Logo referatele carte







Bogdan Petriceicu Hasdeu ( 26 februarie 1838 - 25 august 1907 )






Bogdan Petriceicu Hasdeu   ( 26 februarie 1838 - 25 august 1907 )

 

 

         Intemeietor al lingvisticii, filologiei si lexicologiei noastre stiintifice, Bogdan Petriceicu Hasdeu, s-a nascut la data de 26 februarie 1838 la Crastinesti, in fostul judet Hotin. A fost cel dintai istoric roman care a publicat in Arhiva istorica a Romaniei , editata tot de el, documente slave si izvoare rusesti, poloneze si sarbesti, privitoare la istoria tarilor romane. B. P. Hasdeu a activat si in domeniul arhivistic, ocupand functia de director general al Arhivelor Statului de la data de 17 mai 1876 pana la 1 aprilie 1900.

    Descendent dintr-o veche familie boiereasca cu preocupari culturale, Hasdeu a primit din familie o cultura aleasa, specifica clasei sociale de care apartinea. A studiat pana in anul 1856 la Vinita, Rovno, Camenita, apoi la Chisinau, unde tatal sau fusese numit profesor. Si-a continuat studiile la Universitatea din Harkov, in domeniul juridic. Profesorii acestei universitati i-au insuflat conceptia cercetarii metodice, obiecte, bazata pe fapte, utilizata apoi in activitatea sa istorica.

      Dupa Conferinta de Pace de la Paris (18/30 martie 1856), B. P. Hasdeu trece in Moldova, stabilindu-se la Iasi. In aceasta perioada in Iasi, se desfasurau lupte pentru realizarea Unirii si pentru crearea unui stat constitutional modern. Hasdeu se implica in lupta unionista, alaturandu-se taberei progresiste, devenind implicit un adept al lui Alexandru Ioan Cuza, al proiectelor sale de modernizare a societatii si adversar coalitiei conservatoriste.               

     Venit in Moldova in 1856, B. P. Hasdeu a reprezentat o aparitie insolita in peisajul istoriografic romanesc, unind o eruditie fara precedent cu o sclipitoare inteligenta si un remarcabil spirit combativ.

       Cu sprijinul lui Cuza este numit la 18 ianuarie 1860 profesor de istorie si statistica la liceul din Iasi, precum si custode la Biblioteca Nationala, apoi bibliotecar al Universitatii, de la 22 ianuarie 1862. In anul urmator, tot cu sprijinul lui Cuza, este transferat la Bucuresti si numit la 18 august 1863 membru in Comisia Documentala, institutie aflata in parteneriat institutional cu Arhivele Statului.

      La propunerea Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice, el deschide la 14 octombrie 1874 un curs liber de filologie comparata asio-europeana, suspendat mai apoi de catre Titu Maiorescu, in calitatea sa de ministru al Cultelor si Instructiunii Publice, iar la 4 iunie 1876 se redeschide ca urmare a deciziei lui Gh. Chitu, noul ministru in functie.

     Reputatia sa de cercetator stiintific atat in tara cat si in strainatate faceau din Hasdeu un candidat pentru functia de director general al Arhivelor Statului, post pe care il va ocupa incepand cu data de 17 mai 1876l. Tot in acelasi an Camera Deputatilor ii creaza o catedra proprie la Universitatea din Bucuresti, iar la 13 septembrie este ales membru al Academiei Romane, sectia filologie. Recunoasterea internationala ca om de stiinta este reprezentata de onorurile primite, fiind ales la 1883 membru al Academiei de Stiinte din Petesburg, iar in 1895 membru onorific al Academiei din New York.

   Astfel, in 1864 N. Kretulescu, ministrul Justitiei, Cultelor si Instructiunii Publice ii incredinteaza sarcina de a umple lacuna ce exista pana atunci in organizarea Arhivelor Statului  si de a tipari Arhiva istorica a Romaniei - cea dintai carte a slavisticei la romani - din care pana la 1876 apar patru tomuri. Materialul documentar editat a fost clasificat astfel: 1. Documente inedite ne-romanesti; 2. Documente inedite romanesti; 3. Documente publice romanesti; 4. Fragmente documentare .

    In momentul in care B. P. Hasdeu a preluat conducerea Directiei Generale a Arhivelor Statului, institutia functiona in baza Regulamentului din anul 1872 fiind organizata in doua sectii: Sectiunea istorica si de stat si Sectiunea Bunurilor publice. Prima sectie era condusa de Eduard Coni, arhivist clasa I si prelua, pastra si dadea spre folosire materiale documentare create de institutiile administrative, legislative si judecatoresti, precum si documente de o importanta deosebita cum ar fi titlurile de proprietate ale mostenitorilor de bunuri funciare aflati in conflict de succesiune conform articolului 750 din Codul Civil. Sectiunea istorica si de stat conducea in acelasi timp secretariatul si biblioteca documentara. Cea de-a doua sectie a D.G.A.S., condusa de D. G. Pesacov prelua, pastra, prelucra si dadea spre folosite materiale documentare create de asezamintele ecleziastice, ale caror mosii devenisera prin secularizare proprietatea statului, titlurile proprietatilor achizitionate de stat prin cumparare, donatie sau schimb, actele comemorative si de fundatie, precum si sigiliile scoase din uz.

    Materialul arhivistic preluat pana in anul 1876 - in cantitate apreciabila - era adapostit in camerele si chiliile de la fosta manastire Mihai Voda, care devenisera inca de atunci arhipline. Pe langa aceasta, in cateva camere din acest local mai functionau Comisia culorii de verde si Legiunea a IV-a de garda civica. La interventia lui Hasdeu pentru eliberarea lor, la data de 4 august 1876, Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice face cunoscut Arhivelor Statului ca vor fi eliberare anul urmator, deoarece era nevoie de o rectificare a bugetului Ministerului de Interne in care sa figureze banii de chirie pentru imobilile unde se vor muta cele doua institutii. Lipsa de spatiu pentru depozitarea materialelor documentare rezulta clar din rezolutia lui Hasdeu pe adresa Ministerului de Interne prin care era anuntat ca, datorita reducerii cheltuielilor statului, institutiile mentionate mai sus nu se vor mai muta: spre stiinta, raspunzandu-se ministerului ca este peste putinta de a mai primi dosare in depozit, fiind lipsa absoluta de local .

      Pe langa lipsa de spatiu, localul Arhivelor Statului se afla intr-o stare deplorabila, rapoartele repetate ale lui B. P. Hasdeu catre minister in acest sens fiind doveditoare. Astfel, intr-un raport din 3 februarie 1878 se arata ca localul Arhivelor si, cu deosebire partea in care se conserva actele proprietatilor statului, este departe de a indeplini conditiunile unui edificiu destinat pentru o asemenea pretioasa institutie, deoarece camerele depozitelor nu numai ca sunt asezate pe beciuri desfundate, dar se poate comunica cu interiorul lor prin niste galerii si coridoare seculare care nu prezinta nici o soliditate.

       Dupa numeroase interventii ale lui Hasdeu, ministerul, abia in martie 1880 anunta ca va trimite pe arhitectul Savulescu sa faca un deviz pentru repararea camerelor eliberate de Comisia culorii de verde, incaperile corpului de garda si a localului vechi, precum si pentru o parte din mobilierul cancelariei. Devizul se intocmeste insa abia in septembrie si ministerul aproba suma de 1500 de lei. Aceasta suma a ajuns doar pentru cateva tencuieli in camera birourilor, reparatii de mantuiala la o parte din acoperis si ceva mobilier pentru cancelarie.

Cu o reparatie de mantuiala si fara nici un raspuns pozitiv din partea ministerului la numeroasele rapoarte alarmante ale lui B. P. Hasdeu, localul Arhivelor Statului continua sa se ruineze. La 30 iulie 1891 s-a prabusit tavanul din coridorul camerelor de serviciu, iar la 24 decembrie acelasi an o furtuna a ridicat acoperisul de pe localul corpului de pompieri.

Cutremurul din 29 august 1893 a provocat daramarea mai multor rafturi, astfel ca peste 100.000 de dosare venind unele peste altele au intrerupt comunicarea in depozite si amenintau sa se darame si celelalte. Reordonarea dosarelor fiind imposibila din cauza lipsei de spatiu, Hasdeu cere ministerului inchirierea caselor lui P. Cecropide situate in strada Mihai Voda. Ministerul este nevoit sa acorde inchirierea si dupa montarea rafturilor se transporta aici o parte din arhiva si publicatiile Arhivelor Statului, care se vor pastra aici pana la cladirea unui nou local. Ruinarea continua a sediului Arhivelor Statului si nenumaratele rapoarte ale lui B. P. Hasdeu privind deteriorarea materialelor documentare determina ministerul sa prezinte Camerei Deputatilor un proiect pentru construirea unui local al Arhivelor Statului in jurul manastirii Mihai Voda si cere lui Hasdeu la 11 iulie 1881 sa se consulte cu arhitectul Al. Savulescu, dand acestuia si indicatiile necesare. Pe 23 martie 1883 este invitat de minister sa participe la lucrarile comisiei instituite pentru concursul in vederea examinarii proiectului pentru localul Arhivelor Statului intocmit de numitul arhitect.

Apreciind materialele documentare la justa lor valoare, Hasdeu manifesta o deosebita grija pentru conservarea in bune conditii si neinstrainarea lor. La patru luni de la preluarea conducerii Arhivelor Statului, decide ca documentele anterioare anului 1700 sa nu fie scoase din Arhive, ci sa se elibereze copii legalizate de pe ele, iar toate condicile cu copii de acte ale diferitelor manastiri sa fie concentrate la biblioteca sub denumirea de Manuscripte.



Tot in vederea conservarii materialelor documentare, Hasdeu comanda la 10 septembrie 1892 un aparat fotografic pentru efectuarea de copii fotografice de pe unele acte istorice importante, devenite aproape ilizibile din cauza vechimii .

B. P. Hasdeu venise la conducerea Arhivelor Statului cu o experienta acumulata prin munca efectuata direct cu materialele documentare de la Comisia Documentala, unde a indeplinit functia de membru si totodata de translator al documentelor slave. Asa se explica ca in procesul de ordonare si integrare la fonduri a materialelor documentare se remarca o deosebita operativitate. S-a straduit ca Arhivele Romaniei sa devina un centru de cultura pentru elaborarea operelor de istorie, literatura si folclor dupa modelul Arhivelor si bibliotecilor unde cercetase in anii studentiei. Cea mai frumoasa misiune a Arhivelor este aceea de a inlesni pe barbatii de stiinta in cercetarile lor istorice sublinia Hasdeu.

Faima Arhivelor Romaniei crestea peste hotare pe masura ce Hasdeu edita studii de istorie, filologie si folclor prin intermediul publicatiilor Istoria critica a romanilor, Columna lui Traian, precum si in cele trei volume din Cuvente den batrani . Arhivele din Romania (cu toata pasivitatea de care dadea dovada statul), prin pasiunea si munca asidua depusa de Hasdeu , erau cunoscute si apreciate peste hotare, iar Regatul sarbo-croato-sloven urma sa-si organizeze Arhivele sale dupa modelul de functionalitate al celor romanesti.

Activitatea stiintifica a lui Hasdeu in calitatea sa de director general al Arhivelor Statului s-a concretizat in cele trei volume din Cuvente den batrani (1878-1881), editatarea Cronicii lui Zilot Romanul si Etymologicum magnum romaniae in 4 volume (1886-1898), ultima reprezentand prima incercare de realizare a unei enciclopedii nationale . Incredintarea intocmirii acestei opere s-a datorat unei comisii din cadrul Academiei Romane, compusa din Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri si B. P. Hasdeu. Comisiunea a socotit ca intre barbatii cunoscuti prin lucrarile lor filozofice si lingvistice, precum sunt d. Baritiu, Roman si Quintescu, acela care ar putea duce cu mai multa energie si succes aceasta sarcina ar fi d. Hasdeu, cunoscut prin lucrarile sale lingvistice si prin cunostintele sale filologice declara fruntasul Junimii, Titu Maiorescu.

Hasdeu editase documente din Arhivele Statului in Arhiva istorica a Romaniei (1864-1865), unde mai publicase, impreuna cu A. Papiu Ilarian (Tezaur de monumente istorice), intr-un numar mai mare documente sau fragmente din biblioteci straine, misiune incredintata de Ministerul Cultelor si al Instructiunii Publicel .

Atasamentul acestuia fata de Arhive rezulta din propria sa marturie. In noiembrie 1884 fiind ales deputat de Craiova din partea Partidului National Liberal, declara: Jurnalele au publicat ca mi-am dat demisia de la Arhiva pentru a ramane deputat. E minciuna. De Arhiva nu ma las odata cu capul. Maine ma duc la Camera, fac un discurs si-mi dau demisia din deputat. Daca Camera va refuza, atunci raman si deputat si arhivist..

Activitatea lui B. P. Hasdeu ca director general al Arhivelor Statului a fost una pozitiva. Ea se concretizeaza in primul rand prin grija pe care a avut-o pentru pastrarea in conditii bune a materialelor documentare, straduindu-se sa procure cele mai adecvate mijloace de conservare existente, sa se construiasca un local corespunzator, precum si in actiunea intreprinsa pentru inapoierea materialelor imprumutate. Este cel dintai conducator al Arhivelor care depisteaza materiale documentare privind istoria Romaniei in arhivele straine si obtine copii de pe ele, care au fost publicate, nefiind pastrate in depozitele Arhivelor Statului. Din initiativa lui s-a creat colectia de manuscrise, formata din toate condicile de documente in copii sau original ale asezamintelor clericale.

Istoricul este un ouvrier si un artist totdodata, scrie el in 1865, in prefata primei editii a lui Ioan-voda cel Cumplit. Acel interesant text noteaza principiile artei sale de istoric, atent nu numai la critica documentelor, dar si la compunerea lor in intreguri care sa aiba o perspectiva si un colorit . Prin Ioan-voda cel Cumplit, Istoria tolerantei religioase in Romania (1868 - ed. II) si mai ales prin Istoria critica a romanilor (din care nu au aparut decat doua volume - 1873, 1875) Hasdeu a contribuit la deschiderea unor noi orizonturi de cercetare si la diversificarea metodelor de cercetare, metoda analogica a lui M. Kogalniceanu fiind inlocuita cu cea experimentala, caracterizata de tendinte comparatiste si implicare integrationista in istoria generalal . In Istoria critica a romanilor Hasdeu a dovedit extraordinara sa pregatire de istoric, adancind, sub toate raporturile fundamentele istoriei nationale prin puterea de sesizare a faptelor dar si prin folosirea unui numar foarte mare de izvoarel .

      

Bibliografie :

Ø    Tudor Vianu, Arta prozatorilor romani, Editura Eminescu, Bucuresti, 1973.

Ø   Ion Constantin Chitimia, Bogdan Petriceicu Hasdeu, istoriograf in Grigore Brancus (coord.), "Biblioteca critica" B. P. Hasdeu, Editura Eminescu, Bucuresti, 1972.

Ø   Mihai Regleanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu in Directia Generala a Arhivelor Statului din Romania, Figuri de arhivisti, Bucuresti, 1971.

 

         

 

 







Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani