Structura sistemului media din Romania referat






Structura sistemului media din Romania

Avand in vedere faptul ca cercetarea de fata este creionata in jurul a doua mari teorii privind efectele media, agenda-setting si framing, prezenta unui capitol destinat prezentarii sintetice a sistemului media din Romania este cat se poate de legitima. Atat pentru agenda-setting, cat si pentru framing analiza con-tinuturilor media este de relevanta primordiala. Pentru a opera o astfel de analiza este necesara o prezentare de ansamblu a sistemului analizat. Acest demers se realizeaza nu in ultimul rand pentru a legitima alegerea corpusului cercetarii.

Literatura de specialitate urmareste constant in ultimii ani o clasificare a sistemelor mass-media. Numarul de trimiteri si de citari din revistele de specialitate din Occident ne indrep­tatesc sa luam in considerare si sa discutam teoria lui Daniel Hallin si Paolo Mancini, teorie expusa in volumul Comparing Media Systems. Three Models of Media and Politics aparut in anul 200 Teoria constituie cadrul teoretic pentru multe studii comparative ale sistemelor media.

inainte de a vorbi despre structura sistemului media din Romania, este relevanta o incadrare a acestuia in relatie cu alte sisteme media. Conform studiului mentionat mai sus intalnim: sistemul media polarizat-pluralist (mediteraneean), sistemul media democratic-corporatist (central-european) si sistemul media liberal (nord-american). Tipologiile sunt creio­nate pe urmatoarele dimensiuni: dezvoltarea istorica media, paralelismul politic sau orientarea politica media, profesio­nalizarea jurnalismului si investitiile publice in sistemul media.

Sistemul polarizat-pluralist sau mediteraneean se rega­seste in tari precum Spania, Portugalia, Italia si Grecia. Un sistem mixt cu influente polarizat-pluraliste a fost identificat si in Franta. Acest tip de sistem se caracterizeaza printr-o dezvoltare istorica tarzie a media, o presa orientata catre elitele politice, cu circulatie redusa (tiraje limitate), ziare cu un clar profil politic, cat si o aparitie tarzie a organizatiilor profesionale, ceea ce indica profesionalismul scazut.

Sistemul democratic corporatist, identificat in Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Olanda, Suedia, Elvetia, Germania, presupune o dezvoltare timpurie a presei, originara in unele state in presa de partid, dar avand astazi un puternic caracter comercial si o legislatie media bine definita. In cadrul acestui tip de sistem, organizatiile profesionale s-au dezvoltat relativ devreme si chiar daca statul regularizeaza media, liber­tatea acesteia este garantata.

Modelul liberal nord-american se intalneste nu doar in Statele Unite ale Americii sau Canada, ci si in Marea Britanie sau Irlanda. Intr-un astfel de sistem, mass-media are un puternic caracter comercial, jurnalismul fiind unul prepon­derent informativ. Gradul de profesionalizare este ridicat, cu toate ca gradul de institutionalizare este mic. Mass-media publica nu detine un rol foarte important in cadrul aceastei tipologii, cu exceptia Marii Britanii unde BBC constituie media publica prin excelenta (Hallin, Mancini 2004: 67-68).

Hallin si Mancini raporteaza modelul lor la statele Europei de Vest si nu la noile state din Uniunea Europeana. Exista totusi la finalul volumului unele trimiteri catre Cehia, Slovacia, Ungaria spre a fi integrate in modelul corporatist. Romania este plasata de unii autori la intersectia dintre modelul pola-rizat-pluralist si cel democratic-corporatist. Mass-media a aparut in Romania relativ tarziu in comparatie cu alte state europene iar ziarele de tip quality42 nu s-au bucurat de tiraje prea generoase. Profesionalizarea domeniului s-a realizat si ea tarziu, fiind de altfel dificila in perioada comunista. in ceea ce priveste paralelismul dintre partidele politice si orientarea ziarelor, aici se poate vorbi despre o oscilatie. Este destul de dificil sa vorbim in Romania despre ideologia partidelor politice, cu atat mai putin despre ideologie cand vorbim despre presa (Balaban 2007)'.

Pentru a intelege sistemul mass-media din Romania este necesar sa intelegem evolutia istorica a acestuia. Primul ziar a fost publicat in anul 1790 sub titlul Courier de Moldavie si cuprindea texte in limba franceza si italiana. In 1829 Gheorghe Asachi publica la Iasi Albina Romaneasca cu supli­mentul Alauta Romaneasca. In acelasi an apare la Bucuresti sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu Curierul de ambele sexe. in Transilvania primul ziar poarta numele Gazeta de Transilvania si este publicat in 1838. Foaiapentru minte inima si literatura constituie suplimentul acestuia (Petcu 2002; 2005).

Ziarul Universul reprezinta cel mai important ziar din perioada interbelica, care a debutat in 1884, ajungand la un tiraj mediu de .150.000-200.000 de exemplare pe zi. Alte doua titluri relevante din acesta perioada sunt Dimineata si Adevarul (Petcu 2005). In perioada comunista Scanteia si Romania libera reprezinta cele mai importante publicatii.

1. Clasificarea presei scrise

Presa scrisa (ziarele, suplimentele si revistele) poate fi clasi­ficata in functie de mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt: periodicitatea, profilul publicatiei si aria geografica de difuzare. In functie de periodicitate sau frecventa de aparitie distingem: cotidianul, saptamanalul, publicatiile bilunare, cele lunare, semestriale si anuale. Potrivit ariei de difuzare vorbim despre publicatii: locale, regionale, nationale si internationale. Continutul publicatiilor face distictia intre ziare de interes general, ziare cu profil special si tabloide43 (Balaban 2005: 119).

Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT) este o organi­zatie non-guvernamentala care se ocupa de cuantificarea informatiilor referitoare la tirajele publicatiilor. Un alt baro­metru important este Studiul National de Audienta (SNA), cercetare care se realizeaza periodic. Si la baza esantionarii media din lucrarea de fata stau date statistice din Studiul National de Audienta.

Primele ziare independente din Romania au aparut imediat dupa 22 decembrie 1989. Pe langa unele publicatii deja exis­tente pe piata din Romania inainte de 1989 care si-au schimbat titlul, asa cum este exemplul ziarului Scanteia care a devenit Adevarul, au aparut noi titluri: Evenimentul Zilei, Jurnalul National, Gandul, 7Plus, pentru a ne mentine in sfera quality press. Alte publicatii precum Romania Libera si-au mentinut numele. Batatlia pentru intaietate pe piata s-a accentuat in ultimii ani, datorita modificarii comportamentului de consum media care a mutat accentul pe presa online. Cele mai impor­tante cotidiene din punct de vedere al notorietatii si evident al tirajului raman: Adevarul, Jurnalul National, Romania Libera, Curentul, Cotidianul, Evenimentul Zilei (Balaban 2005: 120). Structura actionariatului s-a modificat in ultimii ani, piata romaneasca incluzand actori importanti europeni cum este cazul WAZ din Germania sau Ringier din Elvetia.

Un termen generic marcheaza dezvoltarea presei din Romania in ultimii ani: tabloidizarea. Acest fenomen include doua dimensiuni importante: aparitia pe piata a unui numar tot mai mare de publicatii tabloide si tendinta ziarelor de tip quality press de a-si modifica structura prin cresterea spatiilor destinate fotografiilor, publicarea unor texte de senzatie etc. Libertatea, publicatie a grupului elvetian Ringier reprezinta primul tabloid care a patruns pe piata romaneasca. Click (fostul ziar Averea) si Cancan sunt alte doua tabloide care se bucura de un tiraj generos. Titulatura de cea mai citita publicatie este si in cazul Romaniei cat si in cel al Germaniei in zona tablo­idelor, suprematia fiind declarata pe rand de catre Click sau Libertatea. In zona presei electronice cancan.ro a fost declarat lider.

In ultimii ani au aparut in Romania si ziare cu profil eco­nomic precum Ziarul Financiar, Business Standard, Bursa si saptamanale cu profil economic, cele mai importante fiind publicatiile Capital a grupului Ringier si Saptamana Financiara.

Presa locala a cunoscut la randul sau o dezvoltare accele­rata in ultima vreme, continuandu-se traditia unor publicatii locale existente inainte de 1989. Astfel, in Cluj-Napoca Adevarul de Cluj a fost fondat in 1888 sub denumirea de Faclia, nume schimbat in decembrie 1989, la care insa s-a revenit in ultimii doi ani. In Cluj-Napoca lista publicatiilor locale este completata de: Ziua de Cluj, Foaia Transilvana, Gazeta de Cluj, Monitorul de Cluj, Clujeanul (care apare in format electronic). Nu trebuie neglijata prezenta publicatiei online citynews.ro

Daca in tari precum Italia, Spania, Romania exista cotidiene sportive nationale, in alte tari europene intalnim doar reviste sportive saptamanale. Cele mai importante publicatii sportive din Romania sunt: Gazeta Sporturilor, cu publicatia comple­mentara Gazeta Sporturilor de Duminica si ProSport (Balaban

Publicatiile culturale cu difuzare nationala si periodicitate saptamanala sunt destinate unei audiente cu studii superioare. Aici amintim revistele 22 si Dilema, care din anul 2004 poarta titlul Dilema Veche. Saptamanalul Academia Catavencu este un gen aparte prezentand teme politice intr-o maniera satirica (Balaban 2005: 120).

In Romania exista si ziare apartinand minoritatilor natio­nale, dintre care cele mai importante din punct de vedere al tirajului sunt cele in limba maghiara: Korund, Szabocsag, etc. Allgemeine Deutsche Zeitung (ADZ) este cotidianul de limba germana care apare la Bucuresti si care se bucura de distri­butie chiar si in Germania in randul etnicilor germani care au emigrat in aceasta tara dupa 1990. Hermannstadter Zeitung este saptamanalul de limba germana care apare la Sibiu.

Revistele sunt clasificate si in Romania in reviste de interes general, reviste destinate unui public tinta numeros si reviste de interes special. Revistele de interes general sunt publicatii cu periodicitate saptamanala care cuprind o varietate de rubrici si care au caracter informativ. In Romania, pana in anul 2003 revistele de interes general nu s-au bucurat de succes asa cum s-a intamplat in cazul altor tari precum Statele Unite ale Americii sau Germania (Balaban 2005: 121).

Situatia revistelor de interes special si a revistelor desti­nate unui anumit tip de audienta bine structurata este pozitiva. Spre deosebire de cotidiene, tirajul revistelor nu cunoaste o dinamica negativa. Revistele destinate unui public selectat in functie de anumite caracteristici socio-demografice sunt:

revistele destinate doamnelor si domnisoarelor avand dife­rite profile, incepand cu revista Femeia si continuand cu alte titluri precum Unica, Elle, Cosmopolitan, Tabu, mai tanara aparitie InStyle etc;

revistele pentru copii: Mickey Mouse, Lumea copiilor etc;

revistele pentru adolescenti: Bravo, Bravo Girl, Popcorn etc;

revistele destinate familiei: Familia mea.;

revistele destinate domnilor: FHM, etc. (Balaban 2005:





Trebuie specificat faptul ca, numarul si tirajul revistelor destinate cititoarelor este net superior numarului si tirajelor destinate cititorilor de gen masculin, fapt care isi gaseste expli­catia in diferentele de comportament de consum media intre femei si barbati.

Revistele de interes special se caracterizeaza prin con­centrarea in jurul unei singure arii tematice. Exista astfel:

revistele destinate locuintei si amenajarilor interioare: Caminul, Domo, DECOstyle etc;

reviste culturale: Observatorul Cultural, Tribuna, Steaua etc;

revistele stiintifice: Magazin Istoric, Stiinta si Tehnica etc;

revistele despre natura: Geo, National Geographic Romania etc;

revistele erotice: Playboy etc;

revistele life-style: Max etc;

revistele despre animalele domestice;

reviste auto: Auto Expert, Automobil, Auto Motor si Sport, Autoshow etc;

revistele mondene: Star, Viva, Story, Spy etc;

revistele de informatica: CIP, Xtrem PC, PC Magazin etc. (Balaban 2005: 122).

Comparativ cu alte tari europene numarul de cititori ai diferitelor tipologii intalnite in presa din Romania este relativ scazut. Chiar si in spatiul european exista diferente semini-ficative intre densitatea de publicatii pe cap de locuitor intre tari precum Norvegia44, Suedia, Finlanda aflate in partea superioara a listei si Grecia, Spania, Portugalia, aflate in partea inferioara a listei. Din punct de vedere al preferintelor pentru anumite tipuri de media similitudinile intre Romania si statele mediteraneene este relevanta (Hohenadel 2004).

Radioul

Prima transmisie radiofonica din tara noastra are loc in perioada interbelica, la data de 1 noiembrie 1928. In anul 1954 debuteaza cel de-al doilea program radio de stat si programele regionale: Radio Cluj, Radio Timisoara, Radio Iasi, Radio Craiova si Radio Targu Mures. Treizeci de ani mai tarziu, in anul 1985, regimul comunist, in incercarea de a cenzura eficient mesajele mediatice, inchide studiourile teritoriale, care isi reiau activitatea incepand cu anul 1990. Postul public de radio isi diferentiaza programele nationale, de la Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Romania International etc.

Radioul se diferentiaza din punct de vedere al finantarii in radio public si radio privat. Cu toate acestea vorbim despre radioul comercial (Radio Zu, Kiss FM etc.) sau non-comercial, comunitar (ex. Radio Renasterea). Exista clasificari si in functie de raportul dintre cuvinte si muzica. Cele mai importante categorii sunt:

hit radio - radio comercial cu un procent de muzica reprezentativ, cea mai des intalnita forma fiind contem-porary hit radio, cu ascultatori cu varste cuprinse intre 14 si 24 de ani;

middle of the road - de asemenea cu un procent ridicat de muzica internationala, dar totusi mai scazut decat in cazul hit radio si un procent mai important de cuvinte rostite;

radio clasic - in sensul difuzarii preponderente a unui program de muzica clasica (Kloss 2000: 292; Balaban

Televiziunea

Istoria televiziunii din Romania incepe in noaptea de anul nou 1956, cand are loc prima transmisie in direct. Atunci apare si postul TVR, care devine mai tarziu TVR 1 pentru ca mai apoi sa capete in anul 1998 denumirea de Romania 1, redevenind ulterior TVR 1. Al doilea post de televiziune apare in anii saizeci. In 2009 oferta de programe a televiziunii romane este una diversificata, pe langa TVR 1 si 2, exista TVR 3, program deservit de studiourile regionale, TVR International, program destinat romanilor care traiesc in afara granitelor, TVR Cultural si TVR Info, programe a caror denumire indica si aria lor tematica.

Trecerea de la televiziunea de stat la cea publica nu a fost una foarte usoara in Romania, la fel ca si in cazul altor tari din regiune. Monopolul televiziunii de stat a fost intrerupt in 1992 prin aparitia programului SOTI. Acest fapt a fost facilitat de intrarea in vigoare a unui pachet de legi specifice care se bazeaza pe cateva principii: autonomia fata de stat, dar totodata controlul parlamentului, un consiliu de administratie numit de diferite institutii politice, finantarea bine stabilita prin taxe etc.

Televiziunile se clasifica in televiziuni publice si televiziuni private, in functie de forma lor de finantare. Televiziunile publice sunt finantate din bani publici care provin din colectarea unei taxe, din incasari din publicitate si din subventii de la stat, care sunt insa foarte rare, fiind de regula destinate dezvoltarii si intretinerii infrastructurii. Televiziunile private sunt finan­tate din venituri provenite din publicitate, sponsorizari de programe si din product placement. Aceasta ultima forma de publicitate, care a fost in urma cu ceva timp catalogata drept publicitate mascata este pe deplin legitimata in noua directiva europeana adoptata in Romania in 200845.

Programele de televiziune se impart in functie de continut in: programe integrale care includ majoritatea tipurilor de emisiuni46 avand un program de 24 de ore zilnic si programe de interes special, care se concentreaza in jurul unei anumite tematici speciale: muzica, informatie, desene animate, stiinta, desene animate etc.

Televiziunile private din Romania au debutat, dupa cum am mentionat anterior, in anul 1992. Au urmat aparitia si ascensiunea unor posturi integrale: Antena 1 (1993), PRO TV (1995)47, Prima TV (1997) etc. Din punct de vedere al noto­rietatii si al audientei acestea raman cele mai importante posturi de televiziune cu program integral. National TV si Kanal D sunt doua dintre cele mai recente aparitii in peisajul televiziunilor integrale.

Programele integrale se inscriu in ultimii cinci ani intr-un trend descendent al audientelor, nu in ultimul rand si dato­rita aparitiei programelor speciale. Dintre programele infor­mative amintim Realitatea TV4S si Antena 3. In sfera acestor televiziuni are loc o puternica interferenta cu presa scrisa (multi dintre analistii prezenti in emisiuni lucrand in presa scrisa) iar emisiunile de tip revista presei in forma lor clasica sau intr-o forma pamfletara se bucura de un real succes. Dintre progra­mele muzicale amintim: MTV Romania, dintre programele destinate copiilor: Jetx, Cartoon Network, Minimax. Exista in Romania si programe destinate in special telespectatoarelor: Euphoria TV, Acasa si Romantica.

Studii de specialitate au aratat ca televiziunea este pentru romani tipul media cu cele mai mari incasari din publicitate, in timp ce la germani sau chiar si la americani incasarile din publicitate in presa scrisa sunt ceva mai ridicate decat cele ale televiziunii. Totodata, in tara noastra televiziunea ramane pentru majoritatea populatiei principala sursa de informare. Conform unui studiu INSOMAR realizat in anul 2007 pentru Consiliul National al Audiovizualului si publicat pe pagina de internet a acestei institutii, 75,8% dintre romani declara ca vizionarea unor programe de televiziune i-a facut sa inteleaga mai bine situatia politica din Romania, 73% au fost ajutati sa inteleaga mai bine situatia economica, 75,5% problemele sociale cu care se confrunta Romania, 71,5% situatia coruptiei din Romania etc. Procentele pentru radio sunt reduse aproape la jumatate fata de televiziune. Astfel, 42,4% inteleg mai bine cu ajutorul radioului situatia politica din Romania, 40,6% situatia economica, 40,7% problemele sociale, 38,5% situatia coruptiei din Romania. Trebuie mentionat insa faptul ca aceste date necesita coroborarea cu datele privind consumul media.

In Romania exista la fel ca in alte tari o puternica prezenta de tip cross-media, posturile de televiziune avand pagini de internet unde sunt publicate stiri, fotografii, chiar reportaje si arhiva celor mai vizionate emisiuni. Numarul utilizatorilor de internet este in continua crestere, conform statisticilor acesta apropiindu-se de circa 40% din populatie.

Un alt fenomen care merita amintit in acest context al peisajului mediatic este acela de concentrare media. Literatura de specialitate clasifica aceasta concentrare in: verticala, ori­zontala si diagonala. Fenomenul concentrarii presupune apar­tenenta la acelasi grup mediatic a unor ziare, reviste, posturi radio, posturi de televiziune. Acestora li se pot adauga firme de productie, tipografii s.a.m.d. In acest mod, in Romania la fel ca si in alte tari ale lumii, s-au constituit poli mediatici. Critica la adresa concentrarii media se structureaza in jurul argumentului diminuarii diversitatii informatiei prezentate si a puterii crescute de manipulare. Concentrarea media prezinta oportunitati economice, cu atat mai mult cu cat astazi se vorbeste despre conceptul de news room, camera de stiri unde sunt redactate stirile pentru diferite vehicule media din cadrul aceleiasi institutii, reducand drastic costurile (Coman M. 1999).

Cei mai importanti poli mediatici din Romania includ capital romanesc dar si capital strain. Printre acestia mentionam: Intact (televiziunile Antena 1, 2 si 3, Euphoria TV, Radio Zu), Realitatea-Catavencu (televiziunea Realitatea TV, saptama­nalul Catavencu, agentia de stiri Newsln), Publimedia Inter­national (posturile PRO TV, Acasa, Info Pro si PRO FM etc), grupul elvetian Ringier, prezent atat in actionariatul majoritar al saptamnanului Capital, cat si alaturi de grupul turc Dogan in structura actionariatului de la Kanal D. Prima TV, Kiss FM, One FM fac parte din aceeasi familie media si lista poate continua.

Informatiile cuprinse in acest capitol au sprijinit luarea unor decizii in ceea ce priveste designul cercetarii, mai exact in procedura de esantionare.





loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani