Proiect contabilitate firma referat






CAPITOLUL 1

UNITATEA PATRIMONIALA – SFERA DE CUNOASTERE SI ACTIUNE A CONTABILITATII

Cadrul normativ - juridic de constituire a S.C. AGRICOLA - BERCENI S.A.

1.1.1 Prezentare generate a S. C. AGRICOLA - BERCENI S.A.

DENUMIRE: S.C. AGRICOLA - BERCENI S.A. ADRESA: comuna BERCENI, Sectoral Agricol Ilfov

Societatea 'AGRICOLA' BERCENI a luat nastere in urma desfiintarii fostei 'C.A.P. Berceni'; in temeiul legii nr. 31/1991 autorizata prin Hotararea Judecatoreasca nr. 889/1991 pronuntata de Judecatoria BUFTEA S.A.I. in baza actului de constituire a societatii si a statutului.

In vederea aplicarii prevederilor art. 28/legea nr. 18/1991 deoarece s-a infiintat Societatea 'AGRICOLA' BERCENI, constructiile agrozootehnice, atelierele de industrie mica, masinile utilajele si alte asemenea mijloace fixe ce au apartinut 'C.A.P. BERCENI' desfiintata, precum si terenurile de sub acestea ca si cele necesare utilizarilor normale, devin proprietatea membrilor asociati de tip privat, ca urmare a infiintarii Societatii 'AGRICOLA' BERCENI constituita cu personalitate juridica.

Societatea 'AGRICOLA' BERCENI este persoana juridica romana avand natura juridica de societate comerciala simpla. Ea a luat nastere prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei S.A.I., la 23 aprilie 1991, asociatii: Bolocan Cristea, Pirvu Florica, Calciu Niculae, Barbu Alexandru, Tigmeanu Ion, ca reprezentanti ai societatii, solicitand sa se autorizeze functionarea S.C. 'AGRICOLA' BERCENI ca societate in comandita simpla si inregistrata in Registrul Comertului si la Administratia Financiara.

Comisia de lichidare in virtutea componentei sale procedeaza la transmiterea catre Societatea 'AGRICOLA' BERCENI prin reprezentantii sai legali in consiliul de administratie: Bolocan Cristea, Pirvu Florica, Calciu Niculae, Barbu Alexandru, Tigmeanu Ion, a urmatoarelor bunuri fizice si valorice:



Mijloace fixe conform bilantului si balantei de verificare la data de 31 .07.1991:

24.849 mii lei.

Mijloace circulante si alte active conform bilantului si balantei de verificare la data de
19.334 mii lei.

A. TOTAL MIJLOACE DE ACTIV: 44.183 mii lei.

Obligatii pentru:

furnizori: 3.855 mii lei.

creditori: -

decontari cu bugetul statului: -

decontari cu asigurarile sociale: -

decontari cu casa de pensii: -

alte obligatii: 2.552 mii lei.

B. TOTAL OBLIGATII: 6.407 mii lei.
VALOARE PATRIMONIU (A - B): 37.776 mii lei.

Societatea 'AGRICOLA' BERCENI prin consiliul de administratie are obligatia, in continuare, de a achita drepturile de creante fostilor membrii cooperatori din cooperativa desfiintata in natura sau in bani asa cum a fost preluat de la Comisia de Lichidare conform art. 46 din Regulamentul de aplicare a Legii Fondului Funciar in functie de posibilitatile financiare, dar nu mai tarziu de 3 ani.

Asa cum societatea a preluat activul si pasivul este indreptatita si obligata la randul sau ca atunci cand ulterior se infiinteaza si alte societati proportional cu cota valorica ce li se cuvine din patrimoniul fostei cooperative, societatea nou infiintata prezentand cererea si actele de sustinere ale acesteia.

Investitiile cu creditele neacoperite preluate de societate: 1.852 mii lei incluse in conturile de pasiv, de la preluare se vor transmite viitorilor proprietari proportional cu suprafata de teren, primite in baza titlurilor de proprietate.


1.1.2 Structura capitalului social si evolutia lui pe forme de proprietate

Societatea este persoana juridica romana, avand forma de societate comerciala in comandita simpla si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile statului roman, ale prevederilor contractului de societate si ale statutului societatii.

Durata de functionare este determinata, cu incepere din 23 aprilie 1991. Ea isi poate inceta activitatea in caz de lichidare, faliment sau orice alta situatie care face imposibila continuarea activitatii sale. De asemenea, incetarea activitatii este posibila in cazul in care Adunarea Generala hotaraste acest lucru.

Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta instantelor judecatoresti romane.

Litigiile nascute in raporturile contractuale dintre societate si persoane juridice romane pot fi solutionate si prin arbitraj conform dispozitiilor legale.

CAPITALUL SOCIAL:

Capitalul social al societatii se exprima in lei. Astfel, asociatii au convenit ca societatea sa aiba un capital social de 400.000 lei in numerar plus aportul in natura al fiecarui asociat, prin aducerea in societate a suprafetei de teren pe care o are in proprietate (si asupra careia isi pastreaza dreptul de proprietate in continuare), precum si mijloacele fixe preluate in urma lichidarii fostei C.A.P. BERCENI.

Capitalul social in numerar a fost constituit prin contributie egala din partea fiecarui asociat.

Partile contractante convin sa constituie Adunarea Generala a Societatii care va functiona conform statutului.

Reprezentantii societatii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectivului societatii cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.

Capitalul social poate fi marit sau micsorat in conditiile legii de catre Adunarea Generala a asociatilor comanditari. Fiecare parte sociala confera acestora dreptul de a alege si a fi ales in organele de conducere, dreptul la un vot in Adunarea Generala a asociatilor, dreptul de a beneficia de veniturile ce se cuvin societatii.

Asociatii se obliga sa imparta intre ei orice castig care prin natura sa trebuie sa revina societatii. Partea fiecarui asociat comanditar la beneficiile societatii si la suportarea pierderilor este proportionala cu capitalul social adus in societate.

Societatea are dreptul sa procedeze prin reprezentantii sai la incheierea de contracte de munca ale unor salariati necesari desfasurarii activitatii, respectandu-se cadrul legal in vigoare.

Toti membrii societatii vor trebui sa aduca ca aport social si pamant, in caz contrar nu pot face parte din societate.

FORME DE PROPRIETATE:

A. TERENUL; in conformitate cu Certificatul de atestare al dreptului de proprietate asupra
terenurilor seria M07 nr. 08. nr. 0148 eliberat conform Hotararii 834/14 iunie 1991,
terenurile aflate in posesia S.C. 'AGRICOLA' BERCENI sunt in suprafata de 500 ha
din care:

135 ha in arenda;

365 ha la dispozitia unitatii.

B. ALTE DREPTURI DE PROPRIETATE:

cladiri;

utilaje, instalatii si alte active fixe;

fondul de comert al societatii are ca elemente necorporale: 'denumirea' si 'emblema
societatii'.

Obiectul de activitate

exploatarea terenurilor ce apartin societatii;

prelucrarea produselor agricole si legumicole;

desfacerea produselor agricole si legumicole, atat pe plan intern, cat si pe plan
extern;

are dreptul de a infiinta ateliere de mica industrie necesare bunei desfasurari a
activitatii sale de baza, si anume, munca pamantului;

societatea poate avea sucursale, filiale, magazine proprii si agentii situate si in alte
localitati din tara.







1.3 Structura organizatorica si functionala a societatii

1.3.1 Structura organizatorica (organigrama)

Text Box: Comisie de
cenzori 3p







Structura de productie

Suprafata de teren aflata in proprietatea societatii a fost utilizata astfel (500 ha):

In anul 2000: tot terenul se afla la dispozitia unitatii, astfel:

10 ha: suprafata construita: sediu (birouri), magazii, depozite, garaj, atelier mecanic;

490 ha: teren (efectiv) cultivabil, din care:

130 ha: grau;

130 ha: floarea-soarelui;

25 ha: porumb;

15 ha: sfecla;
* 55 ha:lucerna;

135 ha: teren nemuncit.

In anul 2001:

a)        135 ha in arenda;

b)        365 ha la dispozitia unitatii, din care:

10 ha: suprafata construita;

355 ha: suprafata cultivabila, din care:

70 ha: grau;

130 ha: floarea-soarelui;

55 ha: lucerna;

100 ha: teren nemuncit.

In anul 2002:

a)        135 ha in arenda;

b)        365 ha la dispozitia unitatii, din care:

10 ha: suprafata construita;

355 ha: suprafata cultivabila, din care:
60 ha: grau;

50 ha: floarea-soarelui;

55 ha: lucerna;

190 ha: teren nemuncit.

In anul 2003:

a)        135 ha in arenda;

b)        365 ha la dispozitia unitatii, din care:

10 ha: suprafata construita;

355 ha: suprafata cultivabila, din care:
110ha:grau;

42 ha: floarea-soarelui;

55 ha: lucerna;

148 ha: teren nemuncit.


1.3.3 Capacitati de productie si gradul de utilizare

Societatea 'AGRICOLA' BERCENI este un producator direct; activitatea acesteia concentrandu-se pe cultura mare (grau, porumb, floarea-soarelui, lucerna). Pentru desfasurarea unei activitati normale, societatea se foloseste de urmatoarele elemente:

utilaje, instalatii si alte active fixe (aflate in exclusivitate in proprietatea societatii):

autocamioane:

ARO: 1 buc;

tractoare: 10 buc;

remorci: 27 buc;

autocamioane: 5 buc;

bascula semiautomata 50 t;

remorca cisterna: 2 buc;

cantar zecimal;

put apa.

cladiri, formate din mai multe obiective principale:

magazie cereale;

magazie platforma betonata;

magazie materiale;

statie conditionat seminte;

depozit carburanti;

atelier fierarie;

constructii administrative;

sediul actual.

suprafata de teren (de 355 ha) aflata la dispozitia unitatii nu a fost cultivata integral in
perioada: 2002 - 2003. Astfel, gradul de utilizare al terenului in aceasta perioada este
evidentiat in tabelul nr. 1:


TABEL NR. 1

PONDEREA TERENURILOR EFECTIV CULTIVATE IN TOTAL SUPRAFATA

CULTIVABILA IN PERIOADA 2002 - 2003

Specificare



Suprafata

(ha)

Ponderea supr.

cultivate in

total supr.

disponibila


Suprafata

(ha)

Ponderea supr.

cultivate in

total supr.

disponibila


Total suprafata disponibila,

din care:





- cultivata cu grau





- cultivata cu floarea-soarelui





- cultivata cu lucerna





- teren nemuncit










TABEL NR. 2

EVOLUTIA TERENURILOR EFECTIV CULTIVATE IN PERIOADA 2002 – 2003

Specificare

Suprafata (ha)

Indici (%)




Teren cu grau




Teren cu floarea-soarelui




Teren cu lucerna




Teren nemuncit




Total










TABEL NR. 3

PONDEREA SUPRAFETEI EFECTIV CULTIVATE IN TOTAL SUPRAFATA CULTIVABILA IN PERIOADA 2002 – 2003

Nr.

crt.

Specificare



Indici (%)


Suprafata

(ha)

Ponderea in

total supr.

cultivabila


Suprafata

(ha)

Ponderea in

total supr.

cultivabila



Teren cultivat







Teren necultivat






Total









Pe baza tabelelor 1, 2, 3 putem face urmatoarele observatii:

a) - suprafata efectiv cultivata a crescut de la 165 ha in 2002 la 207 ha in 2003 =>cresterea
procentuala a suprafetei efectiv cultivate este de 25,4 % (deci a crescut cu 25,4 % fata de

de asemenea, ponderea suprafetei efectiv cultivate in totalul suprafetei cultivabile a
crescut de la 46,5 % in 2002 la 58,3 % in 2003. Aceasta evolutie se datoreaza in cea
mai mare parte:

cresterii suprafetei cultivate cu grau, care aproape s-a dublat: de la 60 ha in 2002

la 110 ha in 2003 (de unde rezulta o crestere procentuala de 83,3 %);

mentinerii suprafetei cultivate cu lucerna, suprafata de 55 ha;

diminuarea suprafetei cultivate cu floarea-soarelui de la 50 ha in 2002 la 42 ha in
2003 are o influenta negativa per total (scade la 84 %, deci modificarea procentuala
este de -26 %).

b) - suprafata necultivata a scazut de la 190 ha in 2002 la 148 ha in 2003, ceea ce va
determina o crestere semnificativa a productiei. Deci modificarea procentuala a acestei
suprafete este de -22,1 procentual

de asemenea, ponderea suprafetei necultivate in totalul suprafetei cultivabile a scazut
de la 53,5 % in 2002 la 41,7 % in 2003.

se poate observa ca in anul 2002 terenurile necultivate detineau o pondere de 53,5 %
(mai mult de jumatate), terenurilor cultivate revenindu-le o pondere de doar 46,5 %.

in anul 2003, datorita eforturilor financiare ale societatii, situatia se modifica
favorabil, astfel:

58,3 % din total suprafata cultivabila revine suprafetei efectiv cultivate;

41,7 % din total suprafata cultivabila revine suprafetei necultivate.


1.3.4 Evolutia si structura personalului. Productivitatea muncii

Reprezentantii societatii au urmatoarele atributii:

asigura conducerea operativa a societatii.

elaboreaza si aproba regulamentul de ordine interioara.

stabilesc tactica si strategia de marketing.

aproba operatiunile de vanzare - cumparare.

aproba operatiunile de incasari si plati.

supune anual Adunarii Generale raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul si
contul de profit si pierderi.

includ in costuri amortizarea aferenta fondurilor fixe pana la amortizarea integrala a
acestora.

rezolva orice alte probleme stabilite de Adunarea Generala.
Managementul societatii se asigura cu competenta de catre:

directorul general care este de profesie inginer zootehnist, cu o vechime in munca de
peste 22 ani si care este si presedintele Consiliului de Administratie.

directorul economic care este de profesie economist, cu o vechime in munca de peste 18
ani si care se ocupa si de contabilitatea societatii.

directorul tehnic.

Structura de organizare a S.C. 'AGRICOLA' BERCENI este foarte simpla datorita profilului activitatilor desfasurate (cultura mare).

In perioada 1991 - 1999, in societate au fost angajate 11 persoane, iar in prezent exista 10 persoane cu contract de munca. In perspectiva, numarul angajatilor va fi tot de 10 persoane cu timp de munca total, iar in perioada de varf de lucrari vor fi angajati zilieri.

Referitor la activitatea manageriala se poate spune ca aceasta s-a desfasurat in conditii dificile datorita perioadelor de reorganizare si transfer ale proprietatii de la fosta C.A.P. BERCENI in proprietatea actionarilor persoane fizice si a procesului ulterior de divizare.

In cadrul societatii, structura personalului este evidentiata in tabelele nr. 4, 5, 6 astfel:

dupa varsta si sex;

dupa forma de pregatire;

dupa vechime.



TABEL NR. 4

STRUCTURA PERSONALULUI DUPA VARSTA SI SEX IN 2003:

Varsta

(ani)

Total

Sex

Absolut

(pers.)

Relativ


Barbati

Femei

Absolut

(pers.)

Relativ


Absolut

(pers.)

Relativ


Sub 35 ani














Peste 55 ani







Total personal








TABEL NR. 5

STRUCTURA PERSONALULUI DUPA FORMA DE PREGATIRE IN 2003:

Forma de pregatire

Total

Absolut (pers.)

Relativ (%)

Studii superioare



Scoli tehnice



Fara calificare



Total personal





TABEL NR. 6

STRUCTURA PERSONALULUI DUPA VECHIME IN 2003:

Categorii de

vechime

(ani)

Total

Sex

Absolut

(pers.)

Relativ


Barbati

Femei

Absolut

(pers.)

Relativ


Absolut

(pers.)

Relativ


Sub 5 ani





















Peste 15 ani







Total personal









Dupa categoriile de varsta se poate afirma ca personalul este relativ tanar. Astfel, in perspectiva dezvoltarii complexe a activitatii trebuie sa se aiba in vedere asigurarea unei politici de personal pe seama angajarii de persoane tinere si calificate.

De asemenea, structura si motivatia buna a resursei umane pot constitui premise favorabile pentru o dezvoltare rationala a societatii. Contractele individuale de munca sunt cu durata nedeterminata; iar salariile si contributiile la fondul de pensii si asigurari sociale sunt platite la zi.

Trebuie sa se aiba in vedere imbunatatirea permanenta a pregatirii profesionale a conducerii in domeniile prioritare, ca:

managementul financiar;

tehnologiile agricole performante, pe baza aplicarii rezultatelor cercetarii stiintifice;

marketing intern si extern, in vederea crearii conditiilor de export.

Reprezentand latura intensiva a utilizarii fortei de munca, productivitatea muncii exprima in modul cel mai sintetic eficienta economica a cheltuirii unei anumite cantitati de munca vie. Astfel, pot fi prezentate evolutiile productivitatii muncii in functie de productia marfa si in functie de cifra de afaceri (in tabelul nr. 7):

TABELUL NR. 7

PRODUCTIVITATEA MUNCII LA S.C. “AGRICOLA” BERCENI                        - mii lei -

Productivitate




Indici de crestere (%)



In functie de cifra de afaceri

W = C.A./L








1.4 Piata si comercializarea societatii

Societatea isi propune mentinerea costurilor la cote scazute prin sporirea
productivitatii muncii si prin eliminarea verigilor intermediare ale retelei de
distributie.

Puterea de negociere cu furnizorii este ridicata deoarece toate materiile prime sunt
autohtone.

Pentru viitor, unitatea isi doreste o politica eficienta de distributie care ar putea
influenta pozitiv atat cuantumul vanzarilor cat si valorificarea oportunitatilor aparute
in vederea comercializarii productiei.

Pentru aprovizionarea si comercializarea productiei, unitatea foloseste momentan
aceiasi furnizori si clienti.

1.4.1 Piata de aprovizionare (furnizori)

Furnizori:

BAZA VIDRA: seminte;

CONEL: energie electrica;

DOLLZ BENZ: motorina; benzina;

PETROM S.A.: motorina; benzina;

BRIMEX: ingrasaminte chimice;

S.C. CRIS-ROM: ingrasaminte chimice;

AGROMEC STEFANESTI: piese de schimb;

S.C. ILFOVEANA;

S.C. CAVAR.


1.4.2 Piata de desfacere (clienti)

Clienti:

S.C. DUMAR: cumpara de la unitate grau pentru morarit si panificatie;

S.C. BANGCOC: cumpara de la unitate floarea-soarelui;

ADMINISTRATIA PENTRU SUPRAVEGHEREA ANIMALELOR: a inchiriat 3
magazii de la societate.

1.4.3 Concurenta

Singura unitate concurenta care a existat in zona pana in 2000 a fost S.C. 'UNIREA' BERCENI. Aceasta a dat faliment in 2000.

1.5 Organizarea generala a contabilitatii

Societatea are organizate operatiunile economico - financiare in conformitate cu prevederile Legii Contabilitatii, a Hotararii Guvernului nr. 704/1993, a regulamentului de aplicare a normelor elaborate de Ministerul Finantelor in acest domeniu. In organizarea contabilitatii, inregistrarile se fac operativ si cronologic, urmarindu-se legalitatea, exactitatea si oportunitatea.

Evidenta contabila este tinuta manual, pe baza a doua categorii de formulare financiar -contabile:

formulare cu regim special de inscriere si numerotare;

formulare comune pe economie.

In prima categorie de formulare sunt incluse: factura fiscala, chitanta fiscala, aviz de insotire a marfii, fisa formularelor cu regim special.

In a doua categorie de formulare sunt incluse: registrele jurnal, fisa mijlocului fix, fisa de magazie, registrul de casa, ordin de plata, decont de cheltuieli, state de salarii, nota de intrare -receptie, bon de iesire.

Societatea, prin salariul serviciului de contabilitate tine registrele TVA pentru cumparare si pentru vanzare. Inregistrarile se efectueaza in fisele sintetice si analitice deschise pentru fiecare cont prevazut in planul de conturi general, dupa natura operatiei economico-financiare din unitate. Acestea se fac zilnic sau lunar pe baza documentelor centralizatoare.

Organizarea si conducerea contabilitatii in cadrul societatii este influentata sub multiple aspecte de profilul si structura organizatorica a acesteia.

Acestei societati ii revin largi atributii pentru organizarea contabilitatii, ca:

intocmirea si prelucrarea documentelor primare;

inregistrarea cronologica si sistematica a operatiunilor economice si financiare
efectuate de unitatea operativa;

intocmirea lunara a balantei de verificare.

Forma de contabilitate aplicata in cadrul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. este cea de tip sah: documente primare si centralizatoare, note de contabilitate, fisa rulajelor, fise de cont sintetic tip sah, fise de cont analitic, balanta de verificare; al caror continut reflecta, intr-o pondere insemnata operatii privind circulatia cerealelor, mijloacelor banesti, urmarirea cheltuielilor de circulatie.

Biroul financiar - contabil din cadrul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. are in compunere un contabil sef si un contabil principal. Acestia au sarcina sa determine situatia patrimoniala a societatii si sa calculeze rezultatele financiare ale activitatii desfasurate. Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine directorului economic. Datele reflectate in contabilitate sunt utilizate de catre tertii interesati sa incheie contracte cu societatea, si anume: furnizori, clienti, banci, stat, salariati.

Interesata de datele din contabilitate este si administratia societatii care trebuie sa asigure finantarea activitatii, sa angajeze personal specializat, sa inscrie pe piata si sa faca fata concurentei.

Aceste date dau posibilitatea cunoasterii unor elemente importante pentru societate ca:

cunoasterea cerealelor vandute si a serviciilor prestate;

cunoasterea pericolelor de cadere sub punctul de rentabilitate, de volum, de pret;

cunoasterea serviciilor prestate in pierdere;

cunoasterea productivitatii unor masini, unei maini de lucru;

daca este necesar sa se renunte la vreo activitate;

daca o activitate poate fi inlocuita cu alta;

daca va creste eficienta prin introducerea de noi activitati.

Consider, ca pentru o mai buna coordonare a diverselor compartimente si servicii, este necesara utilizarea tehnicii moderne de calcul.




1.6 Coordonate privind activitatea economico-financiara a S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A.

Activitatea economica de ansamblu a societatii se reflecta in rezultatele financiare (pana in 2001). Evolutiile veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare, totale si pe activitati sunt prezentate in tabelul nr. 8.

TABELUL NR. 8

EVOLUTIA VENITURILOR, CHELTUIELILOR SI REZULTATELOR FINANCIARE IN
PERIOADA 2000 – 2002

Nr.

Crt.

Specificare


(mii lei)


(mii lei)


(mii lei)

Indici






Venituri – total, din care:






- venituri din exploatare






- venituri financiare






- venituri exceptionale







Cheltuieli – total, din care:






- cheltuieli de exploatare






- cheltuieli financiare






- cheltuieli exceptionale







Profit brut







Impozit pe profit (25%)







Profit net








TABELUL NR. 9

STRUCTURA CIFREI DE AFACERI IN PERIOADA 2000 – 2002                       - mii lei –

Specificare




Cifra de afaceri – total, din care:




- venituri din vanzarea marfurilor




- productie vanduta




In tabelele 8, 9 sunt prezentate evolutiile veniturilor si cheltuielilor totale si pe activitati in intervalul 2000 - 2002. Se constata o crestere a veniturilor in 2002 fata de 2000 cu 75,5%, iar fata de 2001 cu 15,3%. Veniturile din exploatare inregistreaza cresteri procentuale putin mai mari decat veniturile totale (87,8% si 27,5%), in timp ce veniturile financiare cunosc cresteri foarte mari (cu 1.228,8% si 860,01%). In 2002 veniturile exceptionale scad la 82,1% fata de 2000 si la 45,1% fata de

Cheltuielile totale au evoluat asemanator cu veniturile totale. Cheltuielile de exploatare au crescut in 2002 cu 112,1% fata de 2000 si cu 35% fata de 2001. Nu s-au inregistrat cheltuieli financiare; iar cele exceptionale au scazut cu 15,5% in 2002 fata de 2001.

Din analiza acestor parametrii se constata o scadere a profitului in 2002 la 25,6% (cu 74,4%) fata de 2000 si la 97,4% (cu 2,6%) fata de 2001.

In ceea ce priveste cifra de afaceri se observa ca aceasta este in continua crestere, ea dublandu-si valoarea in 2002 fata de 2000. In structura cifrei de afaceri, ponderea este detinuta de productia vanduta.

TABELUL NR. 10

INDICATORII DE EFICIENTA ECONOMICA SI FINANCIARA AI ACTIVULUI

IN PERIOADA 2000 – 2002

Nr.

crt.

Indicatori

U.M.





Raportul intre activele imobilizate si activele

circulante

Coef.





Gradul de imobilizare al activului bilantului

(active imobilizate / total activ)






Capacitatea tehnica a societatii

(active fixe nete / total activ)






Numar de rotatii ale activului

(venituri totale / total activ)

Coef.





Gradul de utilizare al capitalului social

(total activ / capital social)

Coef.





Rata rentabilitatii patrimoniului

(profit brut / total activ)






CONCLUZII:

ACTIVE IMOBILIZATE:

valoarea activelor imobilizate scade de la an la an, reprezentand in 2002 doar 96,1% fata

de 2001;

societatea nu efectueaza investitii

ACTIVE CIRCULANTE:

in 2002 au crescut cu 53,4% fata de 2000 si au scazut cu 13,2% fata de 2001.

Societatea este intr-o situatie limita, deoarece ratele rentabilitatii patrimoniului sunt foarte mici, nesemnificative, si in scadere in perioada 2000 - 2002.

CAPITOLUL 2



IMPLICATII ALE EVALUARII STOCURILOR ASUPRA

ORGANIZARII CONTABILITATII SI FISCALITATII

2.1 Clasificarea si caracterizarea stocurilor

DEFINITII:

Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii defineste stocurile si productia in curs de executie ca fiind: 'ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale destinate:

fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie;

fie a fi consumate la prima lor utilizare.'

Conform Standardului International de Contabilitate IAS 2, stocurile sunt active:

a)        detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

b)        in curs de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii ca mai sus;

c)        sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in
procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate in unitate (mobilizarile), stocurile si productia in curs de executie se caracterizeaza prin aceea ca se consuma la prima lor utilizare in procesul de productie si trebuie inlocuite cu exemplare noi de acelasi fel, deci ele intra si ies in/din patrimoniu in mod continuu, in cadrul fiecarui ciclu de exploatare, care nu poate fi mai mare de un an. In cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze ale circuitului economic din intreprindere: aprovizionare - productie - desfacere, in care stocurile isi schimba atat forma, cat si continutul lor material.

In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatie, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor. Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele structuri de stocuri:

a)        Materii prime: care participa direct la fabricarea produsului si se regasesc in produsul
finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.

b)       Materiale consumabile: (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
seminte si material de plantat, furaje si alte materiale consumabile) care participa sau
ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul
finit.

c) Produse, care sunt reprezentate de:

semifabricate: acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie
(faza de fabricatie) si care tre in continuare in procesul tehnologic al altei sectii
(faza de fabricatie) sau se livreaza tertilor;

produse finite: produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie
s
i nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale putand fi
depozitate in vederea livrarii sau expediate direct tertilor;

produse reziduale: reprezentand rebuturile.


d)       Animale si pasari: respectiv animale nascute si cele tinere, de orice fel (vitei, miei,
purcei, manji si altele), crescute si folosite pentru reproducere si puse la ingrasat pentru a
fi valorificate; coloniile de albine, precum si animalele pentru productie.

e)        Marfuri: bunuri pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii.

f)         Ambalaje: aici se includ ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate
produselor vandute si care, in mod temporar, pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii
i
n conditiile prevazute in contract. In contabilitatea tertilor acestea se evidentiaza
distinct.

Tot in sfera stocurilor se includ si:

obiectele de inventar: reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta
de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de folosire, sau
cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor. De asemenea, sunt
asimilate acestora: echipamentul de lucru si de protectie; imbracamintea speciala,
mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de masura si
control, matritele folosite la executarea anumitor produse; etc.

baracamentele si amenajarile provizorii: sunt bunurile achizitionate sau construite de
unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii. Nu se
includ in aceasta categorie lucrarile de organizare la care, prin demontare sau
demolare, nu se recupereaza materiale (platforme de beton, drumuri si cai de accces,
gropi de var, etc.).

Productia in curs de executie: reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. In cadrul productiei in curs de executie se cuprind de asemenea lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie sau neterminate.


CLASIFICARE:

A. Dupa apartenenta la patrimoniu, stocurile se pot grupa in:

stocuri aflate in gestiune, care fac parte din patrimoniul propriu al unitatii. Acestea se
gasesc fie in depozitele sau spatiile proprii (depozite, magazii, magazine, locuri de
productie), fie se afla la terti (materii si materiale aflate la terti, produse aflate la terti,
marfuri in custodie la terti etc.);

stocuri aflate in gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu. Acestea sunt
stocurile primite spre prelucrare sau in custodie si consignatie. Aceste stocuri se
i
nregistreaza distinct in conturi in afara bilantului.

B. Dupa provenienta lor, stocurile se pot grupa:

stocuri provenite din cumparari din afara unitatii, cum sunt: materii prime, materiale
consumabile, marfuri, obiecte de inventar etc.;

stocuri provenite din productie proprie: produse, animale, etc.

2.2 Principiile de evaluare a stocurilor

Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii care consta in cuantificarea si exprimarea valorica, in etalon banesc a existentei, miscarii si transformarii patrimoniului economic pentru a-1 reflecta in contabilitate. Sunt evaluate astfel bunurile materiale, creantele, obligatiile, cheltuielile si veniturile, precum si toate operatiile economice ce au loc cu ele, folosindu-se in acest scop preturile si tarifele.

Fara evaluare nu se poate realiza contabilitatea unitatilor patrimoniale. Contabilitatea foloseste evaluarea atat pentru inregistrarea operatiei economice, cat si pentru centralizarea si generalizarea datelor sale informationale.

In scopul realizarii unei imagini fidele a patrimoniului, a situatiei ei financiare si rezultatelor, la efectuarea evaluarii se vor respecta urmatoarele principii:

1. PRINCIPIUL PRUDENTEI: consta in aprecierea cu precautie a activelor si pasivelor, cheltuielilor si veniturilor, pentru a evita supraevaluarea rezultatului.

Un asemenea principiu consta in evitarea supraevaluarii elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior. In aplicarea acestui principiu trebuie avute in vedere urmatoarele reguli si mecanisme, dupa caz:


a)        La inchiderea exercitiului se contabilizeaza datoriile si pierderile posibile si nu se
contabilizeaza activele si profitul probabil.

b)       Doar beneficiile realizate la data inchiderii exercitiului pot fi inscrise in bilantul contabil.

c)        Trebuie sa se tina cont de toate riscurile previzibile si eventualele pierderi ce au luat
nastere in cadrul exercitiului sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca aceste
riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data inchiderii bilantului si data la care
el este intocmit.

d)       Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent ca exercitiul se soldeaza cu o pierdere
sau un deficit.

e)        Trebuie efectuata o analiza foarte importanta a cheltuielilor angajate, in vederea
delimitarii lor in 'costul produselor' sau 'costurile perioadei'.

Se precizeaza ca ultima structura cuprinde toate cheltuielile angajate ce nu pot fi imobilizate, nici stocate, nici repartizate pe mai multe exercitii, acestea nefiind recunoscute ca active si deci repartizate asupra exercitiului.

Se precizeaza ca exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, crearea unor rezerve oculte sau a unor previzioane excesive, prin subevaluarea deliberata a pasivelor sau cheltuielilor deoarece situatiile financiare nu ar mai fi neutre si, in consecinta, nu ar mai poseda calitatea de fiabilitate.

PRINCIPIUL PERMANENTEI METODELOR: conform caruia, pe parcursul
exercitiului financiar, este necesara folosirea acelorasi metode si procedee de evaluare.

Schimbarea unei metode nu asigura comparabilitatea datelor in timp si totodata denatureaza situatia patrimoniului si rezultatul exercitiului. De aceea ea este posibila doar la deschiderea exercitiului financiar si dupa o prealabila fundamentare a schimbarii in bilantul de inchidere a exercitiului precedent, cu aratarea influentelor asupra rezultatului.

PRINCIPIUL COSTULUI ISTORIC: presupune ca orice valoare economica inscrisa in contabilitate este bazata pe costul de origine (intrare) consemnat in documentele justificative.

Costul istoric reflecta valoarea reala a elementelor patrimoniale la data intrarii in societate. Ulterior, orice schimbare semnificativa in valoarea cerealelor tinde sa faca costul istoric inselator in scopul luarii deciziei si asigurarii capacitatii de finantare a capitalului propriu.

Pentru a corecta partial aceasta limita la sfarsitul anului cu ocazia determinarii situatiei patrimoniului si a rezultatului se pot efectua, pe baza de inventar, rectificari sub forma amortizarilor si provizioanelor.

In acest context, mai pot fi amintite si alte principii de evaluare, la fel de importante, cum ar fi:

Principiul independentei exercitiului: presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera. Activitatea unitatii se delimiteaza pe exercitii financiare care coincid cu anul calendaristic, cu exceptia faptului in care unitatea

s-a infiintat in cursul anului; iar in acest caz, exercitiul financiar incepe de la data infiintarii si tine pana la 31 decembrie.

Principiul continuitatii activitatii: are in vedere faptul ca unitatea patrimoniala isi continua activitatea fara a intra in stare de lichidare sau reducere a activitatii.

Principiul necompensarii: conform caruia elementele de activ si cele de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in conturi separate nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv, precum si intre veniturile si cheltuielile din conturile de rezultate.

Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere: acest principiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere din exercitiul precedent. Datele care sunt stabilite in bilantul exercitiului precedent devin date initiale pentru exercitiul urmator, si ca atare, nu este permisa alterarea informatiilor furnizate de bilantul exercitiului precedent.

Criteriile de evaluare de care trebuie sa se tina seama in cadrul unitatii studiate sunt urmatoarele:

sa asigure conservarea valorii de origine a bunului;

sa inregistreze diminuarea de valoare, conform principiului prudentei (cresterea de
valoare nu se contabilizeaza);

inregistrarea cresterii de valoare trebuie sa respecte principiul realismului si
prudentei.

S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. a organizat si condus contabilitatea conform Legii contabilitatii si instructiunilor de aplicare a planului de conturi. Operatiunile privind exercitiile financiare: 2000 - 2002 au fost consemnate in documentele legale si contabilizarea corecta in ordine cronologica, in evidenta contabila a societatii, prin respectarea succesiunii documentelor justificative dupa data de intocmire sau de intrare in societate, in conturi sintetice si analitice, lunar intocmindu-se balanta de verificare sintetica si analitica.

Pentru o imagine clara a patrimoniului, a situatiei economico - financiare si a rezultatelor obtinute in exercitiile financiare: 2000 - 2002, societatea nu a supraevaluat elementele de activ si veniturile si nu a subevaluat elementele de pasiv si cheltuielile in scopul acoperirii unor riscuri si pierderi rezultate din activitatea desfasurata.


De asemenea, la sfarsitul fiecarui an, societatea si-a delimitat corect si la timp veniturile si cheltuielile aferente activitatii fiecarui exercitiu curent, astfel incat exercitiul financiar urmator sa nu fie influentat in rezultate, de activitatea anului anterior.

in perioada 2000 - 2002 S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. a functionat in mod normal, neexistand situatii de lichidare. In intocmirea bilantului contabil nu s-au efectuat compensari intre posturile de activ si pasiv si nici intre venituri si cheltuielile din contul de rezultate.

Societatea a respectat regulile contabile privind evaluarea elementelor patrimoniale, folosind aceleasi metode de evaluate pe parcursul exercitiilor financiare: 2000, 2001, 2002.

La intocmirea bilantului contabil, societatea a respectat regulile cu caracter general prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991 si completata de Ordonanta de Guvern nr. 22/1996, precum si precizarile privind masurile referitoare la inchiderea exercitiilor financiare: 2000 - 2002 la agentii economici.

Posturile din bilantul contabil corespund cu datele inregistrate in contabilitate, acestea fiind puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului.

2.3 Structuri de preturi utilizate in evaluarea stocurilor

Conform prevederilor articolelor 7 si 9 din Legea contabilitatii cerealele sunt evaluate pe baza mai multor reguli de evaluare cum ar fi:

1. LA INTRAREA IN PATRIMONIU: cerealele se evalueaza la valoarea de intrare denumita si valoare contabila, care este diferita in functie de calea de intrare si perioada intrarii:

a) cerealele achizitionate cu titlu oneros se evalueaza la cost de achizitie (Ca). Acest cost include pretul de cumparare (Pc) din factura furnizorului si cheltuielile aferente procesului de aprovizionare (Cha):

Ca = Pc + Cha

Cheltuielile aferente aprovizionarii sunt formate din:

cheltuieli de incarcare - descarcare, transport, asigurate pe timpul transportului,
manipulare;

taxe nerecuperabile (precum: accize, TVA pentru neplatitorii de taxa etc.);

taxe si comisioane vamale pentru cerealele care se importa.


b)        cerealele produse de societate se evalueaza la cost de productie (Cp): adica suma
costului de achizitie al materiilor prime si a cheltuielilor directe de prelucrare la care
se adauga cota parte din regia sectiei prelucratoare.

c)        cerealele intrate in patrimoniu cu titlul gratuit se evalueaza la valoarea actuala
(valoarea venala), adica pretul pe care 1-ar plati dobanditorul lor daca le-ar
achizitiona in acel moment la locul si in starea in care se afla.

Valoarea actuala se stabileste pornind de la pretul pietei pentru cerealele similare si corectandu-se in functie de starea si utilitatea lor pentru societate.

In afara acestor valori de intrare, Legea contabilitatii mai permite evaluarea cerealelor la intrarea in patrimoniu la costul (pretul) standard. In acest caz societatea are obligatia sa calculeze si sa inregistreze diferenta dintre pretul de inregistrare (standard) si cel impus de lege (cost de achizitie, de productie, valoare actuala).

LA INVENTAR; evaluarea cerealelor se face la valoarea actuala (venala) estimata dupa
pretul pietei. Aceasta se mai numeste si valoare de utilizare.

LA INCHlDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR: societatea efectueaza evaluarea de
bilant, deoarece la valoarea stabilita cerealelor se vor reflecta in bilant. Pentru aceasta se
compara valoarea de intrare a cerealelor cu valoarea actuala, si pot rezulta doua situatii:


a)        valoarea de inventar este mai mare decat valoarea de intrare: caz in care cerealele au
I
nregistrat o plusvaloare care, conform principiului prudentei, nu se reflecta in
contabilitate deoarece se realizeaza si devine certa numai in procesul vanzarii
cerealelor.

b)       valoarea de inventar este mai mica decat valoarea de intrare: caz in care cerealele au
suferit o depreciere valorica; iar minusvaloarea necesita constituirea unui provizion
pentru depreciere.

LA IESIREA DIN PATRIMONIU: conform principiului costului istoric, cerealele se
evalueaza la valoarea de intrare. Dar aceasta se diferentiaza pentru aceleasi sortimente
de cereale in functie de calea de intrare si de perioada intrarii. Deci se impune calculul
unei valori de intrare. Aceasta se poate calcula conform Legii contabilitatii, prin:

(l.)Procedeul costului mediu ponderat (CMP) in 2 variante:

(a) global (lunar):

CMP = , unde:

Si          = valoarea totala a stocului initial;

I = valoarea intrarilor;

Qi    = cantitatea existenta in stocul initial;

Q = cantitatea intrata.

(b) pe loturi de cereale:

CMP= ,unde:

Sp   = valoarea totala a stocului precedent;

I = valoarea intrarilor;

Qp = cantitatea existenta in stocul precedent;

Q = cantitatea intrata.

Costul mediu ponderat global se calculeaza de regula lunar:

avantajul consta in nivelarea variatiilor de preturi in conditiile fluctuatiilor;

dezavantajul il reprezinta necesitatea asteptarii sfarsitului de perioada pentru
evaluarea iesirilor.

Costul mediu ponderat pe loturi de cereale impune calculul dupa fiecare intrare:

- consecinta: intre 2 intrari succesive, toate iesirile se evalueaza la ultimul cost mediu

ponderat.

(2.)Procedeul epuizarii succesive a stocurilor, in 2 variante:

(a) primul intrat - primul iesit (FIFO): conform acestui procedeu, cerealele iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari (lot).
Pe masura epuizarii lotului, cerealele iesite se evalueaza la costul de achizitie
(productie) al lotului urmator, in ordine cronologica.

Acest procedeu evalueaza cerealele la pretul cel mai vechi si le lasa in stoc la pretul cel mai nou. Acest lucru este recomandat in conditii de inflatie, deoarece pretul cel mai vechi este si cel mai mic. Ca urmare, diminueaza cheltuielile cu cerealele majorand profitul si impozitul pe profit (veniturile statului).

(b) ultimul intrat - primul iesit (LIFO): conform acestui procedeu, cerealele iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrari (lot).

Pe masura epuizarii lotului, cerealele se evalueaza la costul de achizitie (productie) al lotului anterior, in ordine cronologica.

Acest procedeu evalueaza cerealele iesite la pretul cel mai nou si le lasa in stoc la pretul cel mai vechi. Nu se recomanda in conditii de inflatie, deoarece pretul cel mai nou este si cel mai mare. Deci se majoreaza cheltuielile cu cerealele, diminuandu-se profitul si implicit impozitul pe profit (veniturile statului). In caz de depreciere monetara, stocul este supraevaluat.

Tot cu ocazia iesirii din patrimoniu, pentru evaluarea stocurilor (a cerealelor) mai

poate fi folosita si:

metoda pretului standard, care consta in evaluarea si inregistrarea cerealelor la preturi fixe, stabilite anterior, pe baza preturilor medii ale bunurilor realizate in perioada precedenta cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau de productie.

Indiferent de procedeul de evaluare aplicat, el trebuie sa fie acelasi pentru tot cursul exercitiului si in cele care se succed, pentru a asigura comparabilitatea informatiilor si posibilitatea unei analize in dinamica.

In cadrul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. se foloseste ca procedeu de evaluare a stocurilor de cereale costul mediu ponderat pe loturi.

Un element esential care influenteaza modul de organizare si de conducere a evidentei operative si contabile, a calculatiei economice si financiare, in general, si a valorilor materiale, in special, este regimul preturilor. Acestea au un rol fundamental in mecanismul economiei de schimb si al liberei initiative.

Cu ajutorul preturilor, atat la nivel de producator, cat si de beneficiar, se exprima in bani cheltuielile, veniturile si rezultatele financiare obtinute in urma activitatii de productie, a bunurilor sau de prestari de servicii si a desfacerii. Pentru faptul ca piata este libera, preturile trebuie studiate si previzionate, pentru ca pe seama lor, sa se puna la adapost profiturile, ca certitudine a obtinerii lor.

Pretul trebuie stabilit ferm, prin decizia proprie a societatii. El trebuie estimat prin antecalcule pentru ca societatea sa stie aprioric daca activitatea va fi sau nu rentabila.

Preturile cu ridicata sunt preturile la care se vand bunurile pentru agentii economici si se compun din:

costul complet al bunurilor vandute (include pe langa costurile de productie si
cheltuielile de desfacere);

marja profitului ce reprezinta profitul producatorului;

accize (cand este cazul);

taxa pe valoare adaugata.

Pretul cu amanuntul se practica de comerciantii care achizitioneaza produsele de la producator la pretul de vanzare al acestuia, ce devine pentru angrosist sau detailist pret de cumparare. Acestia aplica costului de achizitie o marja bruta, obtinandu-se pretul de vanzare al angrosistului, si acesta poate continua.

Preturile folosite in domeniul circulatiei cerealelor sunt extrem de numeroase si dependente de o multime de conditii, precum sunt:

felul si calitatea lor;

felul operatiilor: receptionare, livrare;

resursele pe seama carora au loc intrarile;

destinatiile in contul carora au loc iesirile.

In principiu, preturile cu care se opereaza sunt diferentiate in raport cu natura operatiei economice la care intervin:

I. Pentru operatiile de aprovizionare - preluare a cerealelor se folosesc preturi de cumparare, respectiv de contractare si achizitie. Aceste preturi se stabilesc pe feluri de cereale, avand in vedere o calitate de baza a acestora exprimata prin indici de calitate (greutate hectolitrica, corpuri straine, umiditate etc.).

La preluarea cerealelor se determina pe baza analizelor de laborator indicii de calitate efectiva. insumati algebric, se stabileste plusul sau minusul de calitate fata de calitatea STAS. Astfel, la un plus de calitate, preturile de contractare se majoreaza, iar la un minus de calitate se diminueaza. Majorarea sau diminuarea se stabileste procentual, procent ce se aplica la plusurile si minusurile de calitate inmultit cu pretul de contractare.

Indicii calitatii de baza pentru aceleasi cereale difera in raport cu sursa de intrare, in schimb sunt diferentiate preturile pe surse de intrare. Preturile de contractare si achizitie revin in intregime producatorilor. Ele nu includ impozit indirect, fiind scutite.

Se urmareste acoperirea costurilor si asigurarea profitului stimulativ al producatorilor. Nivelul preturilor de contractare este egal cu cel al preturilor de achizitie. Formarea libera a preturilor inseamna stabilirea lor prin negociere intre agentii economici ca parteneri ai tranzactiilor.


In acest scop, producatorii stabilesc preturile de oferta pe baza factorilor endogeni (efort propriu, valoare de intrebuintare) si a celor exogeni, privind concurenta pe piata bunurilor respective, tendintele nivelurilor preturilor ale altor producatori, influente de pe piata externa, politica statului privind preturile, impozitele etc.

Cumparatorii se intalnesc cu vanzatorii (producatorii), cunoscand dinainte preturile de oferta prin intermediul cataloagelor sau al comunicarii acestora prin alte forme, pentru a purta tratative, pentru a negocia si Incheia contractul. Pretul devine marime fixa, ca rezultat al deciziei celor doi parteneri, reprezentand una din clauzele contractuale.

In functie de alte prevederi ale contractului, se poate avea in vedere o elasticitate a pretului prin bonificatii sau majorari sau poate fi stipulata o anumita rata a inflatiei, daca intervalul de timp al valabilitatii contractului este mare, rata ce ar justifica eventualele modificari ale pretului.

Preturile de contractare si achizitie sau preturile de cumparare care reprezinta echivalentul banesc platit sau de platit pentru cerealele furnizate de producatori sau alte societati (furnizori) se caracterizeaza prin:

• fluctuatie in functie de raportul cerere - oferta si de puterea de cumparare a monedei
nationale;

negociabilitatea intre producatori si comercianti cu ocazia inchiderii contractelor.
Pretul de contractare si achizitie al cerealelor este doar o componenta de baza a costului de

achizitie folosit cu ocazia evaluarii produselor cumparate si intrate in patrimoniu.

Aceste preturi sunt stabilite in conditia de livrare loco depozitul bazei de receptie. Sunt cazuri cand bazele de receptionare suporta si deconteaza cheltuielile de transport pana la locul final de depozitare, in functie de produs, cantitatea transportata, natura mijloacelor de transport utilizate. In acest caz, conditia de livrare este loco cultura. In afara acestor preturi, unitatilor predatoare li se acorda si o serie de sporuri de pret.

II. Pentru operaaiile de vanzare se utilizeaza preturile de vanzare sau preturile de livrare. Aceste preturi utilizate de unitatile de valorificare a cerealelor catre consumul intern se determina in 2 variante:

prin suplimentarea preturilor medii de cumparare stabilite pentru calitatea de baza cu
cote fixe de adaos pe tona de cereale indiferent de destinatia lor;

prin deducerea rabatului comercial din pretul cu amanuntul pentru cerealele destinate
fondului pietei.

Preturile de livrare reprezinta echivalentul banesc de incasat ca urmare a vanzarii cerealelor. Este format din pretul mediu de cumparare si adaosul comercial.

Pe baza informatiilor privind miscarea preturilor, tarifelor salariilor, a cursului de schimb, a impozitului, a ratei dobanzii, fiecare societate isi refundamenteaza pretul pornind de la recalcularea costului, a profitului, a impozitului pe cifra de afaceri sau a adaosului comercial, dupa caz. Rezultatul este, de fiecare data, noua marime a pretului de oferta care urmeaza sa se supuna negocierii. Declararea si inregistrarea preturilor, tarifelor negociate si a cotelor de adaos comercial si comision practicate pentru cereale se inregistreaza in 5 zile de la incheierea negocierii, iar intentia de negociere cu cel putin 30 zile mai inainte. Valabilitatea pretului incepe cu data negocierii intre parti.

PROCESUL NEGOCIERII PRETULUI:






Adaosul comercial inclus in pretul de livrare este stabilit de fiecare societate si destinat sa acopere cheltuielile pe care acestea le efectueaza cu receptia, depozitarea, conditionarea, conservarea si livrarea cerealelor, precum si profitul societatii. Societatea negociaza acest adaos cu clientul in momentul livrarii. Acest adaos variaza odata cu pretul de livrare pe grupe de cereale. Nivelul lui difera in functie de cheltuielile de desfacere si profitul societatii (en gros si en detail). Adaosul comercial se aplica in suma fixa pe cantitatea de cereale si nu se schimba in raport cu calitatea efectiva a produselor livrate. Ca urmare, el se aplica la cantitatea efectiv livrata. Se aplica

si un adaos fix pentru mutatiile de depozit intre intreprinderile de valorificare care au cereale pentru consumul intern. Nu se calculeaza adaos fix pentru subproduse (ciocalai, paie, pleava etc.).

Preturile de inregistrare sunt considerate preturi medii de cumparare, ce se stabilesc ca preturi unice pe produse (cereale). Aceste preturi sunt foarte importante, deoarece prin intermediul lor este evaluat volumul aprovizionarilor / desfacerilor stocurilor. Ele sunt folosite in contabilitate pentru a permite urmarirea si controlul circulatiei cerealelor.

Preturile de inregistrare stau la baza calcularii sumelor ce trebuie decontate bugetului statului ca diferenta intre pretul de inregistrare si pretul de cumparare, recalculat in raport de calitatea produselor predate. Totodata ele reprezinta si baza de calcul pentru determinarea preturilor de livrare.

Tot in cadrul sistemului de preturi mai poate fi evidentiata o categorie distincta, tarifele, ca preturi ale serviciilor prestate de diferite societati specializate in acest domeniu. Natura economica a pretului si tarifului este aceeasi, deosebirile ce apar rezulta din existenta tarifului ca expresie a categoriei de pret intr-un domeniu specific de activitate. Astfel, pretul exprima valoarea de schimb a unui produs (obiect), pe cand tarifele se stabilesc pentru o activitate prestata. Productia serviciilor nu se poate stoca. Productia si consumul serviciilor au loc concomitent, atat in timp, cat si in spatiu.

Structura tarifelor este asemanatoare cu cea a preturilor, dar este mai simpla, deoarece in costurile lor nu se includ cheltuielile de desfacere; iar in tarif nu se cuprinde adaosul comercial (dar acesta se incaseaza pentru materialele ce se deconteaza separat de tarif, la preturile cu amanuntul).

Tarifele se stabilesc pe seama urmatoarelor elemente:

costurile, exclusiv valoarea materialelor supuse prelucrarii si a pieselor de schimb, ce se deconteaza separat;

profitul societatii prestatoare;

taxa pe valoare adaugata.

Formarea tarifelor se afla sub influenta acelorasi legitati ca si preturile:

raportul cerere - oferta;

concurenta.

In cazul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. - ca societate direct producatoare de cereale (grau, floarea-soarelui, porumb) - preturile sunt negociate cu partenerii (cumparatorii) cu ocazia incheierii contractelor. Preturile se stabilesc pe feluri de cereale, in functie de parametrii de calitate (greutate hectolitrica, corpuri straine, umiditate).

Preturile practicate de societate sunt preturile de vanzare (care includ costul de productie si profitul societatii). Aceste preturi corespund preturilor pietei (ce se stabilesc liber in functie de nivelul raportului: cerere - oferta), inregistrand mici modificari fata de acestea (diminuari / cresteri) in functie de calitatea cerealelor. Exemplu:

Asa cum reiese din capitolul 1 al lucrarii, societatea a inregistrat pierderi foarte mari in ultimul an, atat la grau, cat si la floarea-soarelui, deoarece costul de productie a depasit cu mult nivelul pretului practicat pe piata la aceste produse. Nivelul foarte ridicat al costului s-a datorat cheltuielilor cu intretinerea si repararea utilajelor.

In marea majoritate a cazurilor, preturile de vanzare practicate de aceasta societate nu sunt multumitoare, deoarece oferta pentru aceste cereale, fiind destul de mare pe piata, da posibilitatea cumparatorilor de a alege in functie de preferinte. De aceea, in raport cu sistemul general al preturilor, preturile pentru cereale se situeaza la un nivel mult mai scazut decat ar fi normal.

Societatea 'AGRICOLA' BERCENI poate practica tarife pentru operatiunile:

de depozitare: pe perioada dintre momentul recoltarii si momentul vanzarii catre
achizitori;

de batozare: a graului si a florii-soarelui.

Depozitarea cerealelor se va face separat luandu-se masuri pentru evitarea amestecului mecanic intre cereale. Amestecul de cereale din diferite specii diminueaza calitatea loturilor, deoarece in marea majoritate a cazurilor semintele de alte plante sunt considerate corpuri straine. Cerealele se depoziteaza dupa anumite criterii calitative: felul produsului, umiditate, corpuri straine, masa hectolitrica, stare sanitara etc.

In cadrul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A., cerealele se depoziteaza:

pe specii;

pe soiuri;

pe loturi de aceeasi provenienta si cu caracteristici calitative asemanatoare.
Exemplu:

Depozitarea cerealelor se face separat in functie de umiditate, astfel: cele cu umiditate scazuta, ce nu necesita uscare, de cele cu umiditate ridicata. Amestecarea cerealelor din diferite grupe de umiditate produce greutati in procesul de uscare si conservare. Dupa reducerea unei cantitati de umiditate dintr-un lot, acesta trece intr-o alta grupa de umiditate cu care poate fi amestecat si uscat in continuare.


Factori cu influenta in nivelul preturilor si tarifelor cerealelor

CONDITIILE DE TRANSPORT concretizeaza locul in care se face trecerea cerealelor
din proprietatea furnizorului in proprietatea cumparatorului (client).

Toate cheltuielile efectuate de la unitatea furnizoare pana la acest loc sunt suportate de furnizor, care le va include in pretul de vanzare (care va reprezenta pentru clienti pretul de cumparare). De la acest loc si pana la destinatie, toate cheltuielile si responsabilitatea asupra cerealelor revin clientului. Acesta le va adauga la pretul de cumparare pentru a determina costul de achizitie.

Daca aceste cheltuieli se efectueaza de furnizor in contul si pe cheltuiala clientului, el le va factura impreuna cu cerealele livrate.

Suma acestor cheltuieli reprezinta pentru furnizor o recuperare de cheltuieli si nu un venit.

In cazul in care cheltuielile de transport - aprovizionare sunt facturate pentru doua sau mai multe sortimente de cereale, trebuie repartizate pe fiecare sortiment, aceasta repartizare facandu-se pe baza unui coeficient de repartizare conventional calculat in raport cu valoarea totala a cerealelor, astfel:

Kch._aprovizionare

Cota cheltuielilor de aprovizionare pe sortimente de cereale va fi produsul dintre coeficientul de repartizare si valoarea partiala a cerealelor.

In concluzie, cheltuielile de transport care cad in sarcina furnizorului influenteaza pretul de vanzare al acestuia, iar cele din sarcina clientului influenteaza ostul de achizitie.

REDUCERILE DE PRETURI pot avea caracter:
a) comercial: includ:

bonificatiile - reduceri de pret acordate de furnizori clientului pentru unele defecte de calitate a cerealelor, dar care nu le fac pe acestea nevandabile. Se mai acorda la vanzarea cerealelor, in momentul in care exista riscul unor pierderi calitative.

remizele - sunt reduceri de pret acordate de furnizori clientului pentru cantitatea importanta de cereale cumparate de acesta (remiza de cantitate) sau pentru rolul de revanzator al clientului (remiza de revanzare).

Cele doua reduceri de pret se exprima procentual. Procentul de reducere se aplica de catre furnizor la pretul sau de vanzare. Prin scaderea sumei rezultate se obtine pretul de vanzare redus.

  • risturna - reducerea de pret acordata de furnizor clientului pentru ansamblul operatiilor derulate intre ei, intr-o perioada determinata in care s-a depasit valoarea cerealelor contractate. Se exprima procentual, dar acest procent se aplica la intreaga valoare vanduta in perioada de timp luata in calcul. In situatia in care decontarea s-a facut deja intre parteneri, risturna echivaleaza cu o restituire a unei parti din sume decontate. Cele trei reduceri se pot acorda odata cu livrarea cerealelor prin aceeasi factura sau ulterior facturarii lor printr-o factura supliment, in care sumele, reprezentand reducerile, se inscriu in rosu sau chenar.

In situatia in care reducerile mentionate infiuenteaza pretul cerealelor prin diminuare, ele se contabilizeaza direct in conturile specifice circulatiei marfurilor:

la furnizor: venituri din vanzarea marfurilor;

la clienti: marfuri.

In situatia in care reducerile se acorda ulterior facturarii cerealelor nu mai influenteaza pretul acestora. Ele vor reprezenta:

o cheltuiala de exploatare la furnizorul care le acorda;

un venit din exploatare la clientul care le primeste.

b) financiar: reducerile financiare nu au legatura cu cerealele ci cu decontarea contravalorii facturilor intre parteneri. Principala reducere o reprezinta scontul: o reducere de pret acordata de furnizor clientului pentru incasarea de la acesta a creantelor inainte de scadenta.

Scontul echivaleaza cu o dobanda aferenta sumelor pe care furnizorul le primeste inainte de termen. Acesta se poate factura odata cu cerealele sau ulterior. Indiferent de momentul facturarii, reprezinta:

o cheltuiala financiara la furnizorul care il acorda;

un venit financiar la clientul care il primeste.

3. TAXELE NERECUPERABILE: sunt reprezentate de accize, taxa pe valoare adaugata pentru neplatitorii de TVA, taxe vamale, pentru cerealele provenite din import.

Aceste taxe se adauga la pretul de cumparare al cerealelor in vederea determinarii costului de achizitie care va fi majorat. Toate elementele reprezentand aceste conditii sunt inscrise si in facturile intocmite de furnizori la livrarea cerealelor.


RATA INFLATIEI: prin modificarea cursului de schimb valutar sau prin indicele
general al preturilor, constituie un factor ce trebuie luat in considerare la fundamentarea
preturilor si in programele antiinflationiste, cele de protectie sociala etc.

Este evident ca fenomenul inflationist este insotit de cresterea preturilor:

La nivelul producatorilor, factorii de cresterea preturilor exercita, in primul rand,
presiuni asupra costurilor prin cresterea preturilor la materii prime, cresterea impozitelor
s
i taxelor, cresterea salariilor in urma revendicarilor solicitate; in al doilea rand, ca
urmare a cresterii costurilor, creste nevoia de resurse financiare pentru societate,
producatorii fiind siliti sa procedeze la cresterea pretului de vanzare.

LA NIVELUL PIETEI, deci al tuturor producatorilor vis-a-vis de cumparatori,
concurenta contracareaza tendinta de crestere a preturilor, provocand reducerea lor,
obligand producatorii sa-si comprime costurile si profitul.

Preturile pot sa creasca in special la unele cereale, efectul inflationist fiind sesizat, cuantificat si localizat imediat, sau la mai multe cereale, provocand influenta asupra celorlalte, largindu-si efectul prin generalizarea in economie.

CEREREA FATA DE OFERTA DE MARFURI: poate determina doua tendinte in
miscarea preturilor:

o tendinta de mentinere a pretului (prin cresterea profitului), urmata de vanzarea unor
cantitati stabile sau mai mici;

o tendinta de crestere a pretului cand cererea creste fata de oferta.

COSTUL DE PRODUCTIE: influenteaza pretul de vanzare datorita unor factori ca:

preturile materiilor prime;

cotele procentuale ale contributiilor unitatii la bugetul statului;

salarii si alte drepturi de personal;

indicele productivitat muncii;

cotele cheltuielilor indirecte;

etc.

In cazul unitatilor producatoare / predatoare de cereale - ca si in cazul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. - se acorda si o serie de sporuri de pret:

• majorarea cu 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica in plus si fiecare procent de umiditate si corpuri straine in minus fata de indicii prevazuti;

micsorarea cu 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica in minus si fiecare procent de
umiditate si corpuri straine in plus fata de indicii prevazuti;

pentru graul tare se admite numai minimum procentul de gluten STAS;

pentru livrarea de grau tare, producatorii pot primi o cantitate echivalenta de grau
obisnuit la pretul mediu de contractare;

producatorii floarea-soarelui primesc gratuit ulei la o anumita cantitate de seminte
livrata.

In afara sporurilor de pret si a cheltuielilor de transport, societatea plateste unitatilor predatoare si o anumita suma de produs transportat si livrat, reprezentand uzura ambalajelor, retributiile personalului ce insoteste transportul si costul manipularilor de incarcare la locul de productie si descarcare la locul de depozitare.

In cazul serviciilor executate de societate, materiile prime si materialele nu depasesc 10-15% din costuri, in tarif cuprinzandu-se numai materialele fara de care prestatia nu se poate realiza. Aici, cu unele exceptii, ponderea mare o au salariile prin faptul ca mecanizarea acestor prestatii este limitata si caile de crestere a productivitatii muncii si de reducere a costurilor sunt mai mici. Cresterea salariilor antreneaza in multe cazuri o crestere a costurilor totale ale serviciilor, ceea ce determina si majorarea tarifelor.

Factorii prezentati au o influenta majora asupra preturilor si tarifelor practicate de societate. De aceea este indicat ca fiecare societate in parte sa-si stabileasca preturile si tarifele astfel incat sa-si poata desfasura activitatea in bune conditii si sa poata obtine beneficii. Acest lucru se poate realiza prin practicarea unor preturi si tarife cat mai accesibile partenerilor sai.

NOTA: Conform Standardelor Internationale de Contabilitate 2001:

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila
neta.

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate stocurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce Stocurile in forma si in locul in care se
gasesc in prezent.

Costurile de achizitie al stocurilor cuprind pretul de cumparare, taxe de import si alte taxe (cu exceptia celor pe care unitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale), costuri de transport, manipulare si alte costuri ce pot fi atribuite direct achizitiei de produse finite, materiale si servicii. Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achizitie.

Costurile de achizitie pot include diferentele de curs valutar ce au aparut din achizitionarea recenta de bunuri facturate. Aceste diferente se limiteaza doar la acelea care au rezultat dintr-o depreciere monetara accentuata impotriva careia nu exista nici un mijloc practic de acoperire a riscului si care afecteaza datorii care nu pot fi decontate, rezultate din achizitia recenta a stocurilor.

3. Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile direct aferente unitatilor produse, cum ar fi costurile cu manopera directa. De asemenea ele includ si alocarea sistematica a:

regiei fixe de productie: amortizare, intretinerea sectiilor, administrarea sectiilor etc.;

regiei variabile de productie: costuri indirecte ce variaza in functie de nivelul
productiei; costuri cu materii prime, materiale, forta de munca.

Exemple de costuri ce nu trebuie incluse in costul stocurilor (ele sunt recunoscute de cheltuieli ale perioadei curente):

a)        pierderile de materiale, manopera sau alte costuri pentru limitele admise;

b)       cheltuieli de depozitare, cu exceptia cazurilor in care acestea sunt necesare in procesul
de productie anterior trecerii intr-o faza de fabricatie;

c)        regii generale de administratie ce nu participa la aducerea stocurilor in forma si in locul in care se gasesc in present;

d)       costuri de desfacere.






CAPITOLUL 3

METODE DE ORGANIZARE A CONTABILITATII STOCURILOR

3.1 Probleme ale aprovizionarii si iesirii elementelor de natura stocurilor

3.1.1 Forme de aprovizionare si documentele specifice

APROVIZIONAREA: reprezinta un act comercial de trecere a produselor din proprietatea vanzatorului in proprietatea cumparatorului cu acordul expres sau tacit al ambilor parteneri. Momentul intrarii cerealelor in proprietatea cumparatorului poate coincide cu:

primirea facturii si receptia cerealelor urmata de achitarea contravalorii ei;

receptia cerealelor in lipsa facturii, acestea fiind nefacturate dar receptionate;

primirea facturii furnizorilor, cerealele fiind receptionate ulterior.
Aprovizionarea cu cereale se poate face cu plata imediata - in numerar - sau cu plata

ulterioara - in numerar sau prin banca -.

Aprovizionarea cu cereale se face de la societati agricole pe baza contractelor incheiate in care se precizeaza denumirea sortimentelor de cereale ce se achizitioneaza, cantitatile si termenele de livrare, pretul negociat, modalitatile si termenele de plata, conditiile de transport, eventualele reduceri.

Aprovizionarea se face si pe baza de comanda.

Formele comune de aprovizionare sunt:

a) Aprovizionarea fara delegat (pe raspunderea furnizorului) are loc in concordanta cu prevederile contractuale si ale graficului de livrari iar, la fiecare termen din grafic, se realizeaza pregatirea lotului de cereale in vederea vanzarii, care se preda carausului pentru transportul ei.

Compartimentul financiar intocmeste la data inscrisa in grafic dispozitia de livrare in conformitate cu care procedeaza la autoreceptia lotului de cereale, in prezenta unei comisii de autoreceptie. In urma acesteia se intocmeste un proces verbal de autoreceptie.

Pe baza acestuia, compartimentul facturarii elibereaza factura care impreuna cu un certificat de calitate al cerealelor se predau carausului care intocmeste documentele de transport. Ca documente de transport, in functie de mijlocul de transport folosit, se intocmesc:

scrisoarea de trasura;

scrisoarea de transport;

buletinul de mesagerie.

Carausul asigura transportul pana la destinatie si anunta destinatarul sa-si ridice cerealele. Acesta numeste o comisie de receptie care procedeaza la receptia cantitativa si calitativa a lotului de cereale. Daca sigiliile sunt intacte, delegatul beneficiarului preia cerealele pana la gestiunea primitoare; daca nu, se intocmeste un Proces verbal de sistare a receptiei si se anunta furnizorul pentru a trimite un delegat in verificarea lotului expediat. Daca acesta nu vine, receptia se face in prezenta unui delegat neutru. Ajuns la societatea primitoare, delegatul va inscrie in Registrul de transport care se tine la poarta, date de identificare despre: mijlocul de transport, sofer; dupa care asista la receptie impreuna cu gestionarul.

Comisia de receptie intocmeste nota de receptie si constatare de diferente in doua exemplare. In nota de receptie cerealele se evalueaza la cost de achizitie sau la pret de vanzare. Daca cerealele nu corespund cantitativ / calitativ se intocmeste un proces verbal de constatare opozabil furnizorului sau carausului.

Pe baza documentelor primare se fac inregistrari in evidenta operativa (fisa de magazie. raport de gestiune) si se intocmesc documentele centralizatoare (borderouri ale cerealelor) ce se inregistreaza in contabilitatea sintetica.

Cerealele se vor receptiona:

cantitativ: determinarea faptica a cantitatii primite prin numarare, masurare, cantarire,
dupa care se confrunta cantitatea faptica inscrisa in nota de intrare cu cea scriptica din
factura, rezultand faptul ca pot exista plusuri sau minusuri cantitative;

calitativ: compararea calitatii cerealelor primite cu cea de stat sau in analize de laborator,
dupa care se confrunta calitatea stabilita cu cea din contract, putand rezulta si in acest
caz diferente de calitate. In acest caz, clientul o poate accepta sau nu. Daca o accepta
poate sa solicite negocierea de bonificatie;

valoric: refacerea calculelor din factura, verificarea preturilor din factura cu cele din
contract, rezultand faptul ca pot exista plusuri sau minusuri valorice, datorate fie unor
preturi eronate, fie unor erori de calcul. In ambele cazuri se solicita o factura
suplimentara, pentru corectarea erorilor cu sumele inscrise in rosu sau in negru, in
functie de diferentele valorice.


b) Aprovizionarea prin delegat propriu: cand furnizorul si beneficiarul se afla in aceeasi
localitate, delegatul societatii se prezinta cu o comanda la furnizor si o delegatie de
ridicare a cerealelor si, eventual, cu CEC-ul necesar efectuarii platilor.

Participand la pregatirea lotului de cereale delegatul le preia si semneaza documentele de livrare: dispozitia de livrare si factura. El poarta raspunderea lotului de cereale. La sosirea lui se face verificarea cantitativa si calitativa dupa care se intocmeste nota de receptie si constatarea de diferente. Se procedeaza ca in cazul anterior.

c)        Aprovizionarea cu delegatul furnizorului: acesta se prezinta la unitatea beneficiara. Pe
baza contractului incheiat si a graficului de livrari, compartimentul comercial al
furnizorului isi numeste un delegat caruia ii livreaza Dispozitia de livrare a cerealelor
catre gestionar. Acestia pregatesc lotul si intocmesc Procesul verbal de receptie,
delegatul preia apoi lotul si semneaza documentele de receptie. Din acel moment, el
raspunde de transport pana la destinatie. Ridica factura de la compartimentul financiar si
participa la destinatie la receptia lotului de cereale decontarea necesita fie asteptarea
documentelor de decontare de la furnizor, fie intocmirea lor din proprie initiativa.

d)        Aprovizionarea de pe piata taraneasca: este o forma specifica de aprovizionare.
Merceologul societatii intocmeste un borderou de achizitie in care sunt mentionate:
datele de identificare ale producatorului individual, sortimentele de cereale, cantitatea si
pretul unitar. Borderoul este semnat si de producator. Ajuns la societate merceologul
asista la receptie si semneaza nota de intrare - receptie.

In procesul de aprovizionare pot aparea urmatoarele situatii distincte:

A. Receptia bunurilor fara diferente la receptie: intre datele din documentele furnizorului si

cele din documentele beneficiarului exista concordanta (nu exista diferente).
inregistrarea este:

% = 401 – Furnizori 1.190.000

300/01 – Materii prime 1.000.000

4426 – TVA deductibila 190.000



B. Intrarea bunurilor cu diferente la receptie, de natura:

plusurilor: care pot fi acceptate sau nu.

Daca plusurile sunt acceptate, inregistrarile vor fi:

intrarea in gestiune corespunzator datelor din factura:

% = 401-Furnizori

300 - Materii prime

4426 - TVA deductibila


pentru plusul acceptat si care e evidentiat in nota de receptie, dar nu exista factura:

% = 408 - Facturi nesosite

300 - Materii prime

4428 - TVA neexigibila

Ulterior, de la primirea facturii de la furnizor, corespunzatoare plusului, inregistrarile sunt:
408 -Furnizori-facturi nesosite = 401-Furnizori

4426 - TVA deductibila = 4428 - TVA neexigibila

Daca plusurile nu sunt acceptate:

cantitatea admisa de cumparator se va reflecta:

% = 401-Furnizori

300 - Materii prime

4426 - TVA deductibila

plusul pe care nu 1-a admis se va reflecta:

DEBIT 8033

plusul neacceptat ramane in acest cont pana la returnarea catre furnizor, si atunci:

CREDIT 8033



Minusurilor, care pot fi:
a) solutionate:

lipsuri din vina furnizorului: inregistrarea se va face in conformitate cu nota de receptie, fara ca minusul sa se evidentieze ca un debit de recuperat:

Exemplu:

factura primita: 1.000.000, TVA: 19%;

nota de receptie confirma suma de: 900.000.

% = 401-Furnizori

300 - Materii prime

4426 - TVA deductibila

lipsuri din vina unitatii de transport: furnizorul isi va primi integral drepturile, iar
unitatea de transport se va constitui ca un debitor la unitatea cumparatoare:

% = 401-Furnizori

300 - Materii prime

4426 - TVA deductibila

461 - Debitori diversi

(se aplica TVA si la 100.000 - lipsa)

lipsuri din vina delegatului cumparatorului: furnizorul isi va primi integral drepturile, iar
delegatul se va constitui ca un debitor:

= 401-Furnizori 1.190.000

300-Materii prime

4426 - TVA deductibila

428 (461) - Alte datorii

Delegatului i se poate imputa lipsa la un pret mai mare decat pretul de cumparare + TVA, rezultand faptul ca diferenta va fi inregistrata ca un venit pentru societate:

428 - Alte datorii = 7718 - Alte venituri exceptionale

428 - Alte datorii = 758 - Alte venituri din exploatare

(daca e venit din exploatare)

lipsuri datorate unor pierderi pe timpul transportului: pierderea se constituie ca o
cheltuiala pentru unitate (exceptionala sau de aprovizionare):

= 401-Furnizori 1.190.000

300 - Materii prime

4426 - TVA deductibila

6718 - Alte cheltuieli exceptionale

C. Intrarea bunurilor fara document (factura):

primirea pe baza notei de receptie:

% = 408 - Furnizori-facturi nesosite 119.000

300 - Materii prime

4428 - TVA neexigibila

ulterior soseste factura (iar datele sunt in concordanta):

408 - Furnizori-facturi nesosite = 401-Furnizori

4426 - TVA deductibila = 4428 - TVA neexigibila

D. Intrarea bunurilor pe care unitatea le refuza partial / total:

refuz total:

gestioneaza bunurile pana la returnare:

DEBIT 8033

returneaza bunurile:

CREDIT 8033

refuz partial: se contabilizeaza prin conturile de bilant valorile acceptate, iar prin contul 8033 cele neacceptate.

NOTA:

In cazul unitatii S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. nu pot fi evidentiate forme si documente de aprovizionare cu cereale, intrucat ea este o unitate producatoare (deci ea ofera cereale pe piata).

3.1.2 Forme de iesire (vanzare) si documentele specifice

VANZAREA cerealelor reprezinta, din punct de vedere juridic, trecerea in proprietatea cumparatorului a unor produse, pe baza acordului dintre parteneri dintre obiectul vanzarii si al pretului de vanzare.


Momentul vanzarii coincide cu momentul exprimarii consimtamantului partilor. Din punct de vedere contabil, momentul vanzarii este considerat cel al facturarii cerealelor sau cel al incasarii contravalorii lor.

Dupa modalitatea de incasare a banilor, vanzarea poate fi:

- cu incasare in numerar specifica unitatilor en-gros, depozitelor mic-gros, intreprinderilor de alimentatie publica;

cu incasare prin virament specifica unitatilor propriu-zisa cu amanuntul si alimentatie publica.

Formele de vanzare a cerealelor sunt:

vanzarea catre consumatorii individuali;

vanzarea catre consumatorii colectivi sau terti (alte societati).

Vanzarea catre consumatorii individuali se face cu incasare in numerar, iar catre alte societati plata se face prin virament.

Vanzarea catre consumatorii colectivi are urmatoarele forme:

a) vanzarea loco unitatea primitoare cu delegat al societatii furnizoare presupune:
colectarea comenzilor de la beneficiari, pregatirea loturilor de cereale, autoreceptionarea,
i
ncredintarea lor delegatului, incarcarea in mijloacele de transport, intocmirea avizului
de insotire.

Pe baza avizului, furnizorul intocmeste factura. Avizul de insotire este documentul de iesire a cerealelor; el cuprinde cantitatea livrata; cumparatorul va completa cantitatea efectiv receptionata; iar daca exista diferente, acestea vor fi solutionate de delegatul furnizorului. Avizul de insotire si facturile vor fi prelucrate si centralizate in borderoul cerealelor.

b) vanzarea loco unitatea furnizoare cu delegat al cumparatorului: acesta se va prezenta cu
o comanda ce cuprinde cereale solicitate si o delegatie de ridicare a acestora.

Daca comanda este avizata se emite dispozitia de livrare prin care se dispune vanzarea. La furnizor se receptioneaza cerealele in prezenta delegatului cumparatorului si se intocmesc documentele de insotire: factura si certificatul de calitate. Prelucrarea rezultatelor se face ca in varianta prezentata anterior.

c) vanzarea cerealelor pe raspunderea furnizorului (fara delegat): situatia e similara, ca in
cazul aprovizionarii fara delegat (aceleasi documente).


Principalele cai de iesire a stocurilor sunt:

A. Consumuri generate de procesul de productie:
Exemplu:

600 - Cheltuieli cu materii prime = 300 - Materii prime

6011 - Cheltuieli cu materiale auxiliare = 3011 - Materiale auxiliare

6012 - Cheltuieli privind combustibilii = 3012 - Combustibili

B. Trimiterea la terti pentru prelucrarea:

Scoaterea din evidenta:

Exemplu:


351 - Materii si materiale la terti = 300 - Materii prime

351 - Materii si materiale la terti = 301 - Materiale consumabile

Inregistrarea cheltuielilor cu transportul bunurilor trimise / aduse la /de la prelucrat:

Daca din procesul de prelucrare rezulta obiecte de inventar, echipamente de lucru etc.,

inregistrarea cheltuielilor de transport se face in functie de modalitatea de plata: Exemplu:

% = 5311 (5121)-Casa in lei

321 - Obiecte de inventar           301 - Materiale consumabile

381-Ambalaje

Daca din procesul de productie rezulta tot materii prime / consumabile (in alte
sortimente), atunci cheltuielile de transport vor fi trecute asupra noilor sortimente:

Exemplu:

300 - Materii prime = 5311 - Casa in lei

301-Materiale consumabile = 5311 - Casa in lei

Manopera se va consemna in factura, rezultand faptul ca se majoreaza costul elementului
prelucrat:

% = 401-Furnizori

300 - Materii prime

301 - Materiale consumabile

321 - Obiecte de inventar

381-Ambalaje

4426 - TVA deductibila

Receptia bunurilor sosite la prelucrare: bunul aflat la terti va fi scazut din evidenta si valoarea acestuia se va include in cost: Exemplu:

381 - Ambalaje = 351 - Materii si materiale aflate la terti

C. Vanzarea catre alte unitati:

Exemplu: incasarea in numerar a contravalorii marfurilor:

5311-Casamlei = %

707 - Venituri din vanzarea marfurilor

4427 - TVA colectata

D. Alte cai de iesire:

lipsuri in procesul de gestionare;

lipsuri ce pot fi imputabile sau nu;

donatii;

pierderi datorita cazurilor de forta majora.

In cazul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. formele si documentele vanzarii de cereale sunt specifice activitatii de productie. Societatea vinde cereale catre consumatorii colectivi (alte societati / asociatii).

Livrarea cerealelor se face in conformitate cu prevederile planului de desfacere, prevederi acoperite in intregime cu contracte de furnizare incheiate cu unitatile prelucratoare, cu unitati producatoare agricole (pentru furaje) si alte unitati de valorificare a cerealelor. Livrarea se face cu plata in numerar sau prin banca si se realizeaza loco unitate furnizoare cu delegatul cumparatorului.

Clientul face o comanda pentru cereale, iar societatea o avizeaza si emite dispozitia de livrare.

Documentele folosite de societate la livrarea (vanzarea) cerealelor sunt:

1. Contractul cuprinde:

partile contractante;

obiectul contractului: furnizarea de cereale;

termenele si modalitatile de plata stabilite de comun acord;

obligatiile furnizorului si ale beneficiarului;

termenul contractului;

litigii si cauze speciale;

Contractul se incheie in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte si este semnat de furnizor si beneficiar.

Nota de predare - receptie: se intocmeste de gestionarul care elibereaza cerealele si
cuprinde:

felul si cantitatea cerealelor;

numele comisiei de receptie si a delegatului beneficiarului;

indicii de calitate (greutatea hectolitrica, umiditate, corpuri straine) determinati si
completati de laborator.

In nota de predare se inscrie cantitatea efectiva si cea utila, rezultand faptul ca pe baza lor se calculeaza valoarea de decontare. Nota de predare serveste ca:

document de descarcare din gestiunea magaziei furnizorului;

document de insotire pe timpul transportului, anexat la factura;

document de consemnare a operatiunii de verificare cantitativa si calitativa a cerealelor livrate.

Acest document se intocmeste in 4 exemplare.

Factura fiscala: pe baza ei se intocmeste instrumentul de decontare a cerealelor. Se
i
ntocmeste in 3 exemplare de catre compartimentul financiar contabil (pe baza notei de
predare).

Aceasta contine:

numele furnizorului si al cumparatorului;

data livrarii;

cantitatea livrata;

pret unitar fara TVA;

valoarea totala a facturii;

valoarea TVA.

Ea este semnata si stampilata de unitate (furnizor).

Avizul de insotire a marfii: insoteste impreuna cu factura cereale livrate la beneficiar.
Cuprinde aceleasi rubrici ca si factura, cu exceptia TVA-ului. Se completeaza de
furnizor in 3 exemplare.


Decontarea cerealelor se face pe baza facturii si a dispozitiei de plata, de catre banca platitorului in ziua primirii documentelor in functie de calitatea stabilita la primirea cerealelor la beneficiar.

S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. utilizeaza documentele prezentate in cadrul operatiilor de aprovizionare si livrare a cerealelor.

Metode de reflectare in contabilitatea stocurilor (caracterizare generala)

Metodele de contabilitate a stocurilor permit crearea unui sistem prin care sa se evidentieze, pornind de la anumite reguli, atat stocurile, cat si operatiile care le influenteaza. Sistemele create se pot diferentia prin:

preturi utilizate in evaluarea stocurilor;

capacitatea de a identifica si reflecta in mod continuu sau doar la anumite momente
nivelul stocurilor;

structurile de conturi utilizate in reflectarea stocurilor;

modalitatea de a privi intrarile de cereale, fie ca o afectare directa a nivelului
stocurilor, fie ca o cheltuiala determinata de procurarea unui bun.

Indiferent de metodele aplicate toate converg spre cunoasterea unor elemente indispensabile intocmirii bilantului si contului de profit si pierderi.

a) Nivelul stocurilor:

ca obiect al inventarului in scopul evaluarii si controlului gestionar;

ca element de bilant ce defineste o marime patrimoniala;

ca termen in relatia de calcul a costului cerealelor vandute (variatia stocurilor);

pentru calculul provizioanelor in cazul deprecierii de valoare.

b) Calculul rezultatelor generate de activitate:

identificarea si separarea reducerilor cu caracter comercial de cele financiare;

stabilirea corecta a nivelului veniturilor si cifrei de afaceri;

dimensionarea costului de achizitie al cerealelor vandute;

determinarea adaosului comercial aferent cerealelor vandute.


In functie de obiectivele urmarite si de particularitati, metodele de organizare, de reflectare a contabilitatii stocurile sunt:

I.         Metoda inventarului permanent

II.               Metoda inventarului intermitent

Conform articol 3 din Legea contabilitatii, contabilitatea analitica a stocurilor si implicit a cerealelor se organizeaza cantitativ si valoric prin folosirea metodei inventarului permanent sau a inventarului intermitent. Utilizarea notiunii de 'inventar' semnifica posibilitatea pe care o ofera contabilitatea de a stabili scriptic, permanent sau periodic, nivelul stocurilor.

3.2 Metoda inventarului permanent de contabilizare a stocurilor

Aceasta metoda asigura cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor, realizandu-se in acest fel un inventar scriptic continuu. In acest sens in conturile de stocuri se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a acestora, atat cantitativ, cat si valoric. Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operatiunile de intrare - iesire sa fie evaluate la acelasi tip de pret, indiferent care ar fi acesta.

Specificul acestei metode consta in:

stocul final la sfarsitul exercitiului precedent devine stoc initial la inceputul
exercitiului curent;

in timpul exercitiului financiar curent conturile de stocuri se debiteaza cu toate
intrarile de stocuri, evaluate la costurile de achizitie, costul de productie, sau la
valoarea actuala, dupa caz, in corespondenta cu conturile de obligatii sau de
trezorerie; si se crediteaza cu iesirile de stocuri din gestiune, evaluate dupa una din
metodele prezentate: CMP, FIFO, LIFO, la preturi standard, in corespondenta cu
conturile de cheltuieli (pentru stocuri consumate) si cu conturile de creante sau de
trezorerie (pentru celelalte iesiri);

stocul final, stabilit dupa punerea de acord a datelor din contabilitate cu cele
constatate la inventariere, se raporteaza ca stoc initial in exercitiul urmator.

Avand in vedere posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta in mai multe variante:

A. Inventar permanent la cost de achizitie

B. Inventar permanent la cost standard

C. Inventar permanent la pret de vanzare (cu sau fara TVA)

A. Metoda inventarului permanent la cost de achizitie se caracterizeaza prin evaluarea
stocurilor si miscarii acestora la cost de achizitie, care de regula este fluctuant pentru
aceleasi sortimente de stocuri (cereale).

Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie aferent cerealelor vandute dupa anumite procedee. Legea contabilitatii prevede calculul dupa doua procedee:

Procedeul costului mediu ponderat;

Procedeul epuizarii succesive a stocurilor.

Pentru contabilizarea curenta a operatiilor privind stocurile (cerealele), se folosesc o serie de conturi specifice activitatii de comera cum ar fi conturile de marfuri, de venituri, cheltuieli, decontari cu furnizorii, cu clientii si cu bugetul statului.

Pentru a putea calcula la finele perioadei rezultatul din vanzarea cerealelor este necesara cunoasterea prealabila a costului de achizitie a cerealelor. Calculul lui se face conform procedeelor mentionate si este posibil doar pe baza datelor furnizate de contabilitatea analitica organizata cantitativ si valoric pe sortimente de cereale.

B. Metoda inventarului permanent la cost standard se poate aplica in conditiile unei relative
stabilitati a preturilor, astfel incat inainte de corectarea cu diferentele, costul standard al
cerealelor iesite sa aiba o valoare informationala (fiind foarte apropiat de costul efectiv
de achizitie). Principiile metodei sunt:

evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de cereale la cost standard (prestabilit pe baza
preturilor perioadei precedente). Periodic, costul standard se actualizeaza in functie de
evolutia reala a preturilor;

calculul si inregistrarea diferentei intre costul standard si cel de achizitie efectiv, atat
pentru stocuri, cat si pentru intrari si iesiri.

Conturile utilizate in cazul acestei metode sunt cele mentionate mai sus la care se adauga contul de diferente de pret la marfuri, ce evidentiaza diferentele intre costul standard si cel de achizitie al cerealelor intrate, iesite sau aflate in stoc.

C. Metoda inventarului permanent la pret de vanzare, caz in care evaluarea stocurilor,
intrarilor si iesirilor de cereale se face la pret de vanzare ce include costul de achizitie si
marja bruta.

Consecinta este ca, deoarece evaluarea cerealelor se face la pret de vanzare, societatea are datoria de a calcula si inregistra diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie, adica adaosul comercial aferent cerealelor intrate / iesite / ramase in stoc.


Aceasta metoda este agreata de cea mai mare parte a societatilor cu amanuntul si alimentatie publica din Romania, pentru ca a fost practicata in perioada existentei economiei planificate, cand pretul de vanzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi sortiment de marfa. De aceea era posibila aplicarea ei in conditiile organizarii unei contabilitati analitice global-valorice pe gestiune.

Metoda prezinta numeroase dezavantaje si permite fie incalcarea unor principii contabile, fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului financiar:

Pretul de vanzare la care se evalueaza cerealele la intrarea in patrimoniu nu mai este de
actualitate la vanzarea lor. Evident, societatea poate vinde cereale la pretul de vanzare al
pietei. Dar atunci pretul de vanzare la care s-au evaluat cerealele devine un simplu pret
de inregistrare fara valoare informationala. Se pune intrebarea: de ce sa se mai calculeze
un pret daca la vanzare se naste altul?

Nu este posibila aplicarea acestei metode in conditiile unei contabilitati analitice global-
valorice, pe gestiune, pentru ca pretul de cumparare al acelorasi cereale se diferentiaza in
functie de calea de intrare a lor si perioada intrarii. Desi adaosul comercial se mentine,
plecand de la preturi de cumparare diferite, pretul de vanzare va fi diferit pentru acelasi
sortiment de cereale.

Multe societati reevalueaza cerealele ramase in stoc la pretul de vanzare al ultimului lot intrat. Deci se incalca principiul costului istoric, conform caruia cerealele ies din patrimoniu la valoarea la care au intrat si in plus acestea au fost supuse unor prelucrari suplimentare pentru a-i adauga sau scadea din valoare. Se incalca de asemenea si principiul prudentei conform caruia plusvaloarea nu se inregistreaza in contabilitate.

Daca se descarca gestiunea pentru cerealele vandute global-valoric, pe baza de monetar
din vanzari, este posibila denaturarea rezultatului financiar si a situatiei patrimoniale.
Astfel daca cerealele s-au vandut la ultimul pret de vanzare si acesta este si cel mai
mare, in situatia vanzarii intregii cantitati existente in societate, soldul contului Marfuri
nu este zero, ci creditor.

Daca se calculeaza adaosul comercial aferent vanzarii pe baza unei sume aplicata la suma incasata pe baza de monetar se denatureaza si costul de achizitie a cerealelor si, implicit, rezultatul financiar. Deci exista numeroase argumente pentru renuntarea la aceasta metoda.

Metoda inventarului permanent in conditiile:

a) taxei pe valoare adaugata: TVA este un impozit indirect ce se stabileste asupra operatiilor privind transferul proprietatii cerealelor, precum si a celor privind prestarile


de servicii. Valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu al circuitului economic. TVA se deconteaza cu statul, se calculeaza prin aplicarea unor coeficienti diferiti asupra valorii adaugate la fiecare stadiu

al circuitului economic.

Sfera de aplicare o constituie operatiile cu plata si cele asimilate, efectuate de o maniera

independenta de persoanele fizice sau juridice privind:

- ivrari de bunuri si prestari de servicii;

transferurile proprietatii bunurilor imobiliare intre agenti economici;

import de bunuri si servicii.

Obligatia de a plati TVA ia nastere la data facturarii bunurilor si transferului proprietatii bunurilor imobiliare. Platitorii de TVA au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor cumparate sau serviciilor primite.

TVA datorata statului se calculeaza ca diferenta intre TVA facturata pentru bunurile livrate si TVA aferenta cerealelor achizitionata.

TVA datorata se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare (lunar) prin virament CEC sau numerar.

b) reducerilor de pret: comerciale si financiare (prezentate in capitolul anterior).

Conform inventarului permanent la pret de vanzare, varianta solicitata presupune evaluarea cerealelor la pret de vanzare plus TVA. Consecintele sunt:

la incarcarea gestiunii de cereale, TVA calculata asupra pretului de vanzare este
TVA neexigibila;

TVA deductibila este cea din factura furnizorului;

la scaderea din evidenta a cerealelor vandute se exclude mai intai TVA colectata si
apoi se calculeaza marja aferenta vanzarilor, ce se deduce din pretul de vanzare fara
TVA.

Orice varianta a metodei inventarului permanent reclama o contabilitate analitica cantitativ-valorica, pe sortimente de cereale, lucru imposibil in conditiile lipsei unei retele de calculatoare in punctele de vanzare.

Exemplu: in metoda inventarului permanent - inregistrari:

a) aprovizionarea cu materii prime de la furnizor:

% = 401 - Furnizori

300 - Materii prime

4426 - TVA deductibilaa

b) iesiri de materii prime (consum in procesul de productie): 600 - Cheltuieli cu materii prime = 300 - Materii prime

3.3 Metoda inventarului intermitent de contabilizare a stocurilor

Aceasta metoda se poate aplica la societatile mici si mijlocii si presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. Aceasta se caracterizeaza prin:

stocul la inceputul exercitiului curent este cel stabilit prin inventariere la inceputul
anului precedent;

nu se inregistreaza intrari de stocuri in timpul anului. Cumpararile se inregistreaza in
debitul conturilor grupei 60, in corespondenta cu conturile de terti si de trezorerie;

nu se inregistreaza iesiri de stocuri in timpul anului, la darea lor in consum si nici
pentru vanzare;

la sfarsitul anului se face inventarierea pe feluri de grupe (materii prime, materiale
etc.) corespunzator clasificarii conturilor. Stocurile astfel stabilite se evalueaza si se
inregistreaza in debitul conturilor de stocuri, corespunzator naturii lor, in
corespondenta cu conturile din grupa 60 pentru stocurile cumparate si in
corespondenta cu conturile din grupa 711 pentru stocurile din productia proprie
obtinuta. Totodata se face si anularea stocurilor initiale prin debitarea conturilor de
cheltuieli (60) si venituri (71) in corespondenta cu conturile de stocuri.

Valoarea iesirilor de cereale se determina conform relatiei de calcul:

Valoarea iesirilor (E) Valoarea


(cost de achizitie al = stocului + Valoarea intrarilor (I) - Valoarea stocului final (Sf)

cerealelor - Ca) initial (Si)


sau (Ca)E = Si+ (I – Sf), unde

E = I + (Si - Sf)

Si – Sf = variatia stocurilor

Exista doua situatii care se pot interpreta astfel:

• cand Si < Sf , Ca este mai mare decat costul de achizitie al intrarilor si exprima o diminuare de stoc;

• cand Si > Sf , Ca este mai mic decat costul de achizitie al intrarilor si exprima o majorare

de stoc. Deci, relatia de mai sus poate fi scrisa:

Ca = I ± Variatia stocurilor

Metoda inventarului intermitent prezinta dezavantaje fata de metoda inventarului permanent:

imposibilitatea efectuarii unui control asupra gestiunii stocurilor prin intermediul

contabilitatii;

orice eroare sau omisiune de inregistrare la efectuarea inventarului fizic duce la informatii false in documentele contabile de sinteza. Se incalca deci principiul imaginii fidele;

orice pierdere sau furt din gestiune apare ca o iesire de stoc, fiind inclusa in cheltuielile

exercitiului.

Metoda inventarului intermitent are o caracteristica principala ce consta in inregistrarea cheltuielilor cu cereale la intrarea acestora, caz diferit in metoda inventarului permanent cand cheltuielile se inregistreaza la descarcarea gestiunii pentru cerealele vandute.

Exemplu:

aprovizionarea cu materii prime (reflectata direct in volumul cheltuielilor)

% = 401-Furnizori

600 - Cheltuieli cu materii prime

4426 - TVA deductibila

consumul de materii prime (se va stabili prin inventarierea in mod obligatoriu a stocului final conform relatiei de calcul prezentate mai sus):

300 - Materii prime = 600 - Cheltuieli cu materii prime











Contabilitatea aprovizionarii si vanzarii stocurilor in metoda

inventarului permanent

Asa cum am precizat, in cazul utilizarii inventarului permanent, toate operative privind intrarea de stocuri se vor inregistra la costuri de achizitie, preturi prestabilite (standard) sau preturi de factura in debitul conturilor din grupa 30 si toate operatiile privind iesirea de stocuri se vor inregistra la costuri medii ponderate sau preturi stabilite prin metoda FIFO si LIFO; sau preturi prestabilite (standard) in creditul conturilor din grupa 30.

Exemple:

A. Inregistrarea in contabilitate a materiilor prime in cazul utilizarii costului de achizitie

Unitatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori:

pret de factura: 800.000 lei;

cheltuieli de transport - aprovizionare: 60.000 lei;

TV A: 19 %.

Deci, costul de achizitie va fi format din:

pret de factura 800.000 lei

cheltuieli de transport aprovizionare 60.000 lei
TOTAL 860.000 lei

TVA (19%) 163.400 lei

COST DE ACHIZITIE 1.023.400 lei

pe baza facturii, inregistrarea va fi:

% = 401 - Furnizori

300 - Materii prime

4426 - TVA deductibila

pentru intrarile de materii prime aduse ca aport la capital, evaluate la valoarea de aport,
i
nregistrarea va fi:

300 - Materii prime = %

456 - Decontari cu asociatii pv. capitalul

108 - Contul intreprinzatorului individual


pentru intrarile de materii prime primite cu titlu gratuit, evaluate la valoarea actuala,
i
nregistrarea va fi:

300 - Materii prime = 711 - Venituri din productia stocata

daca se primesc materii prime fara factura, inregistrarea se va face pe baza notei de
receptie si constatare de diferente:

% = 408 - Furnizori - facturi nesosite

300-Materii prime

4428 - TVA neexigibila

intrarile in gestiune ale materiilor prime de la grup, de la unitati sau subunitati se vor
i
nregistra:

300 - Materii prime = %

451 - Decontari in cadrul grupului

- Decontari intre unitate si subunitati

- Decontari intre subunitati

plusurile constate la inventariere, pentru a nu influenta rulajul contului 600, se vor
i
nregistra in rosu, in debitul contului de cheltuieli si in creditul contului de stocuri:

600 - Cheltuieli cu materii prime = 300 - Materii prime

se dau in consum materii prime (pe baza bonului de consum sau a fisei de consum):

600 - Cheltuieli cu materii prime = 300 - Materii prime

Deoarece costurile de achizitie ale materiilor prime difera de la o aprovizionare la alta, evaluarea iesirilor se va face, asa cum am aratat, la costuri medii ponderate sau preturi stabilite prin metoda FIFO sau LIFO.

Identic se vor inregistra lipsurile constatate la inventariere si pierderile din deprecieri.

daca lipsurile sunt imputabile, se va face si inregistrarea imputarii:

461 - Debitori diversi = %

758 - Alte venituri din exploatare

4427 - TVA colectata         



pierderile din calamitati naturale sau donatiile de materii prime vor fi considerate o
cheltuiala exceptionala:

671 - Cheltuieli exceptionale = 300 - Materii prime

in cazuri deosebite, daca se vand materii prime (fara sa fie prelucrate), ele se vor
transfera intai la marfuri si apoi se va face vanzarea, inregistrarea fiind:

371 - Marfuri = 300 - Materii prime

* vanzarea:

411-Clienti = %

701 - Venituri din vanzarea produselor finite

4427 - TVA colectata

* incasarea banilor:

5121(5311) – Conturi la banci in lei = 411 - Clienti

inregistrarea materiilor prime retrase din aport de catre intreprinzatorul individual:

108 - Contul intreprinzatorului individual = 300 - Materii prime

B. Inregistrarea in contabilitate a materiilor prime in cazul utilizarii pretului prestabilit

(standard)

In acest caz, se utilizeaza contul 308 care va colecta diferentele dintre costul de achizitie si pretul prestabilit (standard):

Exemplu: materii prime (sortiment A) existente in stoc la inceputul lunii: 1.000 kg, evaluate si inregistrate in cont la pretul prestabilit de 50 lei/kg, rezultand valoarea: 1.000 kg x 50 lei/kg = 50.000 lei.

Diferente de pret favorabile la inceputul lunii: 10.000 (in rosu):

a) in cursul lunii au loc aprovizionari cu materii prime (sortiment A)de la furnizori: 10.000 kg, pret de factura: 40 lei/kg, rezultand:

valoare: 10.000 kg x 40 lei/kg = 400.000 lei;

cheltuieli de transport: 20.000 lei;

TVA deductibila: 19%;

pret prestabilit: 50 lei/kg;

Valoarea materiilor prime

420.000 lei

TVA (19%)

79.000 lei

TOTAL FACTURA

499.000 lei


* valoarea la pretul prestabilit: 10.000 kg x 50 lei/kg = 500.000 lei;

* diferente de pret: 500.000 lei - 420.000 lei = 80.000 lei (favorabila).

Inregistrarea va fi:



401 - Furnizori


300 - Materii prime




308 - Diferente de pret




4426 - TVA deductibila





b) in cursul lunii se inregistreaza consumul de materii prime (sortiment A) la pret

prestabilit: 6.000 kg, rezultand:

- valoarea la pret prestabilit: 6.000 kg x 50 lei/kg = 3.000.000 lei;

600 - Cheltuieli cu materii prime


300 - Materii prime



D

300 - Materii prime

C


D

Dif. Pret la mat. Prime si mater.

C

SI



b)


SI



c)

a)





a)




RD



RC


RD



RC

TSD



TSC


TSD



TSC




SD





SD


c) la sfarsitul lunii se repartizeaza diferentele de pret aferente materiilor prime date in

consum:

Calculul coeficientului de repartizare pe baza situatiei din conturi:


Diferentele de repartizat vor fi: 300.000 x 0,163 = 48.900

Diferentele astfel calculate vor fi repartizate asupra consumurilor de materii prime, facandu-se inregistrarea in rosu:

600 - Cheltuieli cu materii prime = 308 - Diferente de pret

C. Inregistrarea in contabilitate a materiilor prime in cazul utilizarii pretului de factura:

In acest caz, contul 308 va inregistra toate cheltuielile de transport - aprovizionare aferente materiilor prime intrate in gestiunea unitatii. La sfarsitul lunii aceste cheltuieli vor fi repartizate asupra consumurilor de materii prime.

Exemplu: la inceputul lunii soldul contului 300 este 200.000 lei iar cheltuielile de transport - aprovizionare aferente acestui stoc sunt de 30.000 lei.

a)     in cursul lunii unitatea se aprovizioneaza cu materii prime, pret de factura: 600.000 lei, cheltuieli de transport: 50.000 lei, TVA: 19%.


- pret de factura


- cheltuieli de transport aprovizionare


TOTAL


TVA (19%)


TOTAL FACTURA



Inregistrarea va fi:



401 - Furnizori


300 - Materii prime




308 - Dif. de pret la mat.  prime si materiale




4426 - TVA deductibila





600 - Cheltuieli cu materii prime


300 - Materii prime


b) in cursul lunii se inregistreaza consumul de materii prime, pret de factura: 500.000 lei.


D

300 - Materii prime

C


D

Dif. Pret la mat. Prime si mater.

C

SI



b)


SI



c)

a)





a)




RD



RC


RD



RC

TSD



TSC


TSD



TSC




SD





SD

c) la sfarsitul lunii se calculeaza si se inregistreaza cheltuielile de transport aferente materiilor prime date in consum:


Cheltuielile repartizate asupra consumurilor vor fi: 500.000 x 0,10 = 50.000

Inregistrarea repartizarilor va fi:

600 - Cheltuieli cu materii prime = 308 - Diferente de pret

3.5 Contabilitatea aprovizionarii si vanzarii stocurilor in metoda

inventarului permanent

Daca unitatile folosesc metoda inventarului intermitent atunci evaluarea se va face la cost de achizitie. Asa cum am aratat, in cazul inventarului intermitent, functia conturilor de stocuri se schimba, ele fiind folosite numai la inceputul si sfarsitul lunii. Astfel, la inceputul lunii soldul initial al contului 300 se preia in cheltuieli:

600 - Cheltuieli cu materii prime = 300 - Materii prime 100.000 (SI)


In urma acestei inregistrari, contul 300 se inchide si nu se mai foloseste in cursul lunii, toate intrarile de materii prime inregistrandu-se direct pe cheltuieli la costul lor de achizitie:

Exemplu: in timpul lunii se achizitioneaza materii prime de la furnizori, pret de factura: 400,000 lei, cheltuieli de transport - aprovizionare: 30.000 lei, TVA: 19%


- pret de factura

400.000 lei

- cheltuieli de transport aprovizionare

30.000 lei

TOTAL

430.000 lei

TVA (19%)

81.700 lei

TOTAL FACTURA





511.700 lei

Inregistrarea va fi:

= 401 - Furnizori

600 - Cheltuieli cu materii prime

4426 - TVA deductibila

La sfarsitul lunii se stabileste prin inventariere stocul de materii prime, se evalueaza la pretul zilei si se preia in contul 300, diminuandu-se cheltuielile cu materii prime. Daca stocul la sfarsitul lunii este de 150.000, inregistrarea va fi:


300-Materii prime = 600 - Cheltuieli cu materii prime -

Aceasta inregistrare modifica rulajul contului 600.

Pentru a inlatura acest neajuns, inregistrarea stocului de materii prime existent la finele lunii si stabilit prin inventariere s-ar putea face debitand contul 600 in rosu prin creditul contului 300.

600 - Cheltuieli cu materii prime = 300-Materii prime

Astfel, se elimina influenta asupra rulajului contului 600, dar apare contul 300 cu sold creditor in rosu, ceea ce ar putea fi interpretat ca si in cazul in care contul 300 ar avea sold debitor in negru.

Situatia in contul 300:

D

300 - Materii prime

C













  • acest sold final devine sold initial al lunii urmatoare cand va fi preluat ca o cheltuiala:
    600 - Cheltuieli cu materii prime    = 300 - Materii prime

Astfel, contul 300 se inchide.

Contabilitatea analitica a stocurilor

Gestiunea cerealelor din unitate presupune organizarea evidentei operative ce trebuie sa asigure data si informatii la zi privind structura, marimea si vechimea stocurilor, precum si miscarea acestora pe fiecare fel si sortiment de cereale, sa permita dimensionarea raspunderii materiale a gestionarilor si controlul calitatii cerealelor.

In scopuri gestionare, in cadrul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. se organizeaza o evidenta operativa a existentei si miscarii cerealelor prin intermediul registrelor de magazine deschise pe fiecare produs si subprodus in parte. Acestea sunt formulare cu regim special lansate de contabilitate, deschise, pastrate si completate la depozit de catre gestionar pe fiecare sortiment de cereale. Pe langa elementele de identificare a cerealelor - denumire, indici de calitate, caracteristici, registrele contin si unitatea de masura, pretul mediu, stocul maxim si minim.

In toata aceasta evidenta operativa, se urmaresc intrarile si iesirile in expresie cantitativa pe baza notelor de receptie si constatare de diferente, avizelor de expeditie, notelor de predare, calculandu-se dupa fiecare operatie stocul nou. La fiecare sfarsit de luna datele se totalizeaza. Periodic si obligatoriu, la sfarsitul lunii si cu ocazia inventarierii, se controleaza inregistrarile efectuate in registru, se puncteaza si se pun de acord cu datele de la contabilitate. Deci datele din registrele de magazie trebuie sa corespunda cu cele din contabilitatea analitica deschisa pe sortimente de cereale.

Astfel, pentru operatiile efectuate, S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. intocmeste o serie de documente specifice fiecarei operatii:

a) in ceea ce priveste operatia de depozitare, societatea intocmeste documente ca:

buletin de receptie, care se realizeaza pe baza documentelor elaborate la receptionarea
cerealelor; acesta cuprinde cantitatea utila a cerealelor predata si valoarea lor.;

borderoul intrari - iesiri, care serveste la centralizarea zilnica a intrarilor sau a iesirilor;
se intocmeste separat pentru intrari si separat pentru iesiri de biroul contabilitate pe baza
documentelor de intrare;


b)        in ceea ce priveste operatia de batozare a florii-soarelui, se intocmeste o situatie cu
privire la rezultatele obtinute in urma batozarii; se intocmesc buletinele cu datele privind
cantitatea si calitatea boabelor inainte si dupa procesul de batozare;

c)         in momentul livrarii (vanzarii) cerealelor, societatea intocmeste o serie de documente de
insotire pe timpul transportului, ca:


nota de predare - receptie, pe baza careia se livreaza cerealele catre beneficiari;

factura fiscala, care insoteste cerealele pe timpul transportului;

avizul de expeditie, care la fel ca si factura, sunt inmanate carausului care insoteste
transportul de cereale catre beneficiari.

Pentru livrarea cerealelor societatea emite dispozitia de livrare pentru baza de receptie, iar aici se intocmeste ordinul de livrare catre depozitul unde se pastreaza cerealele care fac obiectul livrarii. Pe baza acestui document, gestionarul elibereaza cerealele si intocmeste nota de predare. Acest document insoteste impreuna cu factura si avizul de expeditie cerealele in timpul transportului si se inainteaza spre prelucrare gestionarului; acesta va inregistra pe baza ei iesirile in evidenta gestionara de la depozit (registrul de magazie).

Contabilitatea analitica a cerealelor trebuie astfel organizata incat sa permita cunoasterea acestora din punct de vedere cantitativ si valoric, pe fiecare loc de depozitare in parte si pe feluri de cereale. Contabilitatea analitica este o evidenta completa pentru ca se foloseste atat etalonul banesc,

cat si cel natural, spre deosebire de evidenta operativa a depozitelor care utilizeaza doar etalonul natural.

In cazul folosirii metodei inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor se poate organiza in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale societatii dupa una din urmatoarele metode:

a)        cantitativ - valorica (pe fise de conturi analitice);

b)        operativ - contabila (pe solduri);

c)        global - valorica;

d)        metode speciale de evidenta a stocurilor.

Indiferent de metoda de lucru adoptata, contabilitatea analitica trebuie sa asigure o concordanta deplina cu cea sintetica.

a) Metoda cantitativ - valorica consta in tinerea evidentei cantitative pe feluri de stocuri (materii prime, materiale, marfuri etc.) la magazie / depozit (fisa de magazie), iar la contabilitate, a evidentei cantitativ - valorice.

La magazie evidenta intrarilor / iesirilor se tine numai cantitativ in cursul perioadei de gestiune. Documentele primare pe baza carora se realizeaza inregistrarile la magazie vor fi transmise periodic la contabilitate in vederea reflectarii operatiilor.

In fisele de magazie inregistrarile se fac zilnic de catre magazioner sau persoana desemnata, pe baza documentelor de intrare / iesire a stocurilor. Aceste documente se inscriu in borderoul de predare a documentelor si impreuna se predau la contabilitate.

Evidenta sintetica se desfasoara analitic pe gestiuni, iar in cadrul acestora, pe categorii de bunuri. Verificarea exactitatii inregistrarilor din evidenta la locurile de depozitare si contabilitate, se efectueaza prin punctajul periodic dintre fisele de magazie si cele de cont analitic de la contabilitate.

La contabilitate, documentele se prelucreaza corespunzator necesitatii contabilitatii, si anume, se grupeaza pe intrari / iesiri, pe grupe / subgrupe de stocuri si pe locuri de consum; se evalueaza cantitatea si se stabilesc conturile in care urmeaza sa se scrie operatiile respective.

Datele din documente se inregistreaza cantitativ si valoric in fisele conturilor analitice deschise pe feluri de stocuri in cadrul contabilitatii acestora. Intrarile de stocuri se inregistreaza zilnic in fisele conturilor analitice; iar iesirile, fie zilnic, fie periodic (saptamanal, decadal, lunar), pe baza unor documente cumulative. Verificarea concordantei dintre datele inregistrate in conturile sintetice si cele analitice de stocuri se realizeaza la sfarsitul lunii prin intocmirea balantelor de verificare ale conturilor analitice.

b) Metoda operativ - contabila consta in tinerea la magazie a evidentei cantitative a stocurilor pe categorii, iar in contabilitate a evidentei valorice desfasurate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor pe grupe sau subgrupe.

Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor, cu cele din contabilitate se asigura lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor. Evidenta analitica cantitativa a stocurilor se tine numai pe fisele de magazie, eliminandu-se fisele conturilor analitice cantitativ - valorice de la contabilitate.

Pentru a verifica concordanta dintre datele din contabilitatea sintetica si cele din contabilitatea analitica, la finele lunii, pe baza datelor din fisele de magazie, se completeaza registrul stocurilor. Dupa fiecare operatie se calculeaza stocul existent in depozit.

Documentele de intrare si iesire se pastreaza la magazie, urmand a fi puse la dispozitia contabilului care raspunde de verificarea documentelor si controlul operatiilor efectuate. Cu aceasta ocazie contabilul verifica: emiterea si completarea corecta a documentelor de intrare si de iesire, inregistrarea corecta a acestora in fisele de magazie, stabilirea exacta a stocului scriptic in fisele de magazie.

Erorile constatate in evidenta la locurile de depozitare se corecteaza in prezenta persoanei care raspunde de inregistrarile efectuate in fisele de magazie, iar baterile de regulile de intocmire si utilizarea documentelor se aduc la cunostinta societatilor pentru stabilirea masurilor ce se impun.

Prelucrarea documentelor de catre contabil se face dupa verificarea operatiilor din fisele de magazie. Semnatura contabilului in fisele de magazie constituie dovada inregistrarilor efectuate si prelucrarii documentelor corespunzatoare. In cazul cand se considera necesar, documentele privind miscarea stocurilor se preiau de catre contabil pe baza borderoului de predare a documentelor.

La contabilitate, documentele privind miscarea stocurilor se sorteaza pe magazii, surse de aprovizionare de la furnizori, din prelucrare de la terti, consum intern etc. si in cadrul acestora pe conturi de stocuri si gestiune. Intrarile si iesirile de stocuri se inregistreaza in contabilitatea sintetica, fie direct pe baza acestor documente, fie cu ajutorul unor situatii intocmite zilnic sau la alte perioade prin centralizarea datelor din documentele respective.

In registrul stocurilor la sfarsitul fiecarei luni, se inscriu pe fiecare fel de stocuri, grupate pe depozite, conturi, grupe, subgrupe, stocurile din fisele de magazie, se calculeaza soldurile si se totalizeaza valoarea acestora pe pagini ale registrului stocurilor.

In masura in care nu se constata diferente intre valoarea stocurilor din fisele de magazie si soldurile conturilor de stocuri din contabilitate, registrul stocurilor se poate intocmi trimestrial.

Daca se constata ca exista frecvente diferente intre soldurile conturilor de stocuri din registrul stocurilor si cele din contabilitate provenind din inregistrarea operatiilor, evaluarea

documentelor, prelucrarea acestora etc., diferentele respective pot fi localizate printr-o noua centralizare a intrarilor si iesirilor valorice de stocuri, pe grupe sau feluri de stocuri, si confruntarea totalurilor obtinute cu datele din registrul stocurilor.

c) Metoda global - valorica consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul
gestiunii, cat si in contabilitate. Controlul concordantei inregistrarilor din evidenta
gestiunilor, cu cea din contabilitate se face periodic.

Metoda se aplica in principal, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri in cadrul unitatilor ce nu au dotare tehnica de calcul corespunzatoare. In acest scop se utilizeaza formularul specific: 'raport de gestiune' si cel general: 'fisa de cont pentru operatiuni diverse'.

Raportul de gestiune se completeaza pe baza documentelor de intrare si iesire a marfurilor, iar in fisele valorice din contabilitate, inregistrarile se fac pe baza acelorasi documente care au fost inregistrate in evidenta operativa a gestiunii.

Inregistrarile in conturile sintetice se fac pe baza de date centralizate la perioadele stabilite. Soldul valoric al marfurilor aflate la gestionar se verifica periodic cu soldul din contabilitate, pe baza raportului de gestiune predat de unitate si cu ocazia inventarierii.

d) Metode speciale de evidenta analitica a stocurilor utilizate datorita folosirii tehnicii
moderne de calcul. Astfel, in cazul folosirii calculatoarelor electronice, sunt adaptate
metodele clasice, prezentate mai sus, la conditiile si performantele programelor de
calcul, atat pentru evidenta operativa a depozitelor, cat si pentru cea analitica.

Descrierea metodologiei de realizare a diferitelor metode clasice de contabilitate a stocurilor poate folosi si la analizele pentru organizarea sistemului informational si elaborarea programelor informatice de contabilitate a stocurilor.

In cadrul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A., contabilitatea analitica a cerealelor aflate in depozite este organizata pe gestiuni valorice si pe feluri de produse cantitativ - valoric, in principal utilizandu-se metoda fiselor cantitativ - valorice. Atat intrarile cat si iesirile valorice pot fi inregistrate in fisele de cont analitic pentru valori materiale numai lunar prin inmultirea cantitatii totale de cereale cu preturile unitare respective, fara a mai fi necesara evaluarea cerealelor in documente.

Pentru controlul inregistrarilor de evidenta analitica si cea sintetica a cerealelor, in locul balantei se poate folosi registrul stocurilor.



Inventarierea stocurilor, stabilirea, regularizarea

si inregistrarea in contabilitate a diferentelor de inventar

Inventarierea generala a patrimoniului este o lucrare preliminara prin care se urmareste stabilirea situatiei reale a patrimoniului. Este necesara atat constatarea marimii faptice a elementelor patrimoniale, cat si evaluarea lor la nivelul valorii actuale. Nu se poate concepe un bilant la un anumit moment si pe o anumita perioada de timp, fara sa se alcatuiasca in prealabil inventarul. Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma:


 

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice) pentru bunurile corporale (materiale); pe baza de registre sau de documente (extras de cont) pentru bunurile necorporale (nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale, denumita valoare de inventar.

Valoarea de inventar este estimata in functie de pretul pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De aceea, in mai multe lucrari de specialitate se apreciaza ca valoarea de inventar este egala cu valoarea de intrebuintare. Pentru stabilirea unei asemenea valori se utilizeaza referintele cele mai adecvate, cum sunt:

preturile de piata;

indicii generali si specifici de preturi.

Teoretic, pentru stabilirea valorii de inventar se pot folosi individual sau asociate urmatoarele metode;

a) Metoda valorii actualizate nete viitoare (metoda capitalizarii) se bazeaza pe conceptul valorii de intrebuintare sau economic. Aceasta inseamna sa atribui bunului supus evaluarii valoarea corespunzatoare incasarilor nete viitoare pe care utilizarea bunului le-ar aduce in momentul prezent si sfarsitul vietii acestui bun. Este o forma de evaluare actuala determinata cu ajutorul viitorului, adica aducerea la zi a valorii ce devine disponibila mai tarziu. Se determina pe baza relatiei proprii dobanzii compuse:

, unde

C = valoarea curenta a bunului la momentul inventarierii;

 = valoarea contabila de inregistrare;

r = rata de actualizare egala cu rata dobanzii sau rata medie a rentabilitatii;

n = perioada exprimata in ani intre momentul prezent si sfarsitul vietii bunului.

b)       Metoda valorii de realizare nete (de iesire) consta in determinarea curenta a valorii pe
care intreprinderea ar primi-o daca ar vinde azi bunul respectiv. Ea se stabileste pornind
de la pretul pietei corectat in functie de starea si locul in care se afla bunul.

c)        Metoda valorii de inlocuire. Valoarea in acest caz reprezinta costul pe care
intreprinderea il accepta pentru a dobandi, la nivelul preturilor in vigoare, in bun similar
cu cel determinat ca obiect al evaluarii.

d)       Metoda valorii de intreprindere (de privare) este o combinatie a valorii de inlocuire,
valorii actualizate si a valorii de realizare. Este pretul pe care un conducator de
i
ntreprindere prudent si avizat ar accepta sa il plateasca pentru a dobandi bunul, sau
pierderea maxima (cost de penurie) pe care ar suporta-o intreprinderea azi daca ar fi
lipsita de bunul respectiv. De cele mai multe ori, aceasta este costul de inlocuire si se
determina, de regula, prin corelatia, adica cautarea pretului unui bun nou, echivalent cu
cele ce formeaza obiectul evaluarii. Daca valoarea de realizare si valoarea actualizata
sunt inferioare costului de inlocuire, se retine din cele doua valori cea mai mica.

e)        Metoda valorii curente consta in estimarea costului unui bun, fie prin aplicarea indicelui
de pret specific asupra valorii contabile, fie in functie de listele de preturi curente,
opozabile pietei in momentul inventarierii.

Exemplu: un bun a fost achizitionat cu 200.000 lei cand indicele specific era 100%; in momentul evaluarii indicele este de 125%; iar valoarea curenta este calculata astfel: 200.000 lei x 1.25 = 250.000 lei.


In cazul inventarierii stocurilor, valoarea de inventar se poate stabili astfel:

pentru materii prime si materialele cumparate, valoarea de inventar se stabileste pe baza
costului de achizitie al ultimului lot intrat;

stocurile fabricate destinate desfacerii se evalueaza la costul de productie al perioadei de
calculate, cand s-a produs intrarea. Se poate folosi si varianta in care pornind de la
pretul pietei ca valoare de realizare se scade rezultatul potential, calculat in mod analitic
pe produs sau rezultatul mediu calculat in functie de rata rentabilitatii;

pentru productia neterminata, semifabricate si produse destinate consumului intern,
valoarea de inventar se stabileste la nivelul costurilor de productie;


marfurile se evalueaza la costul de achizitie al ultimei intrari in gestiune. Se poate estima
s
i in varianta: pornind de la pretul pietei la 31.XII sau pretul de vanzare la aceeasi fata
din care se scade rabatul (adaosul, marja comerciala);

stocurile degradate sau deteriorate partial se reduc corespunzator cu gradul lor de
depreciere, valoarea lor de inventar fiind egala cu valoarea de intrebuintare pe care o pot
capata in interiorul intreprinderii sau cu pretul de valorificare in afara, stabilit prin
corelatie cu pretul altor bunuri similare care se comercializeaza.

Odata stabilite rezultatele inventarierii, plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor. A realiza aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii. In principiu:

plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu;

minusurile se imputa.

Daca lipsurile constatate nu sunt din vina cuiva, se deconteaza, dupa caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor intreprinderii. De asemenea, se pot admite compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile, in cazurile in care exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs, fara a se diminua patrimoniul. Compensarea se admite, de regula, numai pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar.

Plusurile de stocuri cumparate:

30, 31, 32, 35, 36, 37 - Cheltuieli de stocuri = 60 - Cheltuieli cu materii prime si materiale

Plusurile de stocuri privind produsele si productia in curs de executie:

33, 34 - Cheltuieli de stocuri = 71 - Venituri din productia stocata

Aceste inregistrari se fac la valoarea contabila de intrare, egala cu costul de productie. Lipsurile imputabile se evalueaza la valoarea de inlocuire care reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv, la data constatarii pagubei, format din:

pret de cumparare practical pe piata;

taxe nerecuperabile;

Cheltuieli de transport - aprovizionare;

alte cheltuieli accesorii pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune.



Minusuri imputabile:

461 - Debitori diversi






758 - Alte venituri




4427 - TVA colectata








Pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ constatate pe baza de inventariere peste normele legate neimputabile se datoreaza TVA. Inregistrarea va fi:

Minusuri neimputabile:

635 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 4427 - TVA colectata

Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico - financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate. De exemplu, calculul costului productiei neterminate, determinarea scazamintelor si pierderilor, predarea - primirea de gestiuni, lichidarea si furnizarea intreprinderilor.

Rezultatele inventarierii, in cazul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. se consemneaza in 'procesul verbal de inventariere' in care se inscriu, in principal:

perioada de gestiune inventariata;

persoanele care au efectuat inventarierea;

plusurile si minusurile constate;

compensarile efectuate;

bunurile depreciate;

creantele si datoriile incerte si in litigii;

datoriile si lichiditatile;

constituirea si regularizarea provizioanelor;

regularizarea amortizarilor;

alte elemente specifice inventarierii.





CAPITOLUL 4

ANALIZA SI VALORIFICAREA INFORMATIILOR PRIVIND STOCURILE IN MECANISMUL DE CONDUCERE A INTREPRINDERII

4.1 Consideratii generale privind stocurile de la S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A.

Stocurile reprezinta o parte componenta a bazei tehnico-materiale, care au prin specificul lor un rol deosebit de important in cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole.

Analiza economica a stocurilor (resurselor materiale) are in esenta ca obiect relevarea asigurarii exploatatiei agricole cu intreaga gama necesara de asemenea mijloace si a modului in care au fost utilizate acestea in procesul de productie, in vederea identificarii rezervelor interne menite sa contribuie la o imbunatatire substantiala a acestui proces.

Principalele categorii de stocuri ce se pot crea in cadrul unitatii sunt:

a) Stocul curent (Sc): cuprinde cantitatea de resurse materiale ce trebuie sa existe
permanent in unitate pentru asigurarea continuitatii productiei in intervalul dintre doua
aprovizionari succesive (sau a continuitatii desfacerii):

Sc = Cmz x Tz, unde: Cmz = consum mediu zilnic;

Tz = perioada dintre doua aprovizionari.

b) Stocul de rezerva: constituit din rezervele materiale care trebuie sa existe in unitate in
vederea acoperirii unor nevoi neprevazute care apar in activitatea unitatii si care nu au
fost avute in vedere la stabilirea stocului curent.

Principalii factori care influenteaza constituirea stocurilor de rezerva in cadrul unitatii:

primirea cu intarziere a resurselor materiale;

lipsurile cantitative constatate la receptie;

resursele materiale nu corespund calitativ;

cresterea consumului de resurse materiale determinat de cresterea cererii de produse
finite pe piata;

nerespectarea tehnologiilor de productie;

- conditii de clima neprielnice (inghet, seceta, inundatii);

Aceste stocuri se constituie ca o pondere cuprinsa intre 10 - 15% din stocul curent sau pornind de la nivelul mediu al stocului de rezerva utilizat in anii precedenti.

c) Stocul sezonier: se creeaza pentru acoperirea consumurilor foarte mari care se
i
nregistreaza in perioadele optime de executare a unor lucrari agricole. Factorii care
influenteaza crearea stocurilor sezoniere:

sezonalitatea consumului productiv de resurse materiale;

sezonalitatea producerii de resurse materiale;

sezonalitatea transportului;

procesul de depozitare in conditii de microclimat specific.

Stocurile sezoniere se fundamenteaza pe calcule ale eficientei economice, se stabileste cu precizie perioada cand trebuie constituite in raport cu perioada de utilizare.

d) Stocul in pregatire: se formeaza in cazul in care folosirea anumitor resurse materiale
presupune pregatirea prealabila a lor, inainte de utilizarea in procesul de productie sau de
vanzare:

Sp = Cmz  x Tzp, unde: Cmz  = consum mediu zilnic;

Tzp = perioada necesara pregatirii in zile, ore.

Acest stoc se constituie de regula sub forma unor cantitati constante pentru o anumita perioada.

Alaturi de aceste categorii de stocuri in cadrul unitatii se mai pot forma inca doua categorii de stocuri:

A. Stocurile supradimensionate: sunt cantitati de resurse materiale existente in unitate, care depasesc nevoile reale ale procesului de productie, resurse carora nu li se gaseste o utilizare imediata sau in perspectiva.

Dupa viteza de miscare si posibilitatile de a fi atrase in procesul de productie, Stocurile supradimensionate pot fi:

a)        stocuri cu miscare lenta, fiind acelea care depasesc stocul maxim normat si pot fi
utilizate in unitate, insa intr-o perioada viitoare celei de program;

b)        stocuri fara miscare (de prisos), fiind formate din resurse materiale care nu mai pot fi
consumate in procesul de productie.


Cauzele formarii stocurilor supradimensionate sunt:

(a) cauze interne, care tin de activitatea unitatii:

nefundamentarea stiintifica a necesarului de aprovizionat;

necorelarea programului de aprovizionare cu tehnologiile de productie;

realizarea partiala a lucrarilor prevazute in tehnologia de productie;

receptia necorespunzatoare a resurselor materiale;

neasigurarea unor conditii optime de pastrare;

evidenta defectuoasa a resurselor materiale;

lipsa unor masuri de lichidare a stocurilor supradimensionate etc.

(b) cauze externe; tin de relatiile defectuoase cu furnizorii de resurse materiale:

nerespectarea de catre furnizori a obligatiilor contractuale privind termenele de
livrare, structura si calitatea resurselor;

lipsa pe piata in anumite perioade a unor resurse materiale ii determina pe
consumatorii acestor resurse ca atunci cand gasesc pe piata sa le achizitioneze in
cantitati mult mai mari decat necesarul;

resursele materiale achizitionate prin intermediul unitatilor de distributie nu sunt
corelate cantitativ si calitativ cu nevoile reale ale unitatii deoarece aceste unitati de
distributie incheie contracte in numele beneficiarilor.

B. Stocuri subdimensionate: se refera la lipsa de stoc. Principalele masuri ce pot fi luate:

impulsionarea furnizorilor pentru livrarea resurselor materiale la termenele stabilite
sau chiar cu anticipate;

reconstruirea urgenta a stocurilor indiferent de efortul necesar si de sursa de
provenienta;

aprobarea consumului din stocul de siguranta;

apelarea la resurse care le pot inlocui pe cele deficitare.


Din punct de vedere structural, pe baza datelor din bilant, activele circulante ale S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. sunt evidentiate in tabelul urmator:







TABELUL NR: 11

Structura activelor circulante la S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. – mii lei -










Nr. Crt

Specificare

Anul




Stocuri (materii prime, materiale etc.)



Productie in curs de executie



TOTAL 1




Alte active circulante (furnizori - debitori)



Clienti si ct. asimilate



Titluri de plasament



Conturi la banci in lei



Casa in lei



TOTAL 2



Total active circulante (TOTAL 1 + TOTAL 2)



  • Din punct de vedere valoric, productia exercitiului, consumul intermediar si principalele categorii de stocuri ale S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. sunt redate in tabelele urmatoare:

TABELUL NR: 12
Valoarea productiei exercitiului, consumului intermediar si stocurilor in anul 2002 - mii lei -

Nr. Crt.

Specificare

Valoare


Valoarea productiei exercitiului (agricole)



Consum intermediar



Seminte din care:

- cumparate de la unitatile agricole

- cumparate de la unitatile neagricole



Cheltuieli cu energia



Combustibili, carburanti, lubrifianti



Ingrasaminte chimice si naturale



Insecticide, pesticide



Furaje



Cheltuieli cu piesele de schimb



Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile


TABELUL NR: 13

Valoarea productiei exercitiului, consumului intermediar si stocurilor in anul 2001 - mii lei -

Nr. Crt.

Specificare

Valoare


Valoarea productiei exercitiului (agricole)



Consum intermediar



Cheltuieli cu materialele consumabile (6012), din care:

combustibili, carburanti, lubrefianti

seminte si materiale de plantat

- ingrasaminte chimice si naturale

- produse chimice



Cheltuieli cu energia



Alte cheltuieli materiale


TABELUL NR: 14 - mii lei -

VALOARE ADAUGATA



Nr. Crt.

Specificare

Anul




Valoare adaugata bruta




Cheltuieli cu amortizarea




Valoare adaugata neta



Din punct de vedere cantitativ, principalele categorii de cereale obtinute in cadrul unitatii sunt redate in tabelele urmatoare:

TABELUL NR:15

ANUL 2001



Produs

UM

Intrari

Iesiri

Total

Din

productie

Total

Samanta

Din productie proprie

Export

Vanzare in afara ramurii

Atribuit asociati

Grau

t









Floarea-soarelui

t









Lucerna

t









TABELUL NR: 16

ANUL 2002




Produs

Productie totala

[t STAS]

Cheltuieli [mii lei]

Cost de productie [lei/kg]

Elemente de cheltuieli directe [mii lei]

Vanzarea in afara unitatii

Total

Pentru prod, pr.

Salarii

Samanta

Ingrasa-minte

Lucrari

si servicii

Cantitate

[t STAS]

Valoare [mii lei]

Pret vanzare [lei/kg]

Grau












Floarea-soarelui












Lucerna





















Structura activelor si dinamica lor

In structura si dinamica, activele si indicatorii de eficienta ai acestora sunt evidentiati in tabelul nr. 17:

TABELUL NR: 17 STRUCTURA SI EVOLUTIA ACTIVELOR IN PERIOADA 2000 - 2002







Nr. Crt

Specificare

[mii lei]

[mii lei]

[mii lei]

Indici




Active imobilizate - total, din care:







- imobilizari necorporale







- imobilizari corporale







- imobilizari financiare







Amortizari







Active fixe nete [1-5]







Active circulante, din care:







- stocuri







- productie in curs de exercitiu







- animate







- clienti si conturi asimilate







- alte creante







- titluri de plasament







- cont la banci in lei







- casa in lei







Conturi de regularizare







Activ- total [1+7+ 16]






Eficienta economica a utilizarii bazei tehnico - materiale exprima raportul dintre efectul concretizat intr-o serie de indicatori de sinteza ai intregii activitati economico - financiare (venituri totale, valoarea productiei exercitiului, cifra de afaceri, valoarea productiei vandute, valoarea adaugata, profitul brut) si totalul valoric al mijloacelor fixe si circulante materiale de care a dispus unitatea - ca efort pentru obtinerea acestui efect economico - financiar.

In tabelul urmator am sintetizat datele necesare analizei situatiei economice generale a bazei tehnico - materiale a S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A.








TABELUL NR: 18

SITUATIA ECONOMICA A BAZEI TEHNICO - MATERIALE











Nr. Crt.

Indicatori

Simbol

UM

Realizat

Modificarea



Absoluta

Relativa [%]

Absolut

Str. bazei teh.-mat.

Absolut

Str. Bazei teh.-mat.



Mijloace fixe

MF

Mii lei








Mijloace circ. Materiale

Mcm

Mii lei








Baza tehnico-mat. [1+2]

BTM

Mii lei








Venituri

V

Mii lei








Productia exercitiului

Pe

Mii lei








Cifra de afaceri

CA

Mii lei








Productia vanduta

Pv

Mii lei








Valoare adaugata

Va

Mii lei








Profit brut

Pb

Mii lei








v1ooo/btm


Lei








Pe1ooo/BTM [5:3]


Lei








CAlpoo/BTM [6:3]


Lei








Pv1ooo/BTM [7:3]


Lei








Va1ooo/BTM [8:3]


Lei








Pb1ooo/BTM [9:3]


Lei







4.2 Finantarea activelor circulante

Avand un volum foarte redus de activitate, unitatea nu apeleaza la credite sau la alte forme de finantare.

Activitatea unitatii este sustinuta integral prin finantare proprie; iar principalele surse de venituri se obtin din:

vanzarea unei parti din productia anuala realizata de unitate;

din arenda obtinuta din terenurile arendate:
in 2001: 135 ha arendate;

in 2002: 135 ha arendate.

din chirii: unitatea inchiriaza magazii si depozite unor firme particulare; in perioada
2001 -2002, chiria a fost de 1.500 $/luna pentru spatiile inchiriate.







4.2.1 Evolutia si structura patrimoniului net

Evolutia patrimoniului net al societatii este prezentata in tabelul nr. 19:

TABELUL NR: 19

PATRIMONIUL NET IN PERIOADA 2000 - 2002







Nr. Crt

Specificare

[mii lei]

[mii lei]

[mii lei]

Indici




Active fixe nete







Active circulante







Total active nete [1+2]







Total datorii, din care:

- datorii pe termen scurt

- imprumuturi pe termen scurt

- credite pe term, scurt si med.

- alte datorii







Patrimoniu net [3-4]







Total surse de acoperire, din care:

- capital social

- fonduri proprii si alte rez.







Diferente [6-5]







In perioada 2001 - 2002 se constata o crestere de 0,1% (foarte mica) a patrimoniului net datorita diminuarii datoriilor unitatii cu 28,3%. Acest lucru indica o capacitate mai mare a unitatii de a-si acoperi datoriile.

In 2002 fata de 2000 se constata o crestere de 0,2% a patrimoniului net datorita majorarii activelor totale cu 10,8%. Deci averea unitatii a crescut si exista posibilitatea acoperirii datoriilor.












4.2.2 Structura pasivelor si dinamica lor (surse de finantare)

Sursele de finantare ale societatii si obligatiile acesteia se regasesc in tabelul nr. 20.

TABELUL NR: 20 STRUCTURA SI EVOLUTIA PASIVELOR IN PERIOADA 2000 - 2002






Nr. Crt

Specificare

[mii lei]

[mii lei]

[mii lei]

Indici




Capitaluri proprii - total, din care:







- capital social







- diferente din reevaluare







- rezultatul exercitiului







- repartizarea profitului







- alte fonduri







Provizioane







Datorii - total, din care:







- furnizori si conturi asimilate







- clienti - creditori







- alte datorii







Conturi de regularizare







Pasiv- total [1+7+8+ 12]






Dupa cum reiese din acest tabel, S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. isi finanteaza integral patrimoniul net cu capital propriu. In toti cei 3 ani de analiza, valoarea capitalului propriu este egala cu cea a patrimoniului net.

TABELUL NR: 21 INDICATORII PRIVIND EFICIENTA UTILIZARII CAPITALULUI SOCIETATII IN

PERIOADA 2000-2002

Nr. Crt

Indicatori

U.M.





Rotatia capitalului social (venituri totale / capital social)

coef.





Rotatia capitalului propriu (venituri totale / capital propriu)

coef.





Rata dividendelor (profit net / capital social)






Rata rentabilitatii (profit brut / venituri totale)










4.2.3 Indicatorii de bonitate financiara

Indicatorii de bonitate financiara se utilizeaza in analiza financiara. Bonitatea financiara exprima performanta financiara a agentilor economici. Cei mai importanti sunt prezentati in tabelul nr. 22:

TABELUL NR: 22 EVOLUTIA INDICATORILOR DE BONITATE IN PERIOADA 2000 - 2002

Nr. Crt

Indicatori

U.M.





Rata de lichiditate generala (active circulante / datorii)

coef.





Rata de solvabilitate

(credite pe termen lung si mediu / capital propriu)






Rata datoriilor

(datorii total / activ total)






Solvabilitatea globala (active total / pasive total)

coef.





Solvabilitatea financiara

(capital propriu / cifra de afaceri)

coef.





Rata autonomiei financiare

(capital propriu / capital permanent)






Grad de indatorare (datorii / capital propriu)

coef.





Marja de profit

(profit net / cifra de afaceri)






Rata rentabilitatii financiare (profit net / capital propriu)






Rata rentabilitatii economice (profit net / capital permanent)






Rata rentabilitatii generale (profit net / cheltuieli totale)





Rata de lichiditate generala arata daca intreprinderea are lichiditati sau nu, pentru plata la
termen a datoriilor, societatea reuseste acest lucru in toti cei trei ani (deoarece
indicatorul este supraunitar: 2,13; 1,55; 1,87).

Rata de solvabilitate arata capacitatea societatii de a-si onora datoriile pe termen mediu si lung. Societatea nu a contractat nici un credit in perioada 2000 - 2002.

Rata datoriilor arata capacitatea intreprinderilor de a-si onora obligatiile fata de terti pe
seama activului. Aceasta creste in 2001 fata de 2000 si scade in 2002 fata de 2001.

Solvabilitatea financiara indica ponderea capitalului propriu in cifra de afaceri. Se
realizeaza in cazul in care indicatorul variaza intre 0,35 - 0,50.

Marja de profit inregistreaza valori descrescatoare in perioada 2000 - 2002, lucru
i
ngrijorator.

De asemenea, ratele de rentabilitate se diminueaza de la un an la altul, datorita diminuarii masei profitului.

4.3 Indicatorii specifici cerealelor si plantelor tehnice

Din 'resursele materiale' ale exploatatiilor agricole fac parte urmatoarele grupe de mijloace:

materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente;

productia in curs de executie;

animale;

ambalaje.

In componenta 'bazei materiale' nu sunt incluse toate acele elemente considerate din punct de vedere contabil ca fiind 'mijloace circulante materiale'.

Nu fac parte din 'baza materiala' propriu-zisa a exploatatiilor agricole:

semifabricatele;

produsele finite;

produsele reziduale;

marfurile.

Sub aspect valoric, evolutia bazei materiale trebuie apreciata luandu-se in considerare o serie de imprejurari cum ar fi:

necesitatile si posibilitatile exploatatiei in acest domeniu;

respectarea reglementarilor legale privind protectia mediului;

respectarea clauzelor stabilite prin contractele incheiate cu partenerii de afaceri;

strategia (sau absenta acesteia) adoptata de exploatatie in privinta modernizarii bazei
materiale;

impactul avut de rata inflatiei in perioada respectiva;

reprofilari / respecializari ale exploatatiei.


In aprecierea evolutiei 'bazei materiale' a unitatii vom avea in vedere daca utilizarea unor asemenea resurse s-a facut sau nu in conditiile unei eficiente economice corespunzatoare. In acest scop, pe baza datelor din bilant, sintetizate in tabelul anterior, putem calcula o serie de indicatori sintetici cunoscuti.

Baza materiala a unitatii 'AGRICOLA' BERCENI este redata in tabelul urmator:


TABELUL NR. 23

BAZA MATERIALA                             - mii lei –

Specificare



1.Stocuri de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente



2.Stocuri aflate la terti



3.Productia in curs de executie



4.Animale



5.Ambalaje



Baza materiala (total)




Indicatorii sintetici:

Veniturile totale la 1000 lei „ baza materiala”

TABELUL NR. 24

mii lei -

Indicatori



Venituri (V)



Baza materiala (BM)







Valoarea productiei vandute la 1000 lei „baza materiala”

TABELUL NR. 25

mii lei -

Indicatori



Productia vanduta (Pv)



Baza materiala (BM)






Cifra de afaceri 1000 lei „baza materiala”

1000

TABELUL NR. 26

mii lei –

Indicatori



Cifra de afaceri (CA)



Baza materiala (BM)






Profitul brut la 1000 lei „baza materiala”

TABELUL NR. 27

mii lei –

Indicatori



Profit brut (Pb)



Baza materiala (BM)






Valoarea productiei exercitiului la 1000 lei „baza materiala”

TABELUL NR. 28

mii lei –

Indicatori



Productia exercitiu (Pe)



Baza materiala (BM)






Valoarea adaugata la 1000 lei „baza materiala”

TABELUL NR. 29

mii lei –

Indicatori



Valoare adaugata (Va)



Baza materiala (BM)





Existenta in retea a unor stocuri regulatoare medii, corespunzatoare ca volum si structura nevoilor unitatii, constituie dovada unei politici comerciale eficiente, fundamentata pe cunoasterea operativa a realitatilor societatii. Un rol important in realizarea acestei cunoasteri revine analizei economice orientate spre investigarea analitica a structurii, dinamicii, eficientei gestiunii stocurilor.

A. Analiza structurala, a stocurilor de cereale prin metoda ABC este realizata de societatile care au o gama larga de cereale. Analiza stocurilor prin atribuirea de importante identice tuturor sortimentelor este dificil de realizat, costisitoare si nu intotdeauna suficient de edificatoare in raport cu efortul depus.

Metoda ABC presupune o analiza de structura a elementelor unei multimi, grupandu-le dupa
un parametru distinct, care le determina o anumita pozitie in ansamblul rezultatelor.

Aplicarea acestei metode in cadrul S.C. 'AGRICOLA' BERCENI S.A. nu este posibila deoarece ea produce si comercializeaza o gama restransa de cereale.

B. Analiza factoriala a stocurilor medii. Investigarea stocurilor medii prin prisma factorilor de influenta se face pe baza unor sisteme cauzale diferentiate pe trepte structurale specifice.

a) la nivelul cerealelor si plantelor tehnice analiza factoriala a stocurilor medii are la baza relatia:

, unde:

 = cifra de afaceri medie zilnica (vanzarea medie zilnica);

v = durata de rotatie a stocurilor de cereale si plante tehnice.

TABELNR. 30

Nr. Crt

Sortiment

Vanzarea medie zilnica

(- mii lei -)

Durata medie de rotafie

(v - zile -)

Stocul mediu

( -mii lei-)

Sortimente in ordine descrescatoare valorii stocului

Stoc mediu in ordine descrescatoare

Stoc mediu cumulat


Grau




S3




Paie




Si




Floarea-soarelui




S2




Lucerna




S4




Astfel pe baza datelor din tabel:

 =50,5x150 = 7.500 mii lei;

= 33,3 x 80 = 2.664 mii lei;

=230x120 = 27.600 mii lei;

=12,2x210 = 2.562 mii lei;

b) la nivelul intreprinderii, unde gama de sortimente este mai mare, stocul mediu total () este format din:

, unde stocul mediu al sortimentelor l,2,,n. deci, pe baza datelor din tabel stocul mediu de societate este format din:

= 40.326 mii lei.

Viteza de circulatie (durata unei rotatii) a cerealelor se afla in stransa legatura cu stocul mediu de cereale in sensul ca in acest indicator arata in cate zile de vanzare normala se epuizeaza stocul mediu, exprimat cu relatia:

V = v1+ v2 +v3 +v4 = 560 .

Numarul de rotattii (Nr):

Viteza de rotatie (Vr):

 

C. Analiza stocurilor de sigurantata. Stocul de siguranta este suplimentul de stoc care permite depasirea nivelului de servicii atins de stocul activ. Daca vom avea in vedere sfera vanzarilor, nivelul de servicii indica in cate cazuri intreprinderea a raspuns pozitiv solicitarilor pietei. Formula utilizata este:

Descompunerea stocului in cele 2 parti se justifica prin rolul lor diferit in procesul exploatarii, prin diferenta de rotatie, precum si prin modul de calcul.

a) Analiza stocului de siguranta alfa (necesar in conditiile caracterului variabil al cererii):

, unde:

t = coeficient de corectie in functie de nivelul de serviciu asigurat pentru k = 25%, t = 2;

s = abaterea medie patratica a vanzarilor efective (x) fata de cele medii (), data de relatia:

;

y = raportul dintre termenul de reaprovizionare si intervalul analizat.

TABELNR. 31

CALCULUL STOCULUI DE SIGURANTA ALFA (Sa)


Luna

Vanzari

( x - mii lei)

Vanzari medii

( x - mii lei)

Ianuarie





Februarie





Martie





Aprilie





Mai





Iunie





Iulie





August





Septembrie





Octombrie





Noiembrie





Decembrie





Total





D = termen de reaprovizionare = 360 zile;

N = numar de luni = 12 luni;

T = 360 zile;

S = stoc real = 30 milioane lei;

 milioane lei;

 milioane lei;

 milioane lei.


Deci, cu un stoc de siguranta de 32,5 milioane lei societatea va putea asigura continuitatea vanzarilor in proportie de 25 % din cazuri.



4.4 Viteza de rotatie si folosirea eficienta a activelor circulante

Indicatorii principali de eficienta ai utilizarii activelor circulante sunt:

a)         numarul de rotatii (Nr);

b)        durata unei rotatii (Dr);

c)         viteza de rotatie (Vr).

a)        Numarul de rotatii (Nr):

, unde:

CA = cifra de afaceri;

AC = active circulante.

TABEL NR. 35

NUMAR DE ROTATII

Indicatori



CA (mii lei)



AC (mii lei)



Numar de rotatii (Nr)




b)     Durata unei rotatii (Dr):

, unde:

CA = cifra de afaceri;

AC = active circulante.

TABEL NR. 36

DURATA UNEI ROTATII

Indicatori



Numar de rotatii (Nr)



Durata unei rotatii (Dr - zile)




c)         Viteza de rotatie (Vr):

, unde:

CA - cifra de afaceri; AC = active circulante.

TABEL NR.37

DURATA UNEI ROTATII

Indicatori



Durata unei rotatii (Dr - zile)



Viteza de rotatie (Vr)



Alti indicatori legati de nivelul activelor circulante:

TABEL NR. 38

Indicatori

U.M.



1 . Raportul intre active imobilizate si activele circulante

Coef.



2. Rata de lichiditate generala (active circulante / datorii)

Coef.



4.5 Concluzii generale

4.5.1 Puncte slabe:

In 2002 indicele stocurilor a crescut la 117,7% fata de 2000 si la 594,6% fata de 2001. Cauzele:

tendinta expansionista a principalilor competitori;

necalcularea stocului minim necesar.

Rata rentabilitatii financiare este extrem de mica fata de rata dobanzii practicata de banci. Cauze:

cheltuieli totale foarte mari;

capitalul propriu ineficient utilizat.

* Structura nefavorabila a personalului in pofida tendintei de mentinere a acestuia, in functie de volumul si structura productiei (pondere redusa a personalului cu studii superioare si a economistilor). Cauze:

lipsa comenzilor;

elemente motivational insuficient de atractive pentru personalul cu pregatire
superioara.

* Grad redus de informatizare a managementului firmei (fata de cerintele managementului firmei). Cauze:

dotare tehnica in domeniu, inca deficitara;

existenta altor prioritati in ceea ce priveste derularea activitatilor firmei.






4.5.2. Puncte forte:

Cresterea cifrei de afaceri de la an la an:

473.082 mii lei in 2000;

777.632 mii lei in 2001;

992.837 mii lei in 2002.

Cauze: cresterea productivitatii muncii.

Cresterea solvabilitatii si diminuarea gradului de indatorare si risc.

Cauze: unitatea nu a contractat credite pe termen scurt pentru finantarea stocurilor. *           Cresterea productivitatii muncii de la an la an.

Cauze: - cresterea gradului de utilizare a timpului de lucru la nivelul zilelor;

- cresterea nivelului productivitatii medii zilnice.

4.5.3. Concluzii si propuneri

Pe baza analizei efectuate asupra activitatii societatii studiate, consider ca este necesara o modernizare care solicita investitii din partea societatii, care sa contribuie la prevenirea sau di­minuarea fortelor distinctive ale diferitilor factori, precum si investitii care sa asigure o crestere a randamentului si implicit a profitului previzibil.

Stabilitatea financiara, ca indicator de masura a coeficientului de risc si incertitudine, de-pinde in mare masura de lucrarile de modernizare tehnica si tehnologica a societatii.

Stabillitatea veniturilor este o conditie absolut necesara pentru autogestiunea societatilor cu profil agricol, care trebuie sa-si acopere cheltuielile din veniturile proprii si sa obtina profit.

Optimizarea lucrarilor nu presupune o specializare ingusta a activitatii, ci diversificarea acesteia in anumite limite, deoarece probabilitatea gasirii unei singure operatii care sa contribu­ie la marirea si stabilizarea veniturilor, iar pe aceasta cale, la diminuarea efectelor riscului si in-cetitudinii, este foarte dificila.

Masurile care se pot lua pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii societatii sunt:

* Declansarea unei actiuni largi de organizare a societatii, de dimensiuni optime, mo-derne, adecvate pentru aplicarea tehnicii si tehnologiei avansate eficiente in activita-tea agricola;


Crearea conditiilor reale necesare pentru dotarea cu mijloace tehnice moderne a socie-
tatii, starea acesteia fiind precara;

In vederea reducerii la propportii normale a fondurilor banesti imprumutate, atat de
costisitoare in prezent, este necesara capitalizarea societatii, crearea in acest sens a con­-
ditiilor necesare si posibile, precum si crearea unui cadru legislativ clar si precis;

Necesitatea imbunatatirii activitatii manageriale a societatii indeosebi prin antrenarea
in aceasta activitate a cadrelor de specialitate, cu aptitudini si comportament corespun-
zator exigentelor unor astfel de functii.

Masurile care se iau trebuie sa contribuie la solutionarea unor probleme ca:

Imbunatatirea radicala a calitatii cerealelor;

Obtinerea pentru cerealele vandute a celor mai avantajoase preturi medii de vanzare;

Intocmirea unui plan al cheltuielilor cu consumurile intermediare temeinic fundamentat
din punct de vedere stiintific, pe baza de norme stricte;

Urmarirea pe tot parcursul anului a evolutiei cheltuielilor materiale;

Asigurarea unei corelatii de eficienta intre ritmul cheltuielilor cu consumurile interme­-
diare (ca efort) si ritmul valorii activitatii globale (ca efect).














Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani