Criza economica prin prisma presei din Germania referat






Criza economica prin prisma presei din Germania

1. Scurta prezentare a sistemului media german

Fiecare dintre sistemele media are structura si istoria sa proprie. Conform modelului comparativ al sistemelor media lansat in 2004 de cercetatorii Hallin si Mancini, sistemul media german poate fi integrat in categoria sistemelor central-euro­pene corporatiste. Printre caracteristicile sale, care fac o asemenea incadrare discutabila, se numara aparitia timpurie a presei scrise si un grad mare de profesionalizare a sistemului media. Dupa cum este bine cunoscut, tiparul a aparut in Germania in jurul anului 1450, fiind inventat de Johannes Gutenberg din Mainz, primul volum tiparit fiind Biblia. Germania constituie una dintre tarile pe teritoriul careia au aparut primele ziare, inca in secolul al XVII-lea. Cu toate acestea, structura presei germane s-a cristalizat abia in secolul XIX. Gradul de profesionalizare al jurnalistilor germani este unul ridicat, un indicator in acest sens fiind aparitia timpurie a unui sistem educational de pregatire in domeniu59. Germania dispune totodata de un cod etic al presei care este aplicat cu strictete, iar afilierea la organizatii profesionale a jurnalistilor germani este foarte relevanta. Exista autori contemporani care adauga acestor caracteristici, orientarea catre client, ca fiind unul dintre principalii indicatori pentru profesionalizare. Si aici putem vorbi despre un criteriu indeplinit, intrucat daca analizam ultimele studii cu privire la rolul &# 351;i imaginea de sine a jurnalistilor  germani,   studii  coordonate  de   Siegfried Weischenberg si echipa sa in 2006, respectiv de Michael Meyen in 2009, acestea releva o puternica orientare a jurnalismului catre public.

Si in Germania presa scrisa (ziarele, suplimentele si re­vistele) poate fi clasificata in functie de mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt: periodicitatea, profilul publicatiei si aria geografica de difuzare. In functie de periodicitate sau frecventa de aparitie distingem: cotidianul, saptamanalul, publi­catiile bilunare, cele lunare, semestriale si anuale. Potrivit ariei de difuzare vorbim despre publicatii locale, regionale, nationale si internationale. Totodata in peisajul mediatic german exista, in functie de continutul publicatiilor, ziare de interes general, ziare cu profil special si tabloide (Balaban 2005:119).

Daca in Romania vorbim despre un moment de cotitura in istoria presei in momentul aparitiei primelor ziare indepen­dente imediat dupa 22 decembrie 1989, finele anilor patruzeci reprezinta punctul de cotitura in istoria mass-mediei germane contemporane. Sfera qualitypress este reprezentata in primul rand de cotidianele nationale, care in limba germana sunt cunoscute sub notiunea de iiberregionale Tageszeitungen, trimi­terea la dimensiunea federativa a statului german fiind cat se poate de evidenta. Primele doua publicatii nationale din punct de vedere al tirajelor, care depasesc cifra de 400.000 de exemplare zilnic sunt Siiddeutsche Zeitung (de orientare centru-stanga) si Frankfurter Allgemeine Zeitung (de orientare centru-dreapta). Primul mentionat este publicat in Munchen iar cel de-al doilea in Frankfurt. Interesant este faptul ca niciunul dintre aceste ziare nu este editat in capitala, la Berlin. Ziarele editate aici, Berliner Zeitung sau Berliner Morgenpost, au caracter regional. Exceptie face publicatia Tageszeitung, cunoscuta sub acronimul TAZ, care are o puternica orientare de stanga. In Hamburg este publicat ziarul Welt cu versiunea sa compacta. Neues Deutschland constituie ziarul care a supravietuit caderii Republicii Demo­crate Germane, fiind in continuare publicat si citit nu in ultimul rand de nostalgicii vechiului regim. Tirajul acestei publicatii este mult mai redus decat al celor prezentate mai sus.

Si in Germania presa de tip tabloid joaca un rol important, cel mai elocvent exemplu in acest sens fiind constituit de publicatia Bild Zeitung, care inregistreaza un tiraj de peste patru milioane de exemplare zilnic.

Peisajul mediatic german este intregit de ziarele cu profil economic Handelsblatt si Financial Times Deutschland si de saptamanale cu profil economic, dintre care cele mai importante sunt publicatiile Capital si Wirtschaftswoche, care de altfel prezinta formatul unei reviste.

Presa locala a cunoscut inca de la aparitia sa o dezvoltare accelerata in Germania. Astfel, fiecare regiune are cel putin un ziar local (amintim astfel de exemplu: Freie Presse pentru regiunea Chemnitz, publicatiile locale ale WAZ Gruppe in regiu­nea bazinului Ruhr, Sachsische Zeitung etc). Din volumul total al ziarelor presa locala joaca un rol central datorita numarului mare de abonamente. Vorbim chiar si de tabloide regionale cum sunt de exemplu Express in regiunea Koln sau Abendzeitung in regiunea Miinchen (Andersen, Wichard 2003).

Revistele sunt clasificate si in Germania in reviste de interes general, reviste destinate unui public tinta numeros si reviste de interes special. Revistele de interes general sunt publicatii cu periodicitate saptamanala care cuprind o varietate de rubrici si care au caracter informativ. In Germania peisajul revistelor de interes general este foarte bine reprezentat. Astfel, revista Spiegel reprezinta una dintre publicatiile care se bucura de un grad foarte mare de credibilitate in randul cititorilor, inre­gistrand un tiraj impresionant. Revista a aparut de peste saizeci de ani in Germania, avand un puternic caracter investigativ. Spiegel a fost urmata de revistele cu caracter general Stern si Focus. Acest tip de publicatii prezinta informatii din toate dome­niile, pornind de la politica interna, politica externa, economie, cultura, media dar si sport. O alta prezenta semnificativa in media germana o reprezinta saptamanalul Die Zeit, care are o puternica dimensiune meta-analitica, intelectuala.

Revistele destinate unui public selectat in functie de anu­mite caracteristici socio-demografice in Germania sunt atat publicatii internationale pe care le intalnim si in peisajul mediatic romanesc, cat si publicatii specific germane:

• revistele destinate doamnelor si domnisoarelor avand diferite profile si titluri precum Brigitte (care apare de peste cincizeci de ani), Elle, Cosmopolitan, Joy, Glamour,


Bild der Frau, In Style care a implinit zece ani de aparitie pe piata germana etc;

     revistele pentru copii: Mickey Mouse etc;

     revistele pentru adolescenti: Bravo, Bravo Girl, Popcorn etc;

     revistele destinate domnilor: FHM, etc

Numarul si tirajul revistelor destinate cititoarelor este si. in Germania net superior numarului si tirajelor destinate cititorilor de gen masculin, fapt care isi gaseste explicatia in diferentele de comportament de consum media intre femei si barbati, care nu cunoaste granite statele, cel putin nu in spatii culturale asemanatoare cum sunt cele europene.

Revistele de interes special se caracterizeaza prin concen­trarea in jurul unei singure arii tematice. Astfel, intalnim in Germania:

     revistele despre natura: Geo, National Geographic etc;

     revistele erotice: Playboy etc;

     revistele life-style: Max etc;

     revistele despre animalele domestice;

'   reviste auto: Auto Expert, Automobil, Auto Motor si Sport, Autoshow etc;

   revistele mondene: Bunte, Gala etc;

   revistele de informatica: Computer Bild, PC Magazin etc (Kloss 2000).

Si in Germania publicatiile online castiga din ce in ce mai multi cititori. Una dintre paginile de web cel mai des vizitate si care se bucura de credibilitate in randul receptorilor este spiegel.de.

Werner Faulstich, unul dintre autorii importanti din dome­niul cercetarii media in Germania, imparte sfera publica media-tica in: sfera publica reprezentativa (quality press), sfera publica critica (Spiegel), sfera publica de masa (Bild Zeitung), sfera publica locala si regionala (presa locala si regionala), sfera publica tacuta (Reader's Digest) (Faulstich 2002).

In ceea ce priveste radioul, si in Germania vorbim despre radio public si radio privat. Radioul public este bine reprezentat la nivel regional. In fiecare Land al Germaniei, cu alte cuvinte in fiecare stat federal, exista cateva posturi de radio publice care se diferentiaza prin profil (de exemplu in Bavaria exista: Bayern 1, Bayern 2, Bayern 3, Bayern 4, Bayern 5), plecand de la posturi cu profil integral, pana la posturi culturale, posturi de muzica contemporana sau posturi de muzica clasica etc. Structura federala se pastreaza si la nivelul radioului comercial, un exemplu fiind reteaua Antenne care se regaseste in toate Land-urile. In plus, in Germania exista o diferentiere mai mare a posturilor comerciale, de la posturi care transmit muzica anilor saizeci pana la cele care transmit muzica contemporana. Este important de mentionat si postul public national Deutschland Radio, care prezinta informatii de interes general si analize politice. Rolul radioului in consumul media al germanilor este mult mai imporant decat in cel al romanilor. Astfel, 85% din populatia acestei tari utilizeaza zilnic acest mediu, ceea ce nu se poate spune despre romani care prefera televiziunea (Meyen 2004; Balaban 2007).

Istoria televiziunii din Germania porneste de la prima transmisie in direct care are loc in anii treizeci. Televiziunea nu se dezvolta la nivel de masa pana dupa al doilea razboi mondial. Postul public intra in emisie la inceputul anilor cincizeci. Televiziunea publica din Germania include in peisa­jul sau posturile nationale ARD (astazi purtand numele Das Erste), ZDFsi Phoenix. In plus, exista posturile publice locale: BR in Bavaria, MDR in Saxonia si inca doua Land-uri din preajma, RBB in Brandenburg si Berlin, NDR in nordul Germaniei, WDR in vestul tarii si SWR in sud-vest.

Trecerea de la televiziunea de stat la cea publica s-a realizat in 1981, relativ tarziu daca ar fi sa comparam Germania cu Marea Britanie unde in 1956 a aparut prima televiziune privata si relativ devreme in comparatie cu Austria, unde televiziunile private cu capital austriac au fost introduse abia la finele anilor nouazeci. Primul post privat din istoria Germaniei este RTL, post care reprezinta si azi unul dintre principalii jucatori de piata media.

Televiziunile private din Germania au debutat, asa cum am mentionat mai sus, in anul 1981 cu RTL, fiind urmate de aparitia si ascensiunea unor posturi integrale: PRO 7, SAT1 etc. Si in Germania programele integrale se inscriu in ultimii cinci ani intr-un trend descendent al audientelor, nu in ultimul rand si datorita aparitiei programelor speciale. Dintre programele informative amintim N24 si NTV iar dintre cele pentru copii mentionam Kinderkanal. Programele muzicale cele mai vizionate sunt MTV Germania si Viva. In peisajul TV al Germaniei un loc important il joaca si televiziunea de tip pay-tv Premiere, cu atat mai mult cu cat multe dintre meciurile din liga intai de fotbal sau din UEFA Cup sunt transmise prin intermediul acestui canal. Oferta de programe de televiziune din Germania este foarte variata. Astfel, noua din zece gospo­darii din Germania au acces la peste treizeci de programe in limba germana. Acestora li se adauga programele in limba turca, avand in vedere ponderea mare de persoane de origine turca care traiesc in aceasta tara (Andersen, Wichard 2003).

Un alt fenomen care merita amintit in acest context al peisajului mediatic este acela de concentrare media, fenomen prezent si in Germania. Astfel, intalnim doar in domeniul televiziunii concernele RTL Group sau Pro 7 SAT 1 Media AG.

Internetul constituie un mijloc de comunicare in plina ascensiune in Germania. Gradul de penetrare al acestui mediu este mai mare in Germania decat in Romania, acest lucru fiind de asteptat avand in vedere gradul de tehnologizare diferit al acestor doua tari. Atat cotidienele locale, regionale sau nationale, cat si revistele (asa cum am vazut cazul spiegel.de) sunt prezente online. Majoritatea posturilor de radio si a televiziunilor au propriile pagini web. Pe langa Internet este necesar sa mentionam faptul ca emisiuni de televiziune sau de radio pot fi receptionate prin intermediul telefoniei mobile.

2. Rezultatele analizei de continut privind reflectarea crizei economice in presa germana 2008-2009

Studiul cantitativ si calitativ efectuat asupra presei roma­nesti din spatiul online privind modul in care s-au constituit cadrele interpretative ale problematicii crizei economice in intervalul ianuarie 2008 - ianuarie 2009, respectiv aprilie 2009 - iunie 2009, a fost extins si asupra publicatiilor din Germania pentru a obtine o viziune cat mai ampla si pentru a realiza comparatii intre modurile diferite de abordare, daca este cazul. Demersul metodologic al cercetarii este mentinut si in analiza presei germane, unitatea principala de analiza fiind constituita tot de cuvantul cheie criza a carui frecventa este urmarita in titlul articolelor. De mentionat este faptul ca monitorizarea presei germane a vizat trei concepte care descriu fenomenul care face obiectul acestui studiu si anume: Krise (trad. criza), Wirtschaftskrise (trad. criza economica) si Finanzkrise (trad. criza financiara).

In economia presei germane tabloidul Bild inregistreaza cel mai mare tiraj cu aproape patru milioane de exemplare vandute pe zi. Tiraj mai mic dar o influenta foarte mare in formarea opiniei publice au cotidienele cu raspandire nationala Frankfurter Allgemeine Zeitung si Die Welt, precum si ziarele Siiddeutsche Zeitung, Frankfurter Rundschau si Handelsblatt. Alti catalizatori de opinie constituie revistele Der Spiegel si Focus precum si ziarul saptamanal Die Zeit. Aceasta oferta jurnalistica este completata de editii speciale duminicale ale publicatiilor, precum Bild am Sonntag, Welt am Sonntag, Sonntag Aktuell si Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung cu un tiraj de aproape patru milioane de exemplare.

Publicatiile incluse in corpusul prezentei cercetari empirice sunt cotidienele Siiddeutsche Zeitung, Frankfurter Allgemeine Zeitung si revista Der Spiegel, in calitate de publicatii semni­ficative pentru Germania (vezi sistemul media din Germania prezentat anterior). Editiile online ale acestor publicatii au fost monitorizate in intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009.

Problematica crizei economice a fost larg dezbatuta in presa germana, fapt evidentiat de numarul foarte mare de articole care semnaleaza inca din titlu prezenta fenomenului de criza. Mai mult decat atat, se poate constata o crestere progresiva a numarului de articole pe aceasta tema in intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009, cu specificarea ca preponderenta /rame-urilor pesimiste este mai mare decat cea a /rame-urilor optimiste.

Siiddeutsche Zeitung (SZ)

Analiza cantitativa de continut efectuata in intervalul ianuarie 2008 - decembrie 2008 asupra ziarului german Siid­deutsche Zeitung indica o crestere exponentiala a numarului de articole care contin in titlu cuvantul criza. Astfel, daca in-ianuarie 2008 ziarul nu gazduia decat 11 articole pe tema crizei, in octombrie 2008 au fost inregistrate 105 articole pe aceasta tema. Silddeutsche Zeitung a publicat in anul 2008 un total de 347 de articole care fac trimitere la criza economica, dupa cum este ilustrat in urmatorul tabel:

Nr.crt.

Luna

Nr. articole ce contin in titlu cuvantul criza

1

Ianuarie 2008

11

2

Februarie

20

3

Martie

16

4

Aprilie

24

5

Mai

23

6

Iunie

16

7

Iulie

17

8

August

16

9

Septembrie

27

10

Octombrie

105

11

Noiembrie

47

12

Decembrie

52

347

Fig.6.35. Numarul titlurilor care contin cuvantul criza

in editiile online ale cotidianului Suddeutsche Zeitung

in intervalul ianuarie 2008 - decembrie 2008

Rezultatele demersului cantitativ obtinute in urma moni­torizarii cotidianului mai sus mentionat in intervalul ianuarie 2009 - noiembrie 2009, evidentiaza o scadere progresiva a articolelor pe tema crizei economice, numarul total inregistrat fiind de 326 de astfel de articole. Facand o comparatie intre cele doua intervale de timp supuse analizei, putem observa ca numarul de articole care includ in titlu cuvantul criza este foarte apropiat. Diferenta majora consta in faptul ca in anul 2008 am asistat la o sporire progresiva a dezbaterilor pe mar­ginea temei crizei financiare in paginile publicatiei, maxima inregistrandu-se in luna octombrie 2008, in timp ce in anul 2009 s-a constatat o scadere treptata a numarului de articole care trateaza acest subiect. Evolutia problematicii crizei financiare prezentata in cotidianul Siiddeutsche Zeitung in intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009 este reflectata in urmatorul grafic:

Fig.6.36. Numarul titlurilor care contin cuvantul criza

in editiile online ale cotidianului Suddeutsche Zeitung

in intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009

Facand referire la analiza calitativa a continutului ziarului Suddeutsche Zeitung, in intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009 scenariile care predomina sunt cele pesimiste, raportul dintre /rame-urile optimiste si cele pesimiste fiind de 206 la 673. Titlurile articolelor care prezinta efectele pozitive ale crizei economice mondiale sunt rare, fiind construite in majoritatea cazurilor pornind de la sintagma: 'in ciuda crizei economice/ financiare'. Criza economica mondiala este de regula pre­zentata ca un obstacol major in calea oricarui fel de progres, exista totusi si scenarii optimiste, dupa cum este exemplificat in urmatoarele titluri: „Crestere in ciuda crizei financiare: Economia Germaniei se consolideaza suprinzator' („Aufsch-wung trotz Finanzkrise: Deutsche Wirtschaft wachst unerwartet kraftig'), „Oberbank combate criza economica' („Oberbank trotz Finanzkrise'), „Uniti pe timp de criza' („In der Krise vereint'), „Opt procente in plus - in ciuda crizei financiare' („Acht Prozent mehr - trotz Finanzkrise'), „Piata imobilara germana depaseste criza' („Deutsche Immobilien trotzen der Krise'), „Extindere in ciuda crizei' („Ausbau trotz Krise'), „Debeka creste in ciuda crizei financiare' („Debeka wachst trotz Finanzkrise').

Fig.6.3 Numarul scenariilor optimiste/ pesimiste

in editiile online ale ziarului Suddeutsche Zeitung

in intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009

Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ)

Conform analizei cantitative ce a vizat cotidianul Frank­furter Allgemeine Zeitung in intervalul ianuarie 2008 -noiembrie 2009, se poate remarca aceeasi evolutie privind frecventa aparitei cuvantului criza in cadrul titlurilor articolelor precum in cazul publicatiei Suddeutsche Zeitung.


Astfel, cifrele indica pentru anul 2008 o crestere progresiva a numarului de articole care trateaza subiectul crizei economice, volumul maxim fiind atins in octombrie 2008, cand s-au inregistrat 172 de titluri pe aceasta tema. incepand cu ianuarie 2009 se constata insa o reducere a numarului de articole care trateaza problematica crizei, astfel incat in octombrie 2009 au fost semnalate in urma monitorizarii doar 18 titluri care fac referire la criza financiara/ economica.


Demersul calitativ s-a concentrat de asemenea pe evolutia crizei financiare, criza care cu timpul si-a schimbat titulatura, in editiile cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung precum si in restul mass-mediei facandu-se referire la aceasta problematica sub conceptul de criza economica. Astfel, daca in 2008 este utilizat preponderent conceptul de criza financiara, in anul 2009 termenului de criza ii este atasat aproape in masura egala atributul financiara si economica. Aceasta evo­lutie in abordarea problematicii crizei este ilustrata in urmatorul tabel:


186     I     MIRELA ABRUDAN

Luna

2008

2009

Nr. titluri care fac referire la criza financiara

Nr. titluri care fac referire la criza economica

Nr. titluri care fac referire la criza financiara

Nr. titluri care fac referire la criza economica

Ianuarie

21

1

39

16

Februarie

16

0

36

7

Martie

12

1

10

17

Aprilie

33

0

13

13

Mai

18

1

11

10

Iunie

17

0

13

8

Iulie

26

1

8

9

August

20

1

7

9

Septembrie

73

1

7

12

Octombrie

170

2

9

9

Noiembrie

68

7

9

9

Decembrie

25

5

Total

509

92

168

119

Fig.6.39. Numarul titlurilor care contin conceptul de criza financiara,

respectiv criza economica in editiile online ale cotidianului Frankfurter

AUgemeine Zeitung In intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009

in ceea ce priveste analiza calitativa a editiilor online ale cotidianului Frankfurter AUgemeine Zeitung se poate remarca faptul ca atat in anul 2008 cat si in anul 2009 numarul scenariilor optimste este net inferior in raport cu numarul scenariilor pesimiste.


Fig.6.40. Numarul scenariilor (optimiste/ pesimiste) in editiile online ale

ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitungm intervalul ianuarie 2008-

noiembrie 2009

Der Spiegel

Criza financiara a avut un ecou foarte mare in editiile revistei saptamanale Der Spiegel odata cu intensificarea si agravarea acestui fenomen global la finele anului 2008. Cele doua publicatii germane analizate anterior si in special revista Der Spiegel au informat constant opinia publica despre evolutia pietei financiare internationale, relatarile cuprinzand efectele crizei asupra economiei Germaniei, dar si consecintele acesteia asupra tarilor europene vecine si a Statelor Unite ale Americii.

Rezultatele analizei cantitative indreptate asupra revistei Der Spiegel in intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009 se inscriu in aceeasi directie, semnalata si in urma monitorizarii celorlalte doua publicatii incluse in corpusul studiului privind reflectarea crizei economice in presa germana. In consecinta, in anul 2008 Der Spiegel a gazduit un numar total de 73 de articole care includ in titlu cuvantul criza, apogeul fiind atins in luna octombrie. In intervalul ianuarie 2009 - noiembrie 2009 a fost inregistrat un numar de 95 de articole care au la baza tema crizei economice, cu mentiunea ca si in cazul acestei reviste se poate observa un usor regres in ceea ce priveste abordarea acestei problematici.




Fig.6.41. Numarul titlurilor care contin cuvantul criza in editiile oniine ale revistei DerSpiegelm intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009




Revista Der Spiegel a semnalat in opt editii ale sale inca de pe coperta pro­blematica crizei economice, atat prin text cat si prin ilustratii. Prima coperta dedicata crizei economice apare in 29 august 2008, fiind intitulata: „Pretul arogantei: o criza economica schimba lumea'. Tot in anul 2008, Der Spiegel a consacrat coperta altor doua editii crizei. Astfel, editia din 6 octombrie 2008 titra: „Teama de teama: periculoasa psihologie a crizei financiare' iar cea din 1 decembrie 2008 purta titlul: „Angela descurajata: periculoasa ezitare a cancelarului pe timp de criza economica'.

Prima editie din anul 2009 dedicata crizei financiare este cea din 9 martie a carei coperta semnaleaza: „Greseala secolului: Cum a declansat falimentul unei



singure banci criza economica mondiala' si care prezinta intr-un reportaj amplu efectul domino al colapsului bancii americane Lehman Brothers.

Urmatoarea editie a revistei cu trimitere directa la cauzele si efectele crizei eco­nomice este cea din 24 aprilie 2009, intitulata sugestiv: „Crize mondiale 1929/ 2009. Se repeta totusi istoria?'. Coperta infatiseaza sugestiv o silueta de carton cu care se poate identifica oricine si care are atasat anuntul: „Caut munca de orice fel!'

Der Spiegel prezinta in editia din luna iunie (15.06.2009) un sondaj de opinie realizat in randul tinerilor din Germania si publica rezultatele studiului referitor la perspectivele si sansele de reusita ale acestora, supranumiti pe coperta revistei 'copii ai crizei'. In luna urmatoare revista abordeaza si ilustreaza pe coperta sa pericolul pe care Firma AIG il poate re­prezenta pentru intreaga economie.

Editia din 28 iulie 2009 intitulata: „Bani! De la negot Ia criza financiara: o cronica a capitalului' reconstituie cronica capita­lismului, mcepand cu ascensiunea capitalului din perioada 1096-1480, primul proces al globalizarii din 1480-1800, conti­nuand cu perioada premergatoare si ulterioara Marii Depre­siuni si sfarsind cu boom-u economic si colapsul financiar din perioada 1945-2009. Aceasta editie este dedicata in totalitate crizei economice si proceselor care au generat aceasta situatie.

In ceea ce priveste continutul revistei De?' Spiegel, analiza calitativa de continut a articolelor reflecta pentru intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009 o preponderenta a scenariilor pesimiste legate de criza economica. Mai mult decat atat, se poate constata faptul ca numarul articolelor care prezinta scenarii optimiste este nesemnificativ in raport cu numarul articolelor care supun unei largi dezbateri efectele negative pe care criza le are asupra economiei globale.


Fig. 6.42. Numarul scenariilor (optimiste/ pesimiste) in editiile online ale revistei DerSpiegelm intervalul ianuarie 2008 - noiembrie 2009

Analiza cantitativa si calitativa a publicatiilor germane Suddeutsche Zeitung, Frankfurter Allgemeine Zeitung si Der Spiegel a condus la validarea ipotezei de cercetare, conform careia numarul de articole care trateaza problematica crizei financiare creste treptat in intervalul ianuarie 2008 - ianuarie 2009. Spre deosebire de publicatiile romanesti supuse cercetarii empirice, volumul maxim de articole pe tema crizei financiare a fost atins in cazul presei germane in octombrie 2008, cu o luna in avans fata de peisajul mediatic online romanesc. De asemenea, preconizarile referitoare la preponderenta scenariilor pesimiste in raport cu cele optimiste au fost confirmate in urma demersului calitativ.


Concluzii

Lucrarea de fata a urmarit prezentarea mediatica a crizei economice in Romania in perioada 2008-2009 prin prisma teoriei cadrelor de interpretare, asa-numita teorie framing. Criza economica nu a constituit insa tema propriu-zisa a acestei lucrari, ci doar un pretext pentru a ilustra si aplica una dintre cele mai noi teorii din domeniul cercetarii efectelor media, in vederea analizarii dinamicii unor cadre de interpretare. Astfel, aceasta abordare a situat in prim plan maniera in care mass-media a modelat tema crizei economice si felul in care aceasta modelare a avut efect asupra publicului.

Chiar daca subiectul principal al demersului de fata nu 1-a constituit criza economica, ci modul ei de reflectare in presa, pentru intelegerea fenomenului de framing, de asa-zisa cadrare, a fost necesar un prim capitol dedicat prezentarii evolutiei in timp a crizei economice si financiare, la nivel global si in Romania. Necesara a fost de asemenea o alta clasificare terminologica relevanta: criza si comunicarea de criza. Exista in literatura de specialitate mai multe perspective de abordare a fenomenului de criza, diverse tipologii ale crizelor si etape de evolutie. O importanta deosebita a fost acordata dimensiunii comunicationale a situatiilor de criza, care poate genera, agrava sau chiar anula fenomenul de criza.

Partea teoretica centrala a lucrarii a fost dedicata efectelor media si in mod particular teoriilor agenda-setting si framing. Modelul agenda-setting isi are originea in anii saptezeci si apartine cercetatorilor McCombs si Shaw, fiind aprofundat de alti doi americani, Rogers si Dearing. Potrivit modelului agendei, temele de discutie de pe agenda publica sunt stabi­lite de catre media, intrucat subiectele prezentate frecvent de mijloacele de comunicare in masa sunt considerate a fi impor­tante de catre public. Framing-w constituie subiectul central al lucrarii de fata, astfel incat a fost dezbatut pe larg, pornind de la originea interdisciplinara a acestei teorii, la exemple de cadre de interpretare si prezentarea instrumentariului meto­dologic utilizat in astfel de demersuri. Asa cum remarca Jorg Matthes in lucrarea sa sintetica Framing-Effekte, fenomenul de cadrare presupune o abordare complexa. Putem vorbi despre efecte de tip framing la cel putin trei niveluri: framing in comunicarea strategica, framing in jurnalism si respectiv in discursul mediatic si reflectarea acestora la nivelul receptorilor. Framing-xd presupune accentuarea anumitor aspecte ale realitatii si excluderea altora in modul de expunere a unei tematici. Relevanta acestei teorii este subliniata de numarul impresionat de cercetari care utilizeaza framing-vl in calitate de cadru teoretic. Astfel, pentru perioada 1990-2005 cerceta­torul german Jorg Matthes identifica in principalele cinci­sprezece publicatii internationale din stiintele comunicarii un numar de 131 de articole despre framing, care operationalizeaza un total de 600 de /rame-uri distincte (Matthes 2007: 57). Dupa cum am mentionat in partea teoretica, Journal of Com-munication dedica in anul 2007 un numar exclusiv relatiei dintre framing, agenda-setting si priming.

Framing-vl nu este doar o teorie noua ci totodata una provocatoare pentru jurnalism, datorita pozitionarii sale in sfera constructivismului, a apropierii de teoria sistemica, ceea ce o face propice pentru cercetarea relatiilor publice. Cerce­tatorul Kirk Hallahan sublinia in articolul sau Seven models of framing: Implications for public relations necesitatea exis­tentei unor cadre de interpretare comune intre o organizatie si grupurile sale de dialog de natura sa asigure relatii fruc­tuoase: 'Implicitly, framing plays an integral role in public relations. If public relations is defined as the process of establishing and maintaining mutually beneficial relations between an organization and publics on whom it depends (), the establishment of common frames of references about topics or issues of mutual concern is a necessary condition for effective relations to be established' (Hallahan 1999: 207).

Din perspectiva framing-ului nu exista obiectivitate jurnalistica, aceasta devenind practic doar un concept. Reali­tatea este prezentata mediatic exclusiv intr-o maniera prelucrata, vorbim despre o prelucrare subiectiva a informatiei. Cu siguranta nimeni nu contrazice ideea informarii din trei surse independente si distincte, proces de verificare ce conform teoriei jurnalistice ar asigura un anumit grad de obiectivitate. Doar ca in procesul de selectare si prelucrare a informatiilor apare subiectivitatea incadrarii, subiectivitatea interpretarii. Matthes vorbeste in acest sens despre o demitizare a con­ceptului de obiectivitate (Matthes 2007: 23).

Comunicarea strategica presupune la randul ei un proces de frame-setting, unde spre deosebire de agenda-setting, nu temele sunt in concurenta, ci modul lor de prezentare. Aici ne intersectam cu analiza de discurs, competitia dintre diversele cadre de interpretare fiind determinata de accesul si controlul resurselor materiale, aliantele strategice, cunoasterea meca­nismului de plasare si sustinere a unui cadru de interpretare (Matthes 2007: 34). Din perspectiva cercetarii jurnalistice, rolul /ra/ne-urilor este acela de a usura munca de selectare si prezentare a informatiilor. Framing-u face apel la schema de gandire a comunicatorilor si reprezinta in opinia cercetatorului B. Scheufele o constructie cognitiva din mintea jurnalistilor care poate fi analizata atat prin intermediul chestionarii acestora, cat si prin intermediul analizei produselor mediatice. Cea mai des utilizata metoda de analiza a cadrelor de interpretare mediatice este analiza de continut, metoda utilizata de altfel si in demersul de fata.

Partea practica a prezentei lucrari se orienteaza asupra reflectarii crizei financiare si economice in presa din Romania. Criza economica reprezinta un frame axat pe continut, iar cercetarea de fata este realizata intr-o maniera manual holistica, dupa clasificarea lui Matthes.

Analizei cantitative si calitative au fost supuse publicatii din tara noastra dar si cateva publicatii relevante din spatiul mediatic german pentru a largi orizontul demersului de cercetare. Unitatea de analiza principala a constituit-o criza, cuvant cheie a carui prezenta a fost urmarita in titlul articolelor de presa. in acest scop au fost monitorizate editiile online ale publicatiilor Jurnalul National, Gandul si Cotidianul, in calitate de importante cotidiene nationale, conform tirajelor. Totodata au fost incluse in corpusul cercetarii tabloidele Libertatea si Click, ratiunea care sta la baza selectiei fiind de asemenea legata de tiraje. Pentru a integra si o perspectiva economica au fost analizate publicatiile Capital, Saptamana Financiara si Ziarul Financiar iar in vederea obtinerii unei perspective asupra presei de limba maghiara din Romania s-a efectuat si o monitorizare a ziarelor Uj Magyar Szo si Kronika. Analiza cantitativa a cuprins perioada ianuarie 2008 -ianuarie 2009, respectiv octombrie 2008 - ianuarie 2009 pentru demersul calitativ. Ratiunea care sta la baza selectiei acestui interval de timp este legata de scopul de a analiza modul in care s-au constituit /rame-urile interpretative ale problematicii in spatiul public romanesc, intrucat criza economica ce a debutat in forta in Romania in anul 2009 isi are originea intr-o criza financiara ce s-a declansat in Statele Unite ale Americii cu cel putin un an inainte. Totodata s-a urmarit includerea perioadei alegerilor parlamentare din Romania, pentru a observa modul in care este tematizata problematica crizei in acest context. Demersul analizei de continut a condus la validarea partiala a ipotezei de cercetare. Astfel, conform pre­conizarilor, numarul de articole care trateaza problematica crizei financiare si a celei economice mondiale creste treptat in intervalul ianuarie 2008 - ianuarie 2009. Punctul culminant este insa atins, in cazul majoritatii publicatiilor supuse analizei, in noiembrie 2008, si nu imediat dupa anuntarea rezultatelor alegerilor, asa cum anticipasem. Cu alte cuvinte, criza econo­mica a constituit unul dintre subiectele principale plasate pe agenda media in campania electorala pentru alegerile parla­mentare din anul 2008. Totodata raportul dintre /rame-urile optimiste si cele pesimiste s-a modificat considerabil odata cu trecerea timpului, /rame-urile pesimiste castigand tot mai mult teren.

Conform definitiei /rame-urilor (Entman 1993: 52) mate­rialele analizate pot ilustra un mod de definire a problemei, o interpretare cauzala, o evaluare morala si o propunere de rezolvare. Astfel, articolele publicate online pe aceasta tema la inceputul si mijlocul anului 2008 fac trimitere la originea problemei, anume la cauzele crizei financiare care a cuprins intreg mapamondul. Ulterior asistam la o transformare a modului de relatare in presa, independent de genul publi­catiilor. Criza insasi nu mai este cercetata cu privire la cauzali­tate, ci in calitate de insasi cauza pentru numeroase alte procese. Se creeaza un fenomen potrivit caruia criza devine motivul tuturor relelor din tara aceasta si totodata scuza perfecta pentru orice gen de esec. Daca unele articole fac trimitere la evaluarea morala, propunerile de rezolvare, de depasire a crizei sunt din ce in ce mai rare cu cat inaintam spre finele anului 2008.

Partea a doua a cercetarii empirice, realizata in intervalul aprilie 2009 - iunie 2009, a urmarit reflectarea, tematizarea si evolutia crizei economice pe fondul alegerilor europarla-mentare din Romania. Studiul calitativ si cantitativ efectuat asupra publicatiilor aminitite anterior a urmarit totodata si modul in care partidele politice au tematizat subiectul crizei economice si frecventa aparitiei declaratiilor pe aceasta tema in perioada premergatoare alegerilor din 7 iunie 2009. Facand referire la analiza cantitativa, se poate afirma ca nu exista o diferenta semnificativa intre lunile aprilie 2009 - mai 2009 in ceea ce priveste numarul de articole care trateaza problematica crizei economice. Demersul analizei de continut indica faptul ca, publicatiile incluse in studiul cantitativ si calitativ nu ofera o tendinta unitara cu privire la preponderenta /rame-urilor ne­gative sau pozitive. Astfel, conform analizei calitative, Gandul, Ziarul Financiar, Saptamana Financiara si Kronika prezinta subiectul crizei economice in scenarii preponderent pesimiste, in timp ce in cuprinsul ziarelor Capital, Cotidianul si Uj Magyar Szo majoritare sunt scenariile optimiste. Cele mai multe discursuri oficiale ale principalilor actori politici cu privire la criza economica se inscriu insa intr-un registru negativ. Cu toate acestea, criza economica nu a constituit un subiect major de dezbatere in campania pentru alegerile europarlamentare, prezenta acesteia nefiind pregnanta in discursul mediatic reflectat de presa online.





Dintre frame-mile identificate amintim: criza se manifesta in strainatate si nu ne va afecta (preponderent pentru luna noiembrie 2008), suntem afectati de criza versus nu suntem afectati de criza (ianuarie 2009), exista solutii pentru iesirea din criza, Romania va iesi din criza dupa tarile occidentale etc.

Pe langa analiza cadrelor de interpretare, lucrarea a inclus si o cercetare realizata in aceleasi intervaluri de timp in ceea ce priveste efectul de agenda-setting. In ambele perioade au fost realizate atat o monitorizare a presei cat si un sondaj de opinie. Monitorizarea presei a fost realizata pe cele mai vandute ziare din Romania, conform BRAT. De asemenea, s-a incercat acoperirea celor mai importante rubrici din aceste ziare. Analiza de continut a urmarit frecventa prezentarii anumitor probleme, astfel incat in urma acesteia au putut fi elaborate chestionarele. Sondajul de opinie, pentru ambele perioade, a fost realizat in Cluj-Napoca, chestionati fiind studentii. Esantionul a fost ales prin utilizarea unei combinatii intre metoda simpla aleatoare si esantionarea multistadiala. Au fost luate in considerare toate universitatile din Cluj-Napoca si toate facultatile aferente lor. Urmarit a fost impactul pe care mass-media il are asupra studentilor din municipiul Cluj-Napoca, acest tip de public tinta fiind ales in primul rand din ratiuni de accesibilitate si economie a cercetarii. Astfel, analiza de continut realizata a reflectat in mod clar pentru perioada noiembrie 2008 si respectiv aprilie 2009 o frecventa crescuta a articolelor de presa care tematizau criza finaciara, preponderent in partea economica a cotidienelor. Sectiunea politica a ziarelor gazduieste de asemenea articole despre criza, chiar si in editoriale, dar frecventa este mai redusa decat in partea economica unde tema este tratata exhaustiv. In partea sociala, culturala si sportiva a ziarelor analizate, tema crizei economice este foarte rar tratata in luna noiembrie, inregistradu-se o crestere a frecventelor in luna aprilie. Aceasta parte a cercetarii a urmarit o coroborare a datelor cu privire la frecventa prezentarii in presa a temei crizei economice si perceptia publicului cu privire la importanta acesteia. Totodata prin intermediul sondajului de opinie s-a obtinut parerea unui public tinta despre aceasta problema, pornind de la ipoteza agenda-setting potrivit careia, cu cat o tema este mai des prezenta in media, cu atat publicul este mai preocupat si dezbate mai mult subiectul in cauza.

Rezultatele cercetarii prin prisma teoriei agenda-setting au indicat faptul ca efectul de agenda a fost identificat, respon-dentii anchetei sociologice aplicate considerand ca pentru ei criza economica a constituit atat in noiembrie 2008 cat si in aprilie 2009 un subiect important, acest subiect fiind tratat de catre media, asa cum am aratat mai sus. Astfel, in luna noiembrie 2008 criza economica a constituit subiectul cel mai des prezentat in mass-media, acest lucru fiind legat in mod cert de campania electorala. Chiar daca datele despre starea eco­nomiei indica faptul ca in luna noiembrie 2008 semnele crizei erau prea putin vizibile in Romania, in opinia publica tema crizei economice este considerata a fi primordiala intrucat mass-media a prezentat-o ca atare. La fel este si cazul lunii aprilie 2009. Desi pentru aceasta luna semnele macroeconomice indicau vizibilitatea crizei, media nu prezenta acest subiect atat de des. Astfel, subiectul nu a fost considerat in sondaje ca fiind la fel de important precum in noiembrie 2008.

Pentru a largi orizontul acestei cercetari a fost realizata si o analiza cantitativa si calitativa a presei germane, selectate fiind publicatiile germane Siiddeutsche Zeitung, Frankfurter Allgemeine Zeitung si Der Spiegel. Selectia s-a realizat si de aceasta data in functie de tirajul si de orientarea publicatiilor. Siiddeutsche Zeitung este cotidianul cu cel mai mare tiraj din Germania, peste 400.000 de exemplare pe zi, avand traditional o orientare de centru-stanga, in timp ce Frankfurter Allgemeine Zeitung este un ziar conservator. Revista saptamanala Der Spiegel este cunoscuta pentru abordarea sa critica si pentru calitatea jurnalismului de investigatie practicat. Analiza presei germane a condus la validarea ipotezei de cercetare, conform careia numarul de articole care trateaza problematica crizei financiare creste treptat in intervalul ianuarie 2008 - ianuarie 2009. Spre deosebire de publicatiile romanesti supuse cercetarii empirice, volumul maxim de articole pe tema crizei financiare a fost atins in cazul presei germane in octombrie 2008, cu o luna in avans fata de peisajul mediatic online romanesc. De asemenea, preconizarile referitoare la preponderenta scenariilor pesimiste in raport cu cele optimiste au fost confirmate in urma demersului calitativ. Dezbaterea mediatica din Germania are insa comparativ cu Romania o intensitate mai puternica. Revista Der Spiegel a dedicat mai multe editii acestui subiect, publicand pe parcursul perioadei analizate chiar mai multe coperti care au drept light motiv criza economica. Astfel, in septembrie 2008 presa germana a relatat cu multa acuratete si a acordat spatii largi intrarii in faliment a bancii Lehman Brothers din New York. La fel ca presa romana, presa germana a fost mai preocupata de criza in anul 2008 decat in 2009.


Paralele cu criza economica din 1929-1933 au fost prezentate in ambele spatii mediatice, intrebarile de genul „Istoria se repeta?', fiind legitim formulate. Nu lipsesc nici in presa din tara noastra, nici in cea din Germania sondajele de opinie, preconizarile expertilor economici sau trimiterile la problemele sociale, cum ar fi somajul. Spre deosebire de presa romaneasca, in discursul mediatic german si in special in revista Der Spiegel este puternic creionata dimensiunea ideologica. Astfel, vinovati pentru criza sunt desemnati a fi bancherii americani. Totodata criza este considerata drept cel mai bun prilej pentro o regan-dire a sistemului economic, pentru accentuarea responsabilitatii actorilor, atat a celor economici, cat si a celor politici. Nu trebuie insa omis faptul ca, in ciuda scenariilor mai degraba pesimiste prezente la nivelul presei germane cu privire la criza economica, ideea conform careia in anul 2009 criza a fost depasita, cel putin din punct de vedere al indicatorilor economici, a fost des vehiculata. Insa, chiar daca numarul articolelor pe tema crizei economice s-a diminuat in 2009 comparativ cu anul precedent, entuziasmul nu s-a regasit in presa germana, care a ezitat sa se bucure prea repede, considerand ca simpla crestere a produsului intern brut nu inseamna neaparat ca dimensiunea sociala a crizei a fost depasita sau cauza acesteia definitiv inlaturata.

Lucrarea de fata prezinta limitele sale, una dintre acestea constand in faptul ca se refera doar la o etapa din evolutia crizei economice si financiare in Romania, la finalizarea demersului in cauza, criza fiind inca prezenta in termeni macroeconomici in tara noastra. Cu toate acestea, realizarea studiului in peri­oade preelectorale, electorale si postelectorale, da o nota de relevanta rezultatelor cercetarii. O alta limita a lucrarii se refera la aspectul ca, desi perspectiva abordarii comparative spatiale a fost integrata, prin analiza presei germane, nu acelasi lucru putem afirma despre dimensiunea temporala. Cu sigu­ranta ar fi fost interesant sa problematizam felul in care presa din Romania, atat presa de limba romana cat si cea de limba maghiara sau germana au prezentat criza economica din 1929-1933. Nu a constituit insa obiectul cercetarii de fata modul in care criza a afectat peisajul mediatic din Romania din punct de vedere economic in ultima perioada, cu atat mai putin maniera in care criza economica de la inceputul secolului XX si-a pus amprenta asupra peisajului mediatic de atunci. Orice trimitere la acea perioada are nevoie de o cercetare minutioasa a arhivelor, trimiterile bibliografice la felul in care presa romaneasca a reflectat criza economica de acum circa optzeci de ani fiind practic inexistente. Astfel, oricat de tentant pare subiectul, din ratiuni de economie a cercetarii, el ramane o invitatie la o cercetare ulterioara. Comparatia intre modul in care a prezentat mass-media criza economica in 1929-1933 si respectiv in 2008-2009 este greu de realizat, in primul rand datorita diferentei enorme in dezvoltarea si structurarea sistemului media si in comportamentul de consum media al cetatenilor din ultimul secol. Astazi vorbim despre societate mediatica, despre locul si rolul mass-mediei in viata de zi cu zi, despre dependenta pe care societatea a dezvoltat-o fata de acest sistem.


 Bibliografie

Abrudan, Mirela (2009a), Quantitative and Qualitative Analysis of

Romanian Newspapers Concerning the Topic of Global Economic

Crisis, in Revista romana de comunicare si relatii publice, voi. 11,

nr. 2 (16)/ 2009, p. 67-80; Abrudan, Mirela/ Balaban, Delia Cristina (2009b), Cazul Mailat in

presa britanica - o abordare din perspectiva teoriei frame-urilor,

in Revista Romana de Jurnalism si Comunicare, nr.1-2/ 2009, p.

20-26; Abrudan, Mirela (2009c), Metode de cercetare in stiintele comunicarii,

in Studia Ephemerides, nr. 1/ 2009, p. 117-142; Abradan, Mirela (2008a), Comunicarea de criza - arma strategica in

depasirea situatiilor de criza, in Revista Transilvana de Stiinte

ale Comunicarii, nr. 6/ 2008, p.3-9; Abrudan, Mirela (2008b), PR-ul contemporan si comunicarea de criza,

in Abrudan, Mirela/ Balaban, Delia (coord.), Tendinte in PR si

Publicitate, Tritonic, Bucuresti, p. 86-101; Abrudan Mirela (2008c), Wie weit gehen Public Relalions? Warum

Krisenkommunikation?, in Studia Ephemerides, nr. 1/ 2008, p.

21-27; Agabrian, Mircea (2004), Cercetarea calitativa a socialului. Design

si performare, Institutul European, Iasi; Agabrian, Mircea (2006), Analiza de continut, Polirom, Iasi; Albert, Pierre (2002), Istoria presei, traducere de Irina Maria Sile,

prefata de Marian Petcu, Institutul European, Iasi; Andersen, Uwe/ Wichard, Woyke (Hrsg.), (2003), Handworterbuch des

politischen Systems der Bundesrepublik Deutschland. 5., aktuali-

sierte Auflage, Opladen: Leske und Budrich; Armanca, Brindusa (2002), Ghid de comunicare pentru jurnalisti si

purtatori de cuvant, Timisoara, Mirton; Auby, Jean Marie/ Ducos-Ader, Robert (1982), Droit de l'information,

Ed.  Dalloz;  Avenarius,  Horst  (2000),  Public Relations.  Die

Grundform der gesellschaftlichen Kommunikation, Primus Verlag,

Darmstadt;


Balaban, Delia Cristina (2005), Comunicare publicitara, Accent,

Cluj-Napoca; Balaban, Delia Cristina (2006), Informationsvermittlung und offent-

liche Meinungsbildung im rumanischen Femsehen, Mittweida

Hochschulverlag, Mittweida; Balaban, Delia Cristina (2007), Wenig lesen, viei femsehen. Struk-

turelle Faktoren der Mediennutzung in Rumanien, in Milnchner

Beitrage zur Kommunikationswissenschaft, nr. 8, p. 1-13; Balaban, Delia Cristina (2008a), Noi teorii in cercetarea efectelor

comunicarii media. Framing sau teoria cadrelor de interpretare,

in Revista de Studii Media, nr. 2, p. 8-12; Balaban, Delia Cristina (2008b), The Framing or the Interpretation

Frames Theory, in Journal of Media Research, nr.2, p. 9-13; Balaban, Delia Cristina (2009), Comunicare mediatica, Tritonic,

Bucuresti; Balaban, Delia Cristina/ Rus, Flaviu Calin (2008), Medien, PR und

Werbung in Rumanien, Hochschulverlag Mittweida, Mittweida; Baron, Stanley J. (2006), Introduction to mass-commnunication,

McGraw-Hill, Boston; Barus-Michel, Jacqueline/ Giust-Despraires, Florence/ Ridel, Luc

(1998), Crize. Abordare psihologica clinica, Polirom, Iasi; Beck, Klaus (2007), Kommunikationswissenschaft, UVK Verlags-

gesellschaft, Konstanz; Bentele, Gunter/ Frohlich, Roray/ Szyszka,

Peter (2008), Handbuch der Public Relations. Wissenschaftliche

Grundlagen  und berufliches Handeln,  2.,  korrigierte  und

erweiterte  Auflage,   VS   Verlag  fur   Sozialwissenschaften,

Wiesbaden; Berelson, Bernard (1971),  Content Analysis in Communication

Research, Free Press, Glencoe; Bertrand, Claude-Jean (2000), Deontologia mijloacelor de comunicare,

Iasi, Institutul European; Bertrand, Claude-Jean (2001), O introducere in presa scrisa si vorbita,

traducere coordonata de Mirela Lazar, prefata de Claude-Jean

Bertrand, Polirom, Iasi; Boia, Lucian (1999), Mitologia stiintifica a comunismului,  Ed.

Humanitas, Bucuresti; Bonfadelli, Heinz (2004), Medienwirkungsforschung I. Grundlagen

und theoretische Perspektiven, UVK, Konstanz; Botezan, Raluca Maria (2008), Prezentarea mediatica a problemelor

in relatiile romano-italiene, lucrarea de licenta Universitatea

Babes-Bolyai Cluj-Napoca, coordonator Delia Cristina Balaban;


Bourdieu, Pierre (1993), Sociology in Question, Sage Publications Ltd,

London, Newhury Park, Beverly Hills, New Delhi; Brosius, Hans-Bernd/ Koschel, Priederike/ Haas, Alexander (2008),

Methoden der empirischen Kommunikationsforschung.  Eine

Einfiihrung, 4., iiberarbeitete und erweiterte Auflage, VS Verlag

fur Sozialwissenschaften, Wiesbaden; Burgoon, Michael/ Hunsaker, Frank G./ Dawson, Edwin J. (1994)

Human Communication, Sage Publications, London, Newbury

Park, Beverly Hills, New Delhi; Cercelescu, Carmen Monica (2002) Regimul juridic al presei, Teora,

Bucuresti; Chelcea, Septimiu (2007a), Metodologia cercetarii sociologice. Metode

cantitative si calitative, Editura Economica, Bucuresti; Chelcea Septimiu (2007b), Cum sa redactam o lucrare de licenta, o

teza de doctorat, un articol stiintific in domeniul stiintelor socio-

umane, editia a 4-a, Comunicare.ro, Bucuresti. Chelcea, Septimiu (2002), Opinia publica. Gandesc masele despre ce

si cum vor elitele?, Editura Economica, Bucuresti; Chiciudean, Ion/ Tones, Valeriu (2002), Gestionarea crizelor de

imagine, Editura Comunicare.ro, Bucuresti; Cismaru, Diana-Maria (2008), Comunicarea interna in organizatii,

Tritonic, Bucuresti. Coats, Rusty (2002), Power Users: A profile of Online Newspaper

Consumers, voi 1, no 3, Newspaper Association of America; Coman, Cristina (1999), Relatii publice: tehnici de comunicare cupresa,

AII, Bucuresti; Coman, Cristina (2000), Relatiilepublie si mass-media, Polirom, Iasi; Coman, Cristina (2001), Relatiile publice. Principii si strategii,

Polirom, Iasi; Coman, Cristina (2006), Perspective teoretice recente asupra rolului

relatiilor publice in managementul crizei, in Revista de Cercetari

Sociale, nr. 79; Coman, Mihai (1999), Introducere in sistemul mass-media, Polirom,

Iasi; Coman, Mihai (2003), Mass-media in Romania post-comunista,

Polirom, Iasi; Comsa, Mircea (2005), Metodologia cercetarii sociale, curs universitar

(nepublicat); Coombs,  Timothy W.  (1999),  Ongoing Crisis  Communication

Planning, Managin'g and Responding, Editura Sage. Londra;


Cotoi, Calin, (2007), Cyberspaiiul si (re)inventarea etnica in Europa

de Est. Cazul dublei nationalizari a ceangailor din Moldova in

Balaban, Delia/ Rus, Flaviu Calin (2007), PR Trend, Tritonic,

Bucuresti, p. 81-89; Craia, Sultana (2005), Comunicare si spatiu public la romani,

Meronia, Bucuresti; Dahinden, Urs (2006), Framing. Eine integrative Theorie der

Massenkommunikation, UVK, Konstanz; DeFelur, Melvin/ Ball-Rockeach, Sandra (1999), Teorii ale comunicarii

de masa, traducere de Ducu Harabagiu si Catalina Harabagiu,

prefata de Meldin DeFleur si Sandra Ball-Rokeach, Polirom, Iasi; DiMaggio, Paul/ Hargittai, Eszter/ Neuman, W. Russell/ Robinson,

John P. (2001), Social Implications of the Internet, in Annual

Review of Sociology, voi. 27, p. 307-336; Dinu, Mihai (2000), Comunicarea, Argos, Bucuresti; Ditges,   Florian/   Hobel,   Peter/   Hofmann,   Thorsten   (2008),

Krisenkommunikation, UVK Verlagsgesellschaft mbH, Konstanz; Dobrescu, Paul/ Bargaoanu, Alina (2003), Mass-media si societatea,

Comunicare.ro, Bucuresti; Dragan, Ioan (1996), Paradigme ale comunicarii de masa, Sansa,

Bucuresti; Eco, Umberto (2006), Cum se face o teza de licenta, editie revazuta,

trad. de George Popescu, Polirom, Iasi; Eichhorn, Wolfgang (1995), Agenda-setting-Prozesse. Eine theoretische

Analyse individueller und gesellschaftlicher Themenstruk-

turierung, Miinchen; Entman, Robert M, (2007), Framing Bias: Media in the Distribution

of Power, in Journal of Communication, nr. 57, p. 163-173; Entman, Robert M. (1993), Framing: Toward Clarification of a

Fractured Paradigm, in Journal of Communication, nr. 43, p.

51-58; Esser, Frank/ D' Angelo, Paul (2003), Framing the Press and Publicity

Process -A Content Analysis of Meta-Coverage in Campaign 2000

Network News, in American Behavioral Scientist 46, p. 617-641; Faulstich, Werner (2002), Einfuhrung in die Medienwissenschaft.

Probleme -Methoden - Domanen, Wilhelm Fink Verlag.; Fiske, John (2003), Introducere in stiintele comunicarii, traducere de

Monica Mitarca, Polirom, Iasi; Frohlich,  Romy/ Scherer,  Helmut/ Scheufele,  Betram  (2007),

Kriegsberichterstattung in deutschen Qualitatszeitungen. Eine inhaltsanalytische Langzeitstudien zu Framingprozessen, Nr. 1/

2007, p, 11-32; Frtih, Werner (1998,) Inhaltsanalyse.  Theorie  und Praxis,  4.,

iiberarbeitete Auflage, Verlagsgesellschaft mbH, Konstanz; Gamson, William A./ Modigliani, Andre (1989), Media Discourse and

Public Opinion on Nuclear Power. A Constructionist Approach,

in Journal of' Sociology, nr. 95, p. 1-37; Ghidul Presei Romanesti (2004),  Editura Fundatiei  E.L.I.T.A.,

Bucuresti; Gitlin, Todd (1980), The Whole World is Watching. Mass-media in the

Making and Unmaking of the New Left, Berkley; Gitlin, Todd (1991), Blips, bytes and savvy talk: Television's impact

on Americans politisc, in Dahlgreen, P./ Sparks, C. (coord.),

Communication and citizenship, Routledge, Boston, p. 119-136; Goffman, Erving (1980), Rahmen-Analyse: ein Versuch iiber die

Organisation von Alltagserfahrungen, trad. De Hermann Vetter

(editie originala engl. 1974), Suhrkamp, Frankfurt/ Main; Gross, Peter (1999), Colosul cu picioare de lut, Polirom, Iasi; Habermas, Jiirgen (1983),   Cunoastere si comunicare,  Editura

Politica, Bucuresti; Habermas, Jiirgen (1998),  Sfera publica si transformarea ei

structurala, Editura Univers, Bucuresti; Haines, Ion (1998), Introducere in teoria comunicarii, Editura

Fundatiei «Romania de Maine», Bucuresti; Hallahan, Kirk (1999), Seven models of framing: Impiications for

public relations, in Journal of Public Relations Research, 11(3),

p. 205-242; Hallin, Daniel C./Mancini, Paolo (2004), Comparing Media Systems.

Three Models of Media and Politics, Cambridge University Press; Halimi, Serge (1999), Noii caini de paza, Editura Meridiane,

Bucuresti; Hartley, John (1999), Discursul stirilor, traducere Monica Mitarca,

Polirom, Iasi; Hassan, Robert (2004), Media, Politics and the Network Society, Open

University Press, Maidenland; Hohenadl, Albrecht (2004), Medienutzung in Japan, Lit Verlag,

Miinster; Holsti, Ole H. (1969), Content Analysis for the Social Sciences and

Humanities, Addison-Wesley, Reading;


Hosu, Ioan (2006), Metode de cercetare in comunicare si relatii publice,

in Chereji, Christian-Radu (coord.), Stiinte ale comunicarii. Note

de Curs, voi. 1, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2006, pp. 167-217; Ilut, Petru (1997), Abordarea calitativa a socio-umanului, Polirom,

Iasi; Ionescu, Carmen (2007), Agentiile de presa din Romania, Tritonic,

Bucuresti; lyengar, Shanto (1991), is anyone responsible? How television frames

political issues, Chicago; lyengar, Shanto/ Simon, Adam (1993), News Coverage of the Gulf

Crisis and Public Opinion, in Communication Research, nr. 20,

p. 365-383; lyengar, Shanto/ Simon, Adam (1997), News coverage of the Gulf Crisis

and public opinion. A study of Agenda Setting, Priming and

Framing, in lyengar S./ Reeves, R., Do the Media Govern?

Politicians, Votersr and Reporters in America, Thousand Oaks,

p. 248-25 Jackel,  Jorg (2008), Medienwirkungen. Ein Studienbuch zur

Einfuhrung, editia a 4-a reviziuta si adaugita, VS Verlag,

Wiesbaden; Jarren,   Otfried/ Bonfadelli  Heinz  (2001), Einfuhrung in die

Publizistikwissenschaft, Paul Haupt; Jarren, Otfried/ Donges, Patrick (2002), Politische Kommunikation

in der Mediengesellschaft,Westdeutscherverlag, Opladen; Katz, Elihu/ Blumler, Jay G.l Gurevitch, Michael (1974), Uses and

Gratifications Research, in The Public Opinion Quarterly, Voi. 37,

No. 4, p. 509 - 523; Katz, Elihu/ Foulkes, David (1962), On the Use of the Mass-Media as

Escape: Clarification of a Concept in The Public Opinion

Quarterly, Voi. 26, No. 3, p. 377 - 388; Katz, Elihu/ Haas, Hadassah/ Gurevitch, Michael.(1973), On the Use

of Mass-Media for Important Things, in American Sociological

Review, Voi. 38, No. 2, American Sociological Association, p.

164-181 ; Keane, John (2000), Mass-media si democratia. Institutul European,

Iasi; Kloock,  Daniela/ Spar, Angela (2000), Medientheorien - Eine

Einfuhrung, 2. Auflage, Fink- Verlag, Miinchen; Kloss,    Ingomar   (2000),    Werbung   -   Lehr-,    Studien-    und

Nachschlagewerk, 2. vollig uberarbeitete und stark erweiterte

Auflage, Oldenbourg Wissenschaftsverlag, Miinchen, Wien;


Kuhn, Thomas S. (1977), Die Entstehung des Neuen. Studien zur

Struktur der Wissenschaftsgeschichte, in Kriiger, L. (Hrsg.), Die

Entstehung des Neuen. Studien zur Struktur der Wissenschafts­geschichte, University of Chicago Press, Chicago, p. 421-445. Kunczik, Michael/ Zipfel, Astrid (1998), Introducere in stiinta

publicisticii si a comunicarii, traducere de R. Graf si W. Kremm,

Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca; Lasswell, Harold D. (1948), The Structure and Function of Corn-

munication in Society, in Bryson, L. (coord.), The Communication

ofldeas, New York, p. 37-52. Lochard, Guy/ Boyer, Henry (1998),  Comunicarea mediatica,

traducere de Bogdan Geangalau, Institutul European, Iasi; Luhmann,   Niklas   (1996),   Die  Realitat   der  Massenmedien,

Westdeutscher Verlag, Opladen; Maletzke, Gerhard (1963), Psychologie der Massenkommunikation,

Hamburg; Marga, Andrei (2008), The Media Society, in Journal of Media

Reserach, nr. 2/2008, p. 5-8; Marga, Andrei (2009), Criza si dupa criza, Eikon, Cluj-Napoca; Marian, Cosmin Gabriel (2007), Metode calitative de cercetare in

stiintele sociale, Editura Accent, Cluj-Napoca; Marinescu, Valentina (2002a), Mass-media din Romania, Tritonic,

Bucuresti; Marinescu, Valentina (2002b), Strategii de lectura in Romania-presa

cotidiana de tip generalist, in Jurnalism & Comunicare, anul 1,

nr. 1, p. 37-47; Marinescu, Valentina (2003), Introducere in teoria comunicarii -

principii, modele, aplicatii, Tritonic, Bucuresti; Marinescu, Valentina (2004), Mass-media si schimbarea politica in

Romania, Tritonic, Bucuresti; Marinescu, Valentina (2005), Metode de studiu in comunicare, Editura

Niculescu, Bucuresti; Marshall, Gordon (2003), Dictionar de sociologie, trad. de S.

Baltatescu, F. Iacob, L. Serbanescu si C. Toader, Editura Univers

Enciclopedic, Bucuresti; Martini (1994), Handbuch PR. Offentlichkeitsarbeit & Kommuni-

kationsmanagement in  Wirtschaft,   Verbanden,  Behorden,  1.

Band, 2. Auflage, Luchterhand, Neuwied; Kriftel, Berlin; Matthes, Jorg (2007), Framing-Effekte. Zum Einfluss der Politik-

berichterstattung auf die Einstellungn der Rezipienten, Verlag

Reinhard Fischer, Miinchen; Matthes, Jorg; Kohring, Matthias (2004), Die empirische Erfassung

von Medien-Frames, inMedien und Kommunikationswissenschaft,

nr. 52. p. 56-75; Matthes, Jorg/ Kohring, Matthias (2008), The Content Analysis of

Media Frames. Toward Improving Reliability and Validity, in

Journal of Communication, 58. Jg., Nr. 2/ 2008, p. 258-279; Mayring, Philipp (2008), Qualitative Inhaltsanalyse. Grundlagen und

Techniken, 10. Auflage, Beltz Verlag, Weinheim und Basel; McCombs, Maxwell/ Shaw, Donald L. (1972), The Agenda-setting

Function of Mass-Media, in The Public Opinion Quarterly, Voi.

36, No. 2, Oxford University Press, p. 176-18 McLuhan, Marshall/ Powers, B.R.  (1989),  The Global Village,

Oxford University Press; McLuhan, Marshall (1951),  The Mechanical Bride: Folklore of

Industrial Man, Routledge and Kegan Paul, London; McLuhan, Marshall (1962), The Gutenberg Galaxy; The Making of

Typographic Man, Routledge and Kegan Paul, London; McLuhan, Marshall (1994), Understanding Media: The Extention of

Man, Routledge, London; McLuhan,  Marshall  (1997), Mass  media sau mediul invizibil,

traducere de Mihai Moroiu, Nemira, Bucuresti; McQuail, Denis/ Windhal S. (2000), Teorii ale comunicaii de masa,

Comunicare.ro, Bucuresti. McQuail, Denis (1987), Mass Communication Theory. An Introduction,

Sage Publications, London, Newbury Park, Beverly Hills, New

Delhi; McQuail, Denis (1994), Mass Communication Theory, editia a 3-a,

Sage Publications, London; McQuail, Denis (1997), Audience Analysis, Thousand Oaks; McQuail, Denis (1999), Comunicarea, traducere de Daniela Rusu,

prefata de loan Dragan, Institutul European, Iasi; McQuail, Denis (2000), Mass Communication Theory, editia a 4-a,

Sage Publications, London; McQuail, Denis (2002), McQuail's Reader in Mass Communication

Theory, Sage Publications, London, Thousand Oaks, New Delhi; McQuail.  Denis  (2004), Modele ale comunicarii pentru studiul

comunicarii de masa, traducere de Alina Bargaoanu si Paul

Dobrescu, Comunicare.ro, Bucuresti; McQuail, Denis (2005), Mass Communication Theory, editia a 5-a,

Sage Publications, London; Merrill, J,/ Lowenstein, R.L. (1979), Media. Messages and Men. New

Perspectives in Communication, editia a 2-a, New York; Merten, Klaus (1995), Inhaltsanalyse. Eine Einfiihrung in Theorie,

Methode und Praxis, 2., verbesserte Auflage, Westdeutscher

Verlag, Opladen; Merten,   Klaus   (1999),  Einfiihrung  in  die Kommunikations-

wissenschaften, Lit Verlag; Merten, Klaus/ Zimmermann, Rainer (1998), Das Handbuch der

Unternehmenskommunikation, Fachverlag Deutscher Wirtschafts-

dienst GmbH, Koln; Meyen, Michael (2004), Mediennutzung, Mediaforschung, Medienfunk-

tionen, Nutzungsmuster, 2. iiberarbeitete Auflage, UVK, Konstanz; Middleton, Kent/ Trager, Robert/ Chamberlin, BiU (2002), Legislatia

comunicarii publice, Polirom, Iasi; Mikos, Lothar/ Wegener, Claudia (2005), Qualitative Medienforschung.

Ein Handbuch, UVK Verlagsgesellschaft mbH, Konstanz; Mucchielli, Alex (2002), Dictionar al metodelor calitative in stiintele

umane si sociale, trad. de Veronica Suciu, Polirom, Iasi; Muresanu, Camil (1994), Etape si probleme din istoria presei in epoca

moderna, curs universitar, Cluj-Napoca; Negrila, Iulian (1997), Istoria presei, Editura Multimedia, Arad; Newsom, Doug/ Scott, Alan/ Turk, VanSlyke Judy (1993), This is PR,

Wadworth Publ. Comp., Belmont; Newsom, Doug/ Turk, VanSlyke Judy/Kruckeberg, Dean (2000), This

is the PR. The Realities of Public Relations, seventh edition,

Wadsworth, Belmont; Newsom, Doug/ Turk, VanSlyke Judy/ Kruckeberg, Dean (2003), Totul

despre Relatii Publice, Polirom, Bucuresti; Noelle-Neumann, Elisabeth/Petersen, Thomas (2005), Alle, nichtjeder.

Einfuhrung in der Methoden der Demoskopie. Berlin: Springer; O'Guinn, Thomas, C./Allen, Chris, 1.1 Semenik, Richard, J., (1998),

Advertising, South-Western College Publishing, Cincinnati; Palicica, Maria (2006), Presa scrisa si lectia, Miron, Timisoara; Patrichi, Maria-Cristina (2008), Profilul si motivatia cititorilor de ziare

din Romania, in Revista de Studii Media, nr. 1/ 2008, p. 24-47; Peretz, Henri (2002), Metodele in sociologie. Observatia, traducere si

prefata de Cristina Gavriluta, Institutul European, Iasi, 2002; Petcu, Marian (2000), Tipologia presei romane, Institutul European,

Iasi; Petcu, Marian (2002a), Istoria presei romane, antologie, Tritonic,

Bucuresti; Petcu, Marian (2002b), Sociologia mass media, Dacia, Cluj-Napoca; Petcu, Marian (2005), Jurnalist in Romania - istoria unei profesii,

Comunicare.ro, Bucuresti; Petcu, Marian (2007), Istoria jurnalismului si a publicitatii in

Romania, Polirom, Iasi; Popa, Dorin (2002), Mass-media astazi, Institutul European, Iasi; Postmes, Tom/ Spears, Russell/ Lea, Martin (1998), Breaching or

Building Social Boundaries?: SIDE-Effects of Computer-Mediated

Communication, in Communication Research, voi. 25, no 6, Sage

Publications, p. 689-715, Puchleitner, Klaus (1994), Public Relations in Krisenzeiten. Das

Handbuch fiir situationsorientierte Offentlichkeitsarbeit, Signum

Verlag, Wien; Piirer, Heinz (1998), Einfiihrung in die Publizistikwissenschaft,

Systematik, Fragestellungen,   Theorienansaetze,  Forschungs-

techniken, Konstanz; Rad, Ilie (2008), Cum se scrie un text stiintific, editia a 2-a revazuta

si adaugita, Polirom, Iasi; Ramonet,  Ignacio  (2000),   Tirania comunicarii,  Editura Doina,

Bucuresti; Randall, David (1998), Jurnalistul universal, traducere de Alexandru

B. Ulmanu, prefata de Mihai Coman, Polirom, Iasi; Raduica, Georgeta/ Raduica, Nicolin  (1995), Dictionarul presei

romanesti, Editura Stiintifica, Bucuresti; Reese, Stephen D7 Gandy, Oscar/ Grant, August (2001), Framing

Public Life - Perspectives on Our Understanding of the Social

World, Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, New Jersey,

London; Reese, Stephen D. (2007), The Framing Project: A Bridging Model

for Media Reserach Revisited, in Journal of Communication, nr.

57, p. 148-154; Reiss, Jochen (1990), Greenpeace. Der Umweltmulti - sein Apparat,

seine Aktionen, Heyne, Miinchen. Regester, Michael/ Larkin, Judy (2003), Managementul crizelor si al

situatiilor de risc, Comunicare.ro, Bucuresti; Rogers, E. M. (1986), Communication Technology: The New Media

in Society, Free Press, New York; Rogers,  E.M./ Kincaid,  D.L.  (1981),   Communication Networks:

Toward a New Paradigm for Research, Free Press, New York; Rosenberg, M./ Hovland, J. (1960), Cognitive, Afective and Behavioral

Components of Attitudes in Hovland, J./Rosenberg, M.(coord.), Attitude Organization and Chnage: An analysis of Consistency

Among Attitude Components, New Haven, p. 1-14; Rosengren, Karl Erik (1996), Inhaltliche Theorien und formale Modelle

in der Forschung iiber individuelle Mediennutzung, in: Hasebrink,

Uwe/ Krotz Friedrich (Hrsg.), Die Zuschauer als Fernsehregisseure?

Baden-Baden, Hamburg, p. 269-286; Rossler, Patrick (2005), Inhaltsanalyse, UVK Verlagsgesellschaft mbH,

Konstanz; Rosea, Luminita  (2000), Formarea identitatii profesionale a

jurnalistilor, Iasi, Polirom; Rotariu, Traian (1986), Metode si tehnici de cercetare sociologica (curs),

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca; Rotariu, Traian/ Ilut, Petru (2001), Ancheta sociologica si sondajul

de opinie. Teorie si practica, Polirom, Iasi; Rosenof, Theodore (1997), Economics in the Long Run: New Deal

Theorists and Their Legacies, 1933-1993, University of North

Carolina Press, Chapel Hill; Roventa-Frumusani, Daniela (1999), Semiotica, societate, cultura,

Institutul European, Iasi; Rus, Flaviu Calin (2002) Introducere in stiinta comunicarii si a

relatiilor publice, Institutul European, Iasi; Rus, Flaviu Calin (2004), Relatii publice si publicitate, Institutul

European, Iasi; Rus, Flaviu Calin (2005) Evolutia procesului de comunicare de la

forma interpersonala la cea politica si mediatica, Accent,

Cluj-Napoca; Rus, Rozalia Veronica (2007), Tipologii ale procesului de comunicare

dezvoltate prin intermediul Internetului, in Balaban, Delia/ Rus,

Flaviu Calin (coord.), PR Trend, Editura Tritonic, Bucuresti, p.

75-80; Rusti, Doina (2002), Presa culturala,  Editura Fundatiei Pro,

Bucuresti; Saxer, Ulrich (1997), Konstituenten einer Medienwissenschaft, in

Schanze, H./ Ludes, P. (Hrsg.), Qualitative Perspektiven des

Medienwandels, Westdeutscher Verlag, Opladen, p. 15-26; Scheufele, Bertram (2003), Frames - Framing - Framing-Effekte.

Theoretische und methodische Grundlegung des Framing-Ansatzes

sowie empirische Befunde zur Nachrichtenproduktion, West­deutscher Verlag, Wiesbaden; Scheufele, Bertram/ Engelmann Ines (2009), Empirische Kommuni-

kationsforschung, UVK Verlagsgesellschaft, Konstanz.

Scheufele, Dietram A. (1999), Framing as a Theory of Media Effects,

in Journal of Communication, nr. 49, p. 103-122; Scheufele, Dietram A./ Tewksbury, David (2007), Framing, Agenda

Setting and Priming: The Evolution of Three Media Effects Models,

in Journal of Communication, nr. 57, p. 9-20. Schicha, Christian (2003), Kritische Medientheorie, in Weber, Stefan

(Hrsg.), Theorien derMedien, UKV Verlagsgesellschaft, Konstanz,

p. 108-131; Scholl, Armin (1993), Die Befragung als Kommunikationssituation.

Zur Reaktivitat im Forschungsinteruiew, Opladen, Westdeutscher

Verlag; Schulz-Bruhdoel,   Norbert   (2005),   Die  PR-   und  Pressefibel.

Zielgerichtete Medienarbeit. Ein Praxishandbuch filr Ein- und

Aufsteiger,  FAZ -  Institut fur Management,  Markt und

Medieninformationen, Frankfurt a. M.; Schwartz, Gheorghe (2001), Politica si presa, Institutul European, Iasi; Shah, Dhavan V./ Cho, Jaeho/ Eveland, William P./ Kwak, Nojin

(2005), Information and Expression in a Digital Age: Modelling

Internet Effects on  Civic Participation, in Communication

Research, voi. 32, no. 5, Sage Publications, p. 531-563; Shah, Dhvan V./ McLeod, Jack M./ Yoon,  So-Hyang (2001),

Communication, Context and Community. An Exploration of Print,

Broadcast, and Internet Influences, in Communication Research,

voi. 28, no. 4, Sage Publications, p. 464-506; Sirghie, Anca (2004), Din istoria presei romanesti, Tehno Media, Sibiu; Stancu, Valentin/ Stoica, Marcela M./ Stoica, Adrian (1997), Relatii

publice. Succes si credibilitate, Editura Concept Publishing,

Bucuresti; Sandor, Sorin Dan (2004), Analiza si cercetare in administratia

publica, Accent, Cluj-Napoca; Thompson, J.B. (2001), Media si modernitatea. O teorie sociala a

mass-media, traducere  de Miruna Tataru-Cazaban, Antet,

Bucuresti; Tran, Vasile/ Stanciugelu, Irina (2003), Teoria comunicarii, Comu-

nicare.ro, Bucuresti; Tversky, Amos/ Kahneman, Daniel (1981), The Framing ofDecision

and the Psychology ofChoice, in Science 211, H. 4481, p. 453-458; Van Cuilenburg, J.J./ Scholten, O./ Noomen, G.W. (1998), Stiinta

comunicarii, traducere si studiu intoductiv de Tudor Olteanu,

Humanitas, Bucuresti; Vasilescu, Mircea (2001), Mass-comedia, Curtea Veche, Bucuresti;


Vorderer, Peter (1992), Fernsehen als Handlung. Fernsehfilmrezeption

aus motivationspychologischer Perspektive, Berlin; Vorderer,  Peter (1996),  Rezeptionsmotivation:  Warum  nutzen

Rezipienten mediale Unterhaltungsangebote, in Publizistik 41, nr.3,

p. 313-326; Vorderer, Peter (1999), Psychologie der Medienrezeption, in Roters,

Gunnar/ Brosius, Hans-Bernd (Hrsg.), Mediensozialisation und

Medienverantwortung, Baden-Baden, Nomos, p. 37-46; Vranceanu, Florica (2000), Un secol de agentii de presa romanesti

(1889-1989), Ed. Paralela 45, Bucuresti; Weaver, David (2007), Troughts on Agenda Setting, Framing and

Priming, in Journal of Communication, nr. 57, p. 142-147; Weber,   Stefan   (2003),   Einfiihrung.   (Basis-)   Theorien   der

Medienwissenschaft, in Weber, Stefan (Hrsg.),  Theorien der

Medien. Von der Kulturkritik bis zum Konstruktivismus, UKV,

Konstanz; Weimann, Gabriel (1994), The Influentials. People who Influence

People, Albany; Wilcox, Dennis LV Ault, Philip H./ Agee, Warren K. (1992), Public

Relations. Strategy and Tactics, Harper Collins Inc., New York; Wing Chan, Tak/ Goldthorpe, John H. (2007), Social Status and

Newspaper Readership, in American Journal of Sociology, voi. 112,

nr. 5, p. 1095-1134; Zamfir, Catalin; Vlasceanu, Lazar (coord.) (1993), Dictionar de

sociologie, Editura Babei, Bucuresti.

Surse electronice

www.brat.ro/16.04.2007 www.capital.ro/ll.02.2009 www.click.ro/ 25.02.2009 www.cotidianul.ro/10.02.2009 www.cyberjournalist.net/12.11.2008 www.digitaledge.org/ 24.01.2009 www.evz.ro/ 8.02.2009 www.eziare.com/ 23.04.2007 www.freenews.ro/ 23.04.2007 www.gandul.ro/12.02.2009 www.jurnalul.ro/ 9.02.2009 www.libertatea.ro/ 24.02.2009 www.livenews.ro/ 23.04.2007

www.scritub.com 10.03.2009





loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani