa, urmat de ferior si apoi de ea. Dintr-o data, Vitoria a inceput sa planga: gasisera osemintele lui Nechifor pe care le-a recunoscut dupa haine. Nu departe era si calul lui-mort. Ea I-a aprins repede o lumanare, neincetandu-si plansul. Vitoria il pune pe Gheorghita sa-si pazeasca tatal pana cand ea va anunta autoritatile si pe domnul Toma, subprefectul. Acestia au I-au pus multe intrebari femeii indurerate pentru aflarea faptasului, principalii suspecti fiind Bogza si  Cutui, care-l omorasera printr-o puternica lovitura in cap cu un baltag.

Ultimul capitol( al XVI-lea) constituie deznodamantul romanului. Vitoria indeplineste obiceiurile crestinesti si il inmormanteaza pe Lipan, lasand autoritatile sa infaptuiasca dreptate. Ea preagteste un praznic  la care ii invita si pe cei doi suspecti.

            Vaduva a luat osemintele lui Nechifor si le-a pus cu grija in sicriu, dupa care a plecat pre locul de veci intr-o trasura frumos impodobita, trasa de doi boi.

La praznic, Calistrat Bogza si-a iesit din fire si a baut mai multe pahare, unul dupa altul, pe nerasuflate. Apoi I-a cerut lui Gheorghita baltagul inapoi, insa a fostoprit de Vitoria care l-a rugat sa I-l mai lase, intrebandu-l razand pe Gheorghita daca este scris ceva pe el. Bogza sa suparat si a inceput sa tipe. Vitoria le-a spus ca pe unealta este scris sange . Astfel, Bogza s-a repezit asupra baiatului care l-a lovit in cap cu baltagul. Fiind pe moarte, el a marturisit ca l-a omorat pe Nechifor Lipan si motivul crimei: luarea oilor. Dupa aceasta, si Ilie Cuti si-a recunoscut fapta si a fost arestat de jandarmi.

          Vitoria si-a continua viata alaturi de cei doi copii ai sai,in pace, la Magura, platind datoriile, adunandu-si oile.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani