Balanta de plati si pozitia investitionala internationala a Romaniei referat










Balanta de plati si pozitia investitionala internationala a Romaniei

In anul 2005, balanta de plati a Romaniei a consemnat adancirea soldului negativ al contului curent cu 35,1 la suta fata de cel inregistrat in anul precedent, pana la nivelul de 6 891 milioane euro. Ponderea deficitului contului curent in PIB a fost de 8,7 la suta, comparativ cu 8,4 la suta in anul 2004.

Contul curent

Tabelul 21

milioane EUR




a) Sold balanta comerciala (bunuri)

- export (FOB)

- import (FOB)







b) Servicii, net



c) Venituri, net



d) Transferuri curente, net



Sold cont curent




Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, care a insumat 7,8 miliarde euro si a carui pondere in PIB a crescut de la 8,8 la suta in anul 2004 la 9,8 la suta in anul 2005. Accentuarea deficitului comercial cu 46,6 la suta fata de anul precedent s-a produs ca efect al temperarii exportului catre zona euro, in conditiile mentinerii ratei de crestere a importului.

De asemenea, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi si gradul de deschidere a economiei romanesti s-au redus semnificativ fata de anul 2004, cu 4,1 puncte procentuale si, respectiv, cu 5,1 puncte procentuale (pana la 74% si, respectiv, 66%).

Exportul de bunuri a insumat 22 255 milioane euro, marcand o atenuare a cresterii fata de anul 2004 (de la 21,3 la suta la 17,5 la suta), ca efect al temperarii cererii din zona euro (cu exceptia exportului de produse minerale) si al modificarii structurii exporturilor in favoarea bunurilor intermediare si a celor de capital.

Surplusul valoric al exportului a fost comparabil cu cel din anul precedent (3 320 milioane euro) si a provenit in proportie de doua treimi din cresterea preturilor externe (produse petroliere, produse ale industriei chimice, fonta, fier si otel) si de o treime din majorarea volumului (automobile, produse petroliere, masini, aparate si echipamente electrice).

Importul de bunuri a atins 30 061 milioane euro, rata de crestere fiind comparabila cu cea din anul 2004 (23,9 la suta), in conditiile majorarii preturilor internationale (titei, gaze naturale, produse petroliere, minereuri, produse metalurgice, piei, blanuri) si ale cresterii cererii interne (automobile, tractoare si alte vehicule terestre, cazane, turbine, motoare, aparate si dispozitive mecanice, bumbac, fire si tesaturi din bumbac, masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat si de reprodus sunetul si imaginea TV). Surplusul valoric al importului fata de a nul 2004 a fost de 5 803 milioane euro si a fost determinat de cresterea preturilor externe, de modificarea structurii importului si de majorarea cererii interne de bunuri de folosinta indelungata.

Indicele raportului de schimb net si-a mentinut trendul ascendent si in anul 2005, situandu-se la 104 la suta, pe fondul cresterii mai accentuate a preturilor bunurilor exportate (9,5 la suta) in raport cu preturile bunurilor importate (5,3 la suta), in timp ce indicele raportului de schimb brut1 s-a situat la 91,2 la suta, relevand o crestere mai accentuata a volumului fizic al importului (17,7 la suta) fata de cel al exportului (7,3%).

Accentuarea soldului negativ al contului curent a fost alimentata si de dublarea deficitului balantei serviciilor (434 milioane euro), datorita cresterii platilor pentru transportul marfurilor importate. Influenta negativa a fluxurilor de bunuri si servicii asupra contului curent a fost atenuata de majorarea cu 23,1 la suta a transferurilor curente nete si de reducerea cu aproximativ 9 la suta a deficitului balantei veniturilor.


Finantarea deficitului de cont curent

Tabelul 22

milioane EUR




Finantare deficit

Transferuri de capital, net

Investitii directe, net

Investitii de portofoliu, net

Alte investitii de capital:

- credite primite pe termen mediu si lung

􀃖 intrari

􀃖 rambursari

- credite acordate pe termen mediu si lung, net

- credite pe termen scurt, net

- altele*

Active de rezerva BNR

(„-” indica crestere)


























*) include urmatoarele pozitii nete: active nemateriale/nefinanciare, derivate financiare, numerar si depozite, documente in tranzit, alte active, alte pasive, erori si omisiuni.



Contul de capital si financiar

Deficitul de cont curent de 6,9 miliarde euro a fost acoperit in anul 2005 in proportie de 84 la suta prin investitii directe si transferuri de capital, iar diferenta prin imprumuturi si credite pe termen mediu si lung.

Investitiile directe nete au insumat 5 208 milioane euro, mai mari cu 1,6 la suta fata de anul 2004, pe fondul repatrierii de catre rezidenti a unor investitii din strainatate si al majorarii volumului creditelor primite de la investitorii straini.

Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au atins valoarea de 5 197 milioane euro, nivel comparabil cu anul 2004, din care aproximativ doua treimi au reprezentat participatii la capital si credite primite de la investitorii straini directi, iar diferenta profit reinvestit si contributii in natura la capitalul social. Veniturile din privatizare au majorat participatiile la capital cu 0,8 miliarde euro, comparativ cu 1,7 miliarde euro in anul 2004. Principalele societati comerciale privatizate in anul 2005 au fost: Distrigaz Sud (Gaz de France), Distrigaz Nord (Concernul german E.ON Ruhrgas), Electrica Oltenia (CEZ AS Praga), Electrica Moldova (Grupul german E.ON Energie).

Activitatile spre care s-au orientat preponderent investitiile straine directe in anul 2005 au fost: industria (49,4 la suta), comertul (18,3 la suta), posta si telecomunicatiile (12,2 la suta), intermedierile financiare si asigurarile (5 la suta) si constructiile (2,3 la suta). Principalele tari investitoare au fost: Olanda (21,2 la suta), Germania (19,7 la suta), Franta (15,5 la suta), Republica Ceha (13,1 la suta), Austria (8,1 la suta) si Italia (6,1 la suta).

Investitiile de portofoliu au inregistrat in anul 2005 intrari nete de 685 milioane euro, comparativ cu 416 milioane euro iesiri nete in anul precedent, in urma emisiunilor de euroobligatiuni efectuate de Primaria Generala a Municipiului Bucuresti (500 milioane euro, pe piata din Luxemburg) si de Banca Comerciala Romana (500 milioane euro, pe piata Londrei). De mentionat ca in luna noiembrie 2005 Ministerul Finantelor Publice a rascumparat euroobligatiuni emise in anii 2000 si 2001, in valoare totala de 300 milioane euro.

Finantarea externa neta din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung a insumat 2 849 milioane euro, mai mult cu 28 la suta decat in anul 2004, evolutie determinata de cresterea volumului creditelor contractate de sectoarele bancar si nebancar. Intrarile nete din imprumuturi si credite pe termen scurt s-au redus cu 15,6 la suta fata de anul precedent, ajungand la 873 milioane euro.


Pozitia investitionala internationala a Romaniei

La sfarsitul anului 2005, rezervele valutare ale statului administrate de Banca Nationala a Romaniei au atins nivelul de 16,8 miliarde euro, cu 5,9 miliarde euro mai mult decat la 31 decembrie 2004, ca urmare a cumpararilor de valuta efectuate de catre BNR (3,8 miliarde euro), a modificarii rezervelor minime in valuta constituite de banci (1,9 miliarde euro), creditelor primite de la BIRD in cadrul programului PAL si a imprumuturilor nerambursabile SAPARD care impreuna au insumat 0,3 miliarde euro, a influxurilor din privatizare in valoare de 0,2 miliarde euro, precum si a altor intrari nete. Pe parcursul anului 2005 rezerva valutara oficiala a fost influentata cu valoarea platilor efectuate in contul serviciului datoriei externe (1 229,4 milioane euro) si cu valoarea titlurilor in valuta rascumparate de Ministerul Finantelor Publice (40,3 milioane euro).


Datoria externa pe termen mediu si lung a crescut fata de sfarsitul anului 2004 cu 33,4 la suta, ajungand la 24,4 miliarde euro, in urma unor intrari nete din credite externe de 5,3 miliarde euro si a unor influente nefavorabile ale variatiei cursurilor de schimb EUR/USD de 1 miliard euro. Pe de alta parte, nivelul datoriei externe a fost diminuat de conversiile de datorie in investitii directe (0,2 miliarde euro).

Serviciul datoriei externe pe termen mediu si lung in anul 2005 a insumat 4,7 miliarde euro, din care 3,8 miliarde euro au reprezentat rate de capital si 0,9 miliarde euro dobanzi si comisioane.


Structura pe debitori a datoriei externe pe termen mediu si lung reflecta preponderenta datoriei negarantate public (53,6 la suta), urmata de datoria publica (28,6 la suta) si de datoria public garantata5 (17,8 la suta). Comparativ cu anul 2004, s-a inregistrat o crestere a ponderii datoriei negarantate public cu 8,5 puncte procentuale, concomitent cu reducerea ponderii datoriei publice (6,2 puncte procentuale) si a celei public garantate (2,3 puncte procentuale). Imprumuturile externe primite in anul 2005 au fost orientate in principal catre activitati financiare, bancare si de asigurari (42,3 la suta), industria prelucratoare (8,6 la suta), posta si telecomunicatii (8,0 la suta), sectorul de energie electrica si termica, gaze si apa (7,4 la suta), tranzactii imobiliare (6,8 la suta ), activitati de transport si depozitare (5,7 la suta).

In structura pe creditori a datoriei externe pe termen mediu si lung s-a mentinut tendinta de crestere a ponderii surselor private (de la 68,8 la suta la sfarsitul anului 2004 la 74,6 la suta la sfarsitul anului 2005), ca urmare a creditelor primite din partea bancilor private straine care au finantat in principal sectorul bancar romanesc, concomitent cu scaderea ponderii organismelor multilaterale si a surselor bilaterale la 23,4 la suta, respectiv la 2,0 la suta.

Structura pe scadente a datoriei externe pe termen mediu si lung releva continuarea trendului din anul anterior, ponderea datoriei externe pe termen lung scazand cu 3,5 puncte procentuale fata de sfarsitul anului 2004, pana la 66,0 la suta din totalul datoriei externe pe termen mediu si lung, pe fondul reducerii datoriei publice pe termen lung si al majorarii datoriei externe private pe termen mediu.

Structura pe valute a datoriei externe pe termen mediu si lung la sfarsitul anului 2005 releva preponderenta monedei euro (63,7 la suta, in crestere cu 2,5 puncte procentuale fata de anul 2004), urmata de dolarul SUA (28,5 la suta, in scadere cu 3,8 puncte procentuale) si de alte valute (7,8 la suta, in crestere cu 1,3 puncte procentuale). In ceea ce priveste structura pe valute a serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung, in anul 2005 ponderea cea mai mare a revenit monedei euro (58,3 la suta), urmata de dolarul SUA (40,9 la suta) si de alte valute (0,8 la suta).








Principalii indicatori de indatorare externa

Tabelul 23

procente




Rezerva oficiala / importul de bunuri si servicii (luni de import)

Datoria externa pe termen mediu si lung / PIB

Datoria externa pe termen mediu si lung / exportul de bunuri si servicii Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung













Indicatorii de indatorare externa s-au situat in anul 2005 in limite normale. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung a fost de 18,2 la suta, fata de 18,4 la suta in anul 2004. La sfarsitul anului 2005 datoria externa pe termen mediu si lung reprezenta 30,8 la suta din PIB (in crestere cu 0,7 puncte procentuale fata de finele anului precedent) si 93,2 la suta din exportul de bunuri si servicii (in crestere cu 9,4 puncte procentuale). In acelasi timp, gradul de acoperire a rezervei oficiale a Bancii Nationale a Romaniei s-a majorat de la 5,2 la 6,4 luni de import de bunuri si servicii, datorita cresterii mai accentuate a rezervei in raport cu importul.


Contul curent

In anul 2006, balanta de plati a Romaniei a consemnat adancirea soldului negativ al contului curent pana la nivelul de 9 973 milioane euro, mai mare cu 44,8 la suta fata de cel inregistrat in anul precedent. Ponderea deficitului contului curent in PIB a fost de 10,3 la suta, comparativ cu 8,7 la suta in anul 2005.






Tabelul 24

milioane EUR




a) Sold balanta comerciala (bunuri)

- export (FOB)

- import (FOB)







b) Servicii, net



c) Venituri, net



d) Transferuri curente, net



Sold cont curent





Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, care a insumat 11 759 milioane euro si a carui pondere in PIB a crescut de la 9,8 la suta in anul 2005 la 12,1 la suta in anul 2006. Accentuarea deficitului comercial cu 50,6 la suta fata de anul precedent s-a produs ca efect al temperarii exporturilor catre tarile in curs de dezvoltare si pe fondul accelerarii importurilor.

Pe zone geografice, deficitul comercial a fost generat de tarile dezvoltate (58,4 la suta, din care 51,2 la suta din comertul cu Uniunea Europeana), urmate de comertul cu tarile in tranzitie (25,6 la suta, din care 22,7 la suta din comertul cu Federatia Rusa) si cu tarile in curs de dezvoltare (16 la suta). De asemenea, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi si gradul de deschidere a economiei romanesti s-au redus fata de anul 2005 cu 5,3 puncte procentuale, respectiv cu 0,5 puncte procentuale (pana la 68,7 la suta, respectiv 68,5 la suta).

Exportul de bunuri a insumat 25 850 milioane euro, in crestere cu 16,2 la suta fata de anul precedent, ca efect al majorarii preturilor externe (la produse petroliere, masini, produse metalurgice, produse chimice, materiale plastice, mobilier), al volumului si al cresterii exporturilor produselor prelucrate (bunuri intermediare si bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost de 3 595 milioane euro, mai mare cu 275 milioane euro fata de cel inregistrat in anul 2005. Principala sursa a exportului este industria prelucratoare, care furnizeaza aproximativ 97 la suta din exporturile Romaniei, valoarea bunurilor industriale exportate in anul 2006 insumand 25 025 milioane euro. Exportul de produse ale industriei prelucratoare a fost mai mare cu 15,8 la suta fata anul 2005, de la majoritatea activitatilor industriale, exceptie facand industria articolelor de imbracaminte si industria materialelor de constructii si a altor produse minerale.

Importul de bunuri a atins 37 609 milioane euro, mai mare cu 25,1 la suta fata de anul precedent, pe seama majorarii cererii interne de bunuri de capital (automobile, tractoare si alte vehicule terestre, aparate si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente electrice) si de produse energetice. Surplusul valoric al importului fata de anul 2005 a fost de 7 548 milioane euro, mai mare cu 1 745 milioane euro fata de cel inregistrat in anul 2005 si a fost determinat in cea mai mare parte de majorarea volumului fizic al bunurilor importate.

Indicele raportului de schimb net a continuat trendul ascendent si in anul 2006, situandu-se la 104,4 la suta, pe fondul cresterii mai accentuate a preturilor bunurilor exportate (cu 8,2 la suta) in raport cu preturile bunurilor importate (3,6 la suta), in timp ce indicele raportului de schimb brut3 s-a situat la 88,9 la suta, relevand o crestere mai accentuata a volumului fizic al importului (cu 20,8 la suta) fata de cel al exportului (7,4 la suta).

Soldul negativ al contului curent a fost influentat si de amplificarea veniturilor obtinute de nerezidenti din investitii directe4, care au majorat deficitul balantei veniturilor cu aproximativ 30 la suta fata de anul 2005. Efectul negativ al fluxurilor de bunuri si venituri asupra contului curent a fost atenuat de evolutia pozitiva a balantei transferurilor curente si de transformarea deficitului balantei serviciilor in excedent.


Contul de capital si financiar

In anul 200, soldul contului de capital si financiar a fost de 10 517 milioane euro, mai mare cu 62,1 la suta fata de anul precedent, tendinta data in principal de investitiile directe ale nerezidentilor in Romania.

Investitiile directe nete au insumat 9 052 milioane euro, mai mari cu 72,8 la suta fata de anul 2005, pe fondul majorarii investitiilor directe ale nerezidentilor in Romania. Investitiile directe nete ale nerezidentilor in Romania au fost de 9 082 milioane euro, cu 74,2 la suta peste nivelul anului 2005, din care 78,4 la suta au reprezentat participatii la capital si credite intragrup6, iar diferenta profit reinvestit si contributii in natura la capitalul social. Veniturile din privatizare au majorat participatiile la capital cu 2,25 miliarde euro, comparativ cu 0,8 miliarde euro in anul 2005.

Activitatile spre care s-au orientat preponderent investitiile straine directe in anul 2006 au fost: industria, comertul, intermedierile financiare si asigurarile, telecomunicatiile, serviciile prestate intreprinderilor8, transporturile si constructiile. Principalele tari investitoare au fost: Olanda, Austria, Germania, Franta, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Grecia, Cipru, Statele Unite ale Americii.

Investitiile de portofoliu au inregistrat in anul 2006 intrari nete de 50 milioane euro, rezultate din urmatoarele tranzactii:

– cumpararea de catre rezidenti a unei parti din obligatiunile in lei emise de Banca Mondiala pe piata romaneasca (echivalentul a 116 milioane euro, septembrie 2006);

– achizitionarea de actiuni Erste Bank Austria (194 milioane euro, decembrie 2006) de catre o parte din salariatii BCR;

– emisiunea de obligatiuni efectuata de BRD-Groupe Société Générale pe piata din Luxemburg (215 milioane euro, decembrie 2006);

– rascumpararea de catre Societatea Nationala a Petrolului Petrom – S.A. a obligatiunilor emise in anul 2001 (125 milioane euro, septembrie 2006);

– tranzactii cu instrumente financiare romanesti pe piata interna de capital. Finantarea externa neta din imprumuturi si credite primite pe termen mediu si lung a insumat 1 374 milioane euro, in scadere cu 56 la suta fata de anul 2005, evolutie determinata de reducerea volumului creditelor contractate de sectorul bancar, administratia publica si alte sectoare. Intrarile nete din imprumuturi si credite pe termen scurt s-au majorat de 4,2 ori fata de anul precedent, ajungand la 3 803 milioane euro.


Finantarea deficitului de cont curent

Tabelul 25

milioane EUR




Finantare deficit

Transferuri de capital, net

Investitii directe, net

Investitii de portofoliu, net

Alte investitii de capital:

credite primite pe termen mediu si lung

intrari

rambursari

- credite acordate pe termen mediu si lung, net

- credite pe termen scurt, net

- altele*

Active de rezerva BNR

(„-” indica crestere)



























*) include urmatoarele pozitii nete: active nemateriale/nefinanciare, derivate financiare, numerar si depozite, documente in tranzit, alte active, alte pasive, erori si omisiuni.


In anul 2006, deficitul de cont curent (9 973 milioane euro) a fost acoperit in proportie de aproximativ 91 la suta prin investitii directe, iar diferenta prin imprumuturi si credite pe termen mediu si lung.


Pozitia investitionala internationala a Romaniei

La sfarsitul anului 2006, rezervele internationale ale statului administrate de Banca Nationala a Romaniei au atins nivelul de 22,9 miliarde euro, cu 4,7 miliarde euro mai mult decat la 31 decembrie 2005, ca urmare a modificarii rezervelor minime in valuta constituite de banci (3,4 miliarde euro) si a incasarilor din privatizare in suma de 2,3 miliarde euro (din care privatizarea BCR 2,25 miliarde euro). Pe parcursul anului 2006, rezerva valutara oficiala a fost influentata cu valoarea platilor efectuate in contul serviciului datoriei externe (909,6 milioane euro) si cu valoarea titlurilor in valuta rascumparate de Ministerul Finantelor Publice (290,7 milioane euro).

Datoria externa pe termen mediu si lung a crescut fata de sfarsitul anului 2005 cu 12,5 la suta, ajungand la 27,7 miliarde euro, in urma unor intrari nete din credite externe de 3,8 miliarde euro si a unor influente favorabile ale variatiei cursurilor de schimb EUR/USD de 0,7 miliarde euro. Serviciul datoriei externe pe termen mediu si lung in anul 2006 a insumat 6,1 miliarde euro, din care 5 miliarde euro au reprezentat rate de capital si 1,1 miliarde euro dobanzi si comisioane.

Structura pe debitori a datoriei externe pe termen mediu si lung reflecta preponderenta datoriei negarantate public (57,9 la suta), urmata de datoria publica directa (25,2 la suta), datoria public garantata11 (13,4 la suta) si depozitele pe termen mediu si lung (3,5 la suta). Comparativ cu anul 2005, s-a inregistrat o crestere a ponderii datoriei negarantate public cu 7,6 puncte procentuale, concomitant cu reducerea ponderii datoriei publice directe (3 puncte procentuale) si a celei public garantate (4,3 puncte procentuale). Imprumuturile externe primite in anul 2006 au fost in continuare orientate catre activitati financiare, bancare si de asigurari (43,5 la suta), urmate de tranzactii imobiliare (16 la suta ), activitati de transport si depozitare (10,5 la suta), industria prelucratoare (7,8 la suta), constructii (4,7 la suta).

In structura pe creditori a datoriei externe pe termen mediu si lung s-a mentinut tendinta de crestere a ponderii surselor private (de la 75,6 la suta la sfarsitul anului 2005 la 79,2 la suta la sfarsitul anului 2006), ca urmare a creditelor primite din partea bancilor private straine care au finantat in principal sectorul bancar romanesc, concomitent cu scaderea ponderii organismelor multilaterale si a surselor bilaterale la 19,8 la suta, respectiv la 1,1 la suta.

Structura pe scadente a datoriei externe pe termen mediu si lung releva continuarea trendului din anul anterior, ponderea datoriei externe pe termen lung scazand cu 1,6 puncte procentuale fata de sfarsitul anului 2005, pana la 64,0 la suta din totalul datoriei externe pe termen mediu si lung, pe fondul reducerii datoriei publice pe termen lung si al majorarii datoriei externe private pe termen mediu.

Structura pe valute a datoriei externe pe termen mediu si lung la sfarsitul anului 2006 releva preponderenta monedei euro (69,5 la suta, in crestere cu 6,3 puncte procentuale fata de 31 decembrie 2005), urmata de dolarul SUA (19,4 la suta, in scadere cu 8,4 puncte procentuale) si de alte valute (11,1 la suta, in crestere cu 2,2 puncte procentuale). In ceea ce priveste structura pe valute a serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung, in anul 2006 ponderea cea mai mare a revenit monedei euro (63,0 la suta), urmata de dolarul SUA (31,8 la suta) si de alte valute (5,2 la suta).

Datoria externa pe termen mediu si lung reprezenta 28,5 la suta din PIB la finele anului 2006 (in scadere cu 2,5 puncte procentuale fata de sfarsitul anului precedent) si 88,4 la suta din exporturile de bunuri si servicii (in scadere cu 5,1 puncte procentuale). Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung a scazut de la 20,1 la suta la finele anului 2005 la 19,5 la 31 decembrie 2006. Gradul de acoperire a rezervei oficiale a fost de 6,4 luni de import de bunuri si servicii, comparativ cu 6,3 luni de import la sfarsitul anului 2005.


Principalii indicatori de indatorare externa

Tabelul 26

procente




Rezerva oficiala / importul de bunuri si servicii (luni de import)

Datoria externa pe termen mediu si lung / PIB

Datoria externa pe termen mediu si lung / exportul de bunuri si servicii Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung













Datoria externa pe termen scurt insuma 13,4 miliarde euro la finele anului 2006, soldul acesteia dublandu-se in decursul anului 2006, ca urmare a intrarilor de capital pe termen scurt (6,8 miliarde euro), provenite in principal din imprumuturi financiare, comerciale, credite intragrup (3,8 miliarde euro) depozite si imprumuturi pe termen scurt atrase de sectorul bancar (2,6 miliarde euro).








loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani