Mijloace de [mbog`\ire al vocabularului

Vocabularul este format din totalitatea cuvintelor care exist` [n limb`, este cel mai supus schimb`rii ]i el se mai nume]te ]i lexic.

El este alc`tuit din dou` p`r\i: >Vocabularul fundamental

Masa vocabularului.

1. Vocabularul fundamental cuprinde cuvintele cele mai importante, folosite ]i care sunt cunoscute de to\i vorbitorii unei limbi.

[n cuprinsul lui se g`sesc aproximativ 1500 de cuvinte

cuvintele au cea mai mare frecven\` [n procesul comunic`rii; majoritatea sunt vechi ]i r`m@n timp [ndelungat [n limb`

2. Masa vocabularuluiècuprinde cuvinte care nu intr` [n vocabularul fundamental 15913mte26nje9i

ècuvintele din masa vocabularului reprezint` 90% din cuvintele limbii rom@ne.

è{n masa vocabularului intr` termenii ]tiin\ifici ]i tehnici, ai limbajelor de specialitate, [n general arhaismele ]i regionalismele.

Mijloacele de [mbog`\ire a vocabularului sunt INTERNE

EXTERNE. tj913m5126njje

Mijloacele interne de [mbog`\ire a vocabularului sunt Derivarea

Compunerea

Schimbarea valorii gramaticale.

Derivareaè mijlocu intern de [mbog`\ire al vocabularului prin care se formeaz` cuvinte noi cu ajutorul afixelor. Afixele suntèprefixe

èsufixe.

Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete ad`ugate [naintea r`d`cinii pentru a forma un cuv@nt nou. Ele modific` sensul cuv@ntului de baz` fiindènegative==>ne]ans`.

Privative(arat` o lips`)==>a descre\i, a de]ira.

Iterative(arat` o repetare)==>a r`suci, a reaminti.

Sufixele sunt sunetele sau grupul de sunete ad`ugate dup` r`d`cina cuv@ntului. Ele sunt lexicale=>c@nd formeaz` cuvinte noi

Gramaticale=>c@nd formeaz` forme gramaticale

Lexico-gramaticale=>c@nd exprim`, simultan, un sens nou ]i o categorie gramatical`.

Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea:

èagentului:b`utor, fierar, gornist.

è[nsu]irii:auriu, fricos, iubitor

ècolectivit`\ii: br`det, turcime, stufi].

èinstrumentului:alfabetar, piperni\`.

èno\iunilor abstracte:cerin\`, domnie, gr`sime.

èmodalit`\ii:b`rb`te]te.

èobiectelor sau [nsu]irilor mici:c`lu\, b`ie\el, copila].

èobiectelor sau [nsu]irilor mari: b`ie\oi, copilandru.

Derivatele parasintetice sunt cele formate prin ad`ugare de prefix ]i sufix [n acela]i timp.

Compunereaèmijlocu intern de [mbog`\ire al vocabularului prin care se formeaz` cuvinte noi, unind termeni diferi\i.

Procedee de compunere sunt al`turarea, juxtapunerea sau parataxa;

Subordonareaègura-leului

Abrevierea sau prescurtareaèC.e.c

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiuneaè mijlocul intern de [mbog`\ire a vocabularului prin care se formeaz` cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.

Prin conversiune se pot ob\ine:

SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat [n ad@ncul [ntunecat al p`durii.

Verbe le participiu=>R`t`ci\ii [n p`dure se sperie.

Verbe la supin=>Mersul prin p`dure [mi place.

Verbe la gerunziu=>Suferindul privea trist sprefrunze

Adverbe=>{n\elegea suferin\a aproapelui s`u.

Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu ni]te nimicuri

Interjec\ii=>N-a ascultat oful meu.

ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina filtrat` prin ramuri

Verbe la gerunziu=>{mi pl`ceau pletele flutur@nde ale ei.

Pronume=>Ace]ti brazi sunt mici.

Adverbe=>Mi-am luat haina gata.

ADVERBE din Adjective=>Vorbe]te frumos despre natur`.

Verbe la participiu=>C@nt` [ng@nat.

Substantive(care denumesc elemente legate de timp)

PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a a]ezat o pas`re.

Substantive=>Picta frumos gra\ie talentului.

Verbe la participiu=>A terminat de recoltat mul\umit` lui

Mijloacele externe de [mbog`\ire a limbii rom@ne sunt [mprumuturile

Neologismele.

{n limba rom@na, unele cuvinte sunt mo]tenite din limba latin`, altele sunt [mprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate [n interiorul limbii.

{mprumuturile pot fi f`cute pe cale direct`

cale indirect`.

{mprumuturile pot fi vechi(din:slav`,turc`,greac`,maghiar`)

noi(din:francez`,englez`,italian`,german`,latin`)

Neologismele sunt cuvinte noi [mprumutate din alte limbi sau create [n interiorul limbii prin derivare sau compunere av@nd obligatoriu un component neologic.