Logo referatele carte







Claude Achille Debussy - impresionist






Claude Achille Debussy - impresionist

Aparut ca o reactie impotriva torentului emotional postromantic, impresionismul urmarea redarea unor impresii particulare si fixarea a tot ceea ce era subtil.

Impresionismul m uzical a fost strans legat de pictura lui Monet, Degas, Renoir, Cezanne, Sisley si de poetii Verlaine, Mallarmé, Valery, Baudelaire, Rimbaud.

In Germania si Austria predomina expresionismul iar in Franta inefabilul muzicii impresioniste.

Muzica impresionista se compune dintr-o succesiune de impresii.

Impresionismul muzical isi are radacinile chiar in Baroc in evocarile lui Couprein ale carui portrete in muzica de clavecin erau realizate prin sugerari sonore. Si la Chopin si Liszt se intrevad elemente ale noului curent -impresionismul. Dar elementele impresionismului la Chopin, Couprein si Liszt nu vor avea o nota dominanta.

Poetul francez Paul Verlaine va declara ca "mai presus de orice este muzica" ("De la musique avant toute chose").

Unul dintre marii promotori ai impresionismului de la rascrucea secolelor al XIX-lea si al XX-lea a fost Cl. A. Debussy.

Debussy s-a nascut in Franta in 1862. La 10 ani va intra la Conservatorul din Paris unde va studia timp de 10 ani pian, iar in ultimii 3 armonie, compozitie si contrapunct. In 1883 va absolvi conservatorul si, castigand un concurs, va pleca in 1884 la Roma, revenind in Franta peste 3 ani.

Debussy devine pianist de casa al principesei Nadejda de Mec. Calatoreste in Rusia, unde este frapat de creatia celor 5, dar mai ales de cea a lui Musorgski.

In 1889 in cadrul expozitiei universale el va fi vrajit de creatia lui Wagner.

De aceea va pleca la Bayreuth, dar se va intoarce deceptionat.

Tot in cadrul expozitiei universale se va reintalni cu R. Korsakov si cu creatia celor 5. Debussy isi incepe creatia ca fiind neoclasic. "Cvartetul de coarde va fi prima lucrare a sa in care va aplica principiile lui Cezar Franck".

In 1894 va compune prima lucrare impresionista "La  dupa-amiaza unui faun" apoi o suita Nocturne (I - Nori, II - Serbari, III - Sirene + orchestra), simfonia "Marea" in 3 parti (I - Din zori pana in amiaza pe mare, II - Joc de valuri, III - Dialogul vantului cu marea ) si o rapsodie pentru clarinet + orchestra). Va compune si o opera Peleas et Melisande (un fel de Tristan si Isolda de la sfarsitul secolului XIX). Opera va contine declamatii cantate catre arioso , personajul cel mai important fiind orchestra.

Va mai compune "Baletele ruse", "Jeux", "La boite a joujoux", muzica de scena la piesa "Martiriul Sfantului Sebastian d'Annunzio", "Fantezia pentru pian si orchestra", Rapsodia pentru saxofon si orchestra, lucrari corale ("L'enfant prodigue", "La demoiselle élué, etc"), sonate pentru diferite instrumente, muzica de camera si numeroase piese pentru pian (Suite Bergamasque, Estampes, doua cicluri Images ciclul "Children's corner", doua cicluri de 24 de lieduri, doua caiete de studii (cate sase studii in fiecare), piese pentru patru maini si pentru doua piane. Din marturisirile celebrei pianiste franceze Marguerite Long ("La pian cu Claude Debussy") aflam ca Debussy ii admira pe Bach, Liszt, dar mai ales pe Chopin de a carui creatie era obsedat[1].

Chopin este creatorul preludiilor in ciclu, iar Debussy va adopta aceasta forma, deoarece nu era incorsetat in niste norme, rigori, ci putea sa se exprime liber asa cum dorea.

Dupa cum afirma Alfred Cortot in cartea sa "Muzica franceza pentru pian" "s-a incercat in cateva randuri in Franta si in Italia mai ales, comentarea preludiilor. Din primul volum fac parte 12 preludii si anume. "Dansatoarele din Delphy" (Danseuses de Delphes), "Panze"(Voiles), "Vantul in campie"(Le vent dans la plaine), "Sunetele si miresmele plutesc in aerul serii" (Les sens et les parfums tournent dans l'air du soir), "Colinele de la Anacapri"(Les colines d'Anacapri), "Ce a vazut vantul de Apus" (CE qu'a vu le vent d'Ouest), "Fata cu parul balai" (La fille aux cheveux de lin), "Serenada intrerupta" (La sérénade interrompue), "Catedrala scufundata" (La cathédrale engloutie), "Dansul lui Puch" (La danse de Puch), "Menestreli" ("Minstrels").

"Fata cu parul balai" (La fille aux cheveux de lin) - "Cel mai literar dintre compozitori parafrazeaza aici cantecul scotian (chansons écoussaise) a lui Leconte de Lisle. Trebuie sa se traduca asonanta prerafaelita a acestei poezii printr-o sonoritate - sora cat mai aproape de claviatura.[2]

            L'amour au clair soleil d'été

            Avec l'alouette a chanté.

            (Dragostea in lumina soarelui de vara

            A cantat cu ciocarlia).

"Fata cu parul balai"

Discursul se desfasoara liber, ca o povestire, intr-o atmosfera melancolica. Tema este expusa de mana dreapta la o singura voce, rasucind de doua ori un arpegiu de mi bemol minor cu septima. Armonia apare la sfarsit numai cu doua acorduri pentru a cadenta pe Sol bemol major. Dupa un raspuns scurt, care cadenteaza pe omonima relativei (mi bemol minor), tema este reluata cu un acompaniament de acorduri de septima, cadentand de data aceasta pe tonalitatea principala Sol bemol major, concluzionand cu gama Sol bemol, care coboara in registru grav.

De la indicatia Mouvement incepe un fel de dezvoltare (prelucrare) in care apare mereu formula din cadenta, moduland cand pe Do bemol major (masura 16), cand pe Mi bemol major (masura 19). Dupa 4 masuri la Mouvement in care rasuceste in pp acordul de mi bemol minor cu septima, se opreste incetinind cu un acord lung de Do bemol major. Mana dreapta aduce in registrul acut (cu o octava mai sus) tema de la inceput (au Mouvement tres doux), care suna ca de departe, ca o amintire, gingas, delicat.

Piesa se incheie cu o conluzie in pp, stingandu-se treptat (Murmuré et en retenant peu a peu)

"Menestrelii"



Vorbind despre "Menestreli", A. Cortot spune ca este o "evocare umoristica si geniala a atmosferei de music-hall. Mascaricii englezi se dedau flegmatic pe scena la evolutii trepidante, in timp ce o rabufnire de muzica senzuala sugereaza farmecul usor al locului de placeri". Si, intr-adevar, piesa este foarte sugestiva, redand parca pasi de dans si gesturi sau atitudini mai putin elegante, uneori chiar grotesti. Prima fraza repeta de doua ori o tema in sunete scurte (staccato - ca niste pizzicate de ghitara), impulsionate de triple apogiaturi, descriind parca niste pasi usori, bine ritmati, cu o gratie cautata.

Dar atmosfera se schimba brusc la Mouvement. Un joc de secunde (martelate) destul de stridente alterneaza cu un motiv de 16-imi si acorduri staccate, cu schimbari bruste de nuante (de la pp la f). Dar la masura 28 rasuna un motiv vesel, in acorduri la mana dreapta, care suna mai luminos, sugerand parca niste miscari mai elegante.

Un pasaj la unison coboara pana la mi din contraoctava, repetand sunetele mi-sol in staccato in nuanta pp. La mana dreapta (Moqueur) apare o melodie in acorduri marite (specialitatea lui Debussy) intretaiata de niste octave frante la mana stanga. Sonoritatea este destul de stridenta, batjocoritoare.

Pasajul de trecere aduce un motiv in acorduri discrete (pp), care alterneaza cu pasajul, coborand apoi sonoritatea pana la ppp.

O interventie in forte a unui motiv de tamburina intrerupe brusc linistea. Dar o fraza expresiva pe acorduri cromatice calmeaza spiritele, aducand concluzia din care nu lipseste pasajul de legatura (en dehors).

Dupa o culminatie si un moment de tacere (coroana pe bara de masura), la Tempo I se aude tema din introducere, tamburina si pasajul de trecere care incheie lucrarea cu doua acorduri scurte, taioase, in ff.


BIBLIOGRAFIE

-                          Balan THEODOR, Principii de pianistica, Editura muzicala, Bucuresti 1966

-                          Bernstein LEONARD, Cum sa intelegem muzica, traducere de Mircea Induescu, Editura muzicala, Bucuresti 1970

-                          Alfred CORTOT, Muzica franceza pentru pian, traducerea de Vladimir Popescu- Deveselu, Editura Muzicala, Bucuresti,1966

-                          LONG, Marguerite - "La pian cu Debussy", Ed. Muzicala a Uniunii Compozitorilor, Bucuresti 1968

-                          PASCU, G. BOTOCAN,M. - "Carte de istorie a muzicii". Editura Vasiliana, Iasi, 2003

-                          ***Dictionar Explicativ al Limbii Romane, Academia Romana, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan", Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 1998

-                          ***Larousse. Dictionar de mari muzicieni, traducere de Oltea Serban - Parau, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000.

-                          ***Dictionar de termeni muzicali, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984



[1] Marguerite Long - "La pian cu Debussy", Ed. Muzicala a Uniunii Compozitorilor, Bucuresti 1968, pag. 64

[2] op. cit. pag. 32








Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani