MODURILE PERSONALE - INDICATIVUL, IMPERFECTUL, PERFECTUL COMPUS, PERFECTUL SIMPLU, MAI MULT CA PERFECTUL, VIITORUL referat






MODURILE PERSONALE

INDICATIVUL arata o actiune,sigura, reala.

PREZENTUL indica desfasurarea actiunii in momentul vorbirii. Sufixele si desinentele de prezent sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a

eu invat lucrez aflu eu par

tu inveti lucrezi afli tu pari 25311usj91voq8n

el/ea invata lucreaza afla el/ea pare

noi invatam lucram aflam noi parem

voi invatati lucrati aflati voi pareti

ei/ele invata lucreaza afla ei/ele par so311u5291vooq

Conjugarea a III-a Conjugarea IV-a

eu merg eu dorm iubesc hotarasc

tu mergi tu dormi iubesti hotarasti

el/ea merge el/ea doarme iubeste hotaraste

noi mergem noi dormim iubim hotaram

voi mergeti voi dormiti iubiti hotarati

ei/ele merg ei/ele dorm iubesc hotarasc

TRECUTUL indica desfasurarea actiunii inainte de momentul vorbirii

IMPERFECTUL exprima o actiune trecuta, care se desfasoara in acelasi timp cu o alta actiune trecuta,

aratand durata sau repetarea. Sufixele si desinentele de imperfect sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

eu invatam eu paream eu mergeam eu dormeam

tu invatai tu pareai tu mergeai tu dormeai

el/ea invata parea el/ea mergea el/ea dormea

noi invatam paream noi mergeam noi dormeam

voi invatati pareati voi mergeati voi dormeati

ei/ele invatau pareau ei/ele mergeau ei/ele dormeau

PERFECTUL COMPUS exprima o actiune trecuta, terminata in momentul vorbirii. Este alcatuit din

forme specifice ale verbului auxiliar a avea+participiul verbului de conjugat

eu am

tu ai invatat

el/ea a parut

noi am mers

voi ati dormit

ei/ele au

PERFECTUL SIMPLU exprima in limba literara o actiune petrecuta si incheiata in trecut. In limba

literara, este timpul povestirii la persoana a III-a. In limba vorbita, este folosit doar in anumite regiuni

ale tarii (in Oltenia mai ales) si exprimao actiune terminata de curand. Sufixelesi desinentele de perfect

simplu sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

eu invatai eu parui eu mesei eu dormii

tu invatasi tu parusi tu mersesi tu dormisi

el/ea invata el/ea paru el/ea merse el/ea dormi

noi invataram noi paruram noi merseram noi dormiram

voi invatarati voi parurati voi merserati voi dormirati

ei/ele invatara ei/ele parura ei/ele mersera ei/ele dormira

MAI MULT CA PERFECTUL exprima o actiune trecuta si terminata inaintea altei actiuni trecute.

Sufixul si desinentele de mai mult ca perfect urmeaza dupa sufixul deperfect simplu si sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

eu invatasem eu parusem eu mersesem eu dormisem

tu invatasesi tu parusesi tu mersesesi tu dormisesi

el/ea invatase el/ea paruse el/ea mersese el/ea dormise

noi invataseram noi paruseram noi merseseram noi dormiseram

voi invataserati voi paruserati voi merseserati voi dormiserati

ei/ele invatasera ei/ele parusera ei/ele mersesera ei/ele dormisera

VIITORUL indica o actiune ce se va desfasura dupa momentul vorbirii. Viitorul are forme literare de limba scrisa si de limba vorbita.

VIITORUL SIMPLU (viitorul pentru limba scrisa) este alcatuit din forme specifice ale verbului a vrea+

infinitivul verbului de conjugat.

eu voi

tu vei invata

el/ea va parea





noi vom merge

voi veti dormi

ei/ele vor

Viitorul pentru limba vorbita

  • o invariabil+conjunctivul verbului de conjugat: o sa invat

  • verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul verbului de conjugat : am sa invat

  • forme ale verbului a vrea rezultate din caderea consoanei v+infinitivul verbului de conjugat :

oi invata.

VIITORUL ANTERIOR arata o actiune viitoare terminata inaintea altei actiuni viitoare. Este un timp

verbal invechit, care a fost inlocuit in limba vorbita prin viitorul propriu-zis. Este alcatuit din: verbul

auxiliar a fila viitor+participiul verbului de conjugat: voi fi invatat.

CONJUNCTIVUL are timpurile:

PREZENT, care indica o actiune desfasurata in prezent sau in viitor. Se formeaza cu ajutorul conjunctiei

sa+forme ale indicativului prezent (cu exceptia persoanei a III-a): sa invat.

PERFECT, care indica o actiune desfasurata in trecut. Este alcatuit din conjunctia sa+verbul auxiliar a fi

+participiul verbului de conjugat: sa fi invatat

CONDITIONAL-OPTATIVUL are timpurile:

PREZENT, care indica o actiune desfasurata in momentul vorbirii sau in viitor. Este alcatuit din verbul

auxiliar a avea+infinitivul verbului de conjugat.

eu as

tu ai invata

el/ea ar parea

noi am merge

voi ati dormi

ei/ele ar

PERFECT, care indica o actiune desfasurata in trecut. Este alcatuit din verbul auxiliar a fi la conditional

-optativ, prezent+participiul verbului de conjugat: as fi invatat.

IMPERATIVUL are:

ASPECT POZITIV

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

tu canta! tu vezi! tu du! tu vino!

voi cantati! voi vedeti! voi duceti! voi veniti!

ASPECT NEGATIV

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

tu nu certa! tu nu bea! tu nu face! tu nu dormi!

voi nu certati! voi nu beti! voi nu faceti! voi nu dormiti!

FUNCTIILE SINTACTICE ALE MODURILOR

NEPERSONALE

INFINITIVUL exprima numele actiunii, al starii.

Subiect: A ierta este usor.

Nume predicativ: Placerea lui era de a citi.

Complement direct: Elevul incepe a vorbi.

Complement indirect: Incapabil de a continua, s-a asezat.

C.c. de timp: A plecat inainte de a rasari soarele.

C.c. de mod: Musafirul a intrat fara a saluta.

Atribut verbal: Gandul de a pleca il urmarea pretutindeni.

GERUNZIUL exprima actiuni in desfasurare. Se formeaza cu sufixele –and (vazand) si –ind

(citind). Forma de negativ se obtine cu prefixul ne-.

Subiect: Se aude plouand.

Atribut verbal: Am vazut copii citind.

Complement indirect: S-a saturat invatand.

Complement direct: Aud strigand.

C.c. de mod: Impinge farfuria, rasturnand-o.

C.c de timp: Ascultandu-l, ma gandeam.

Ca adjectiv: Nume predicativ: Ea este suferinda

Atribut adjectival: Se vad cosuri fumegande.

PARTICIPIUL exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru.

SUPINUL denumeste actiunea, starea, ca si infinitivul. Este alcatuit din prepozitiile de, dupa, la,

pentru+participiul verbului de conjugat. Forma negativa se obtine cu ajutorul prefixului ne-, adaugat

participiului.

Subiect: E util de invatat.

Nume predicativ: Masina este de spalat.

Atribut verbal: Masina se scris este la reparat.

Complement direct: Am terminat de invatat.

Complement indirect: S-a saturat de spalat.

C.c. de loc: Vine de la arat.

C.c. de timp: A venit dupa semanat.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani