Logo referatele carte



Argumentarea ca o opera studiata este schita



SCHITA

Schita aleasa de mine pentru argumentarea apartenentei acesteia la specie este „Domnul Goe”, de Ion Luca Caragiale.

Este o opera literara, in proza, cu caracter epic, deoarece se foloseste ca mod de expunere naratiunea. Pe langa naratiune intalnim si un narator, actiune, fapte si intamplari, personaje. Naratiunea operei este construita in jurul unui numar restrans de personaje. Actiunea este simpla, liniara, fara planuri paralele, fiind redusa la un episod caracteristic pentru personaj. Faptele si intamplarile sunt inlantuite, petrecandu-se pe o durata limitata in timp, de la cateva minute la cateva zile, iar locul in care se petrec toate ramanand neschimbat. Personajele sunt caracterizate de catre autor sumar, succint, dand doar anumite detalii asupra vestimentatiei. De obicei, naratorul este unul din personajele schitei. Dar exista cazuri in care naratorul nu ia parte la intamplari, doar povestind, in mod obiectiv, faptele si intamplarile care constituie actiunea.

In opera aleasa de mine, naratorul nu este un personaj bine definit, dar se poate considera ca acesta este unul dintre pasagerii din tren sau o persoana care cunoaste foarte bine familia din care provine Goe. Personajele schitei (Goe, mamitica, mam’mare, tanti Mita) nu sunt caracterizate prea amanuntit in mod direct, caracterizarea lor facandu-se prin mijloace indirecte: fapte, opinii, comportament, limbaj. Doar despre Goe naratorul spune ca e dus la Bucureste de 10 mai ca sa nu mai ramana repetent si anul respectiv si ca poarta un costum de marinar, palarie de paie, cu inscriptia pe panglica „Le Formidable”. Actiunea schitei incepe pe peronul din urbea X, continua in tren (unde, de fapt, au loc toate intamplarile prezentate) si se termina in momentul in care cele patru personaje pornesc cu birja spre bulevard, deci actiunea este limitata la cateva ore. Pe tot parcursul schitei, in centrul atentiei se gaseste acelasi personaj: Goe. In schita, naratiunea se imbina cu dialogul.

Autorul foloseste ca mijloc artistic ironia. Inca din titlu, acesta il ironizeaza pe Goe, face o sinteza a intregii lecturi, deoarece termenul „domnul”, care aici are inteles de „stapanul”, este pus in contrast cu numele Goe, diminutiv potrivit pentru un copil. Pe parcursul lecturii, scriitorul il numeste pe Goe „domnul” sau „tanarul”.

CARACTERIZAREA LUI GOE

Personajul principal al acestei schite este Goe, un copil rasfatat, provenit dintr-o familie de burghezi instariti.

Portretul sau fizic reiese din caracterizarea directa facuta de catre autor: Goe purta un frumos costum de marinar, palarie de paie cu inscriptia pe panglica „le Formidable”.

Portretul fizic reiese atat din caracterizarea directa (facuta de celelalte personaje), cat si din caracterizarea indirecta (prin fapte, opinii, limbaj si chiar prin numele sau).

Inca de la inceput se observa ca Goe este un copil alintat, obisnuit sa primeasca totul la comanda, caruia nu i s-a explicat ca exista lucruri pe care nu le poate primi.

Pe peronul din urbea X, Goe spune incruntat si pe un ton de comanda „Eu vreau sa vie!”, crezand ca si de aceasta data va primi totul.

Incult, obraznic si lipsit de respect, el intervine in discutia celor doua cucoane, impunandu-le formula de „mariner”, acceptata cu admiratie de mam’mare, care il considera foarte destept, caci „N-a invatat toata lumea carte ca tine!” si il scuipa, ca sa nu-l deoache.

Incultura sa reiese si din faptul ca el a fost dus la Bucureste pe 10 mai pentru a nu mai ramane repetent „si anul acesta”.

Urcati in tren, cucoanele ocupa locurile oferite de cei trei tineri, dar Goe, neascultator, ramane pe coridor, „cu barbatii”. Cand tanarul care se afla langa el il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra, Goe i se stramba, scotandu-i limba si vorbindu-i nepoliticos.

Prost crescut, el zbiara, batand din picior, in timp ce pretinde familiei sa opreasca trenul, caci lui i-a zburat palaria. Incapabil sa invete ceva dintr-o intamplare, el ramane pe coridor, continuand sirul de nazdravanii.

Dupa ce s-a lovit cu nasul de clanta usii de la cupeu, mamitica, mam’mare si tanti Mita se intrec in a-l linisti, oferindu-i un beret nou si ciocolata.

Copil rasfatat, Goe considera ca poate face ce-i trece prin minte: trage semnalul de alarma si opreste trenul. Goe nu va putea face fata niciodata unei situatii cu multe responsabilitati, caci de mic este invatat sa se sustraga raspunderii (mam’mare doarme cu puisorul in fundul cupeului cand personalul trenului verifica cine a tras semnalul de alarma).

Deci personajul principal al acestei schite este un copil lenes, rasfatat, incult, lipsit de educatie si respect, a carui principala trasatura de caracter este obraznicia.

Cauzele care au facut din Goe un astfel de copil au fost dragostea exagerata a familiei, ingaduinta cu care a fost tratat, inlocuirea pedepsei cu recompensa si atitudinea admirativa pentru tot ce face el.

De fapt, titlul lecturii este o sinteza a acestei schite, caci termenul „domn” are aici sensul de stapan”, dar stapan intr-o familie in care rolurile sunt inversate: copilul se comporta ca un stapan cu persoanele adulte, care-i tolereaza totul „puisorului” ca sa nu-l supere, caci „mititelul” e prea „simtitor”. Scriitorul il ironizeaza pe Goe, numindu-l „domnul” si „tanarul”, aparand in contrast si cu numele „Goe”, diminutiv potrivit pentru un copil si cu atitudinea personajului, care este tipica pentru un copil rasfatat.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani