E-business referat







E-business


1. Ce sunt afacerile electronice?

Cateva concepte au revolutionat lumea afacerilor mult mai mult decat a facut-o comertul electronic. Directia spre care se tinde si interactiunea dintre firme, in ceea ce prives te circuitul produse-plati de la clienti la firme si de la acestea la furnizorii lor, au provocat un adevarat cutremur la nivelul conducerii unor firme. Managerii sunt nevoiti sa reexamineze definitiile traditionale ale valorii o data cu dezvoltarea din ce in ce mai puternica a economiei digitale. Pentru a prospera in lumea afacerilor electronice, firmele sunt fortate sa-si regandeasca regulile pentru a fi efective, sa-si integreze aplicatiile intr-o puternica infrastructura a afacerilor electronice.

Multe firme, care, in conditiile deceniului 8, nici macar nu puteau visa ca ar putea sa aiba un anumit volum de activitate sau ca ar putea sa faca fata concurentei gigantilor din industria lor, au reusit da se bucure de un mare succes. Putem da doar un exemplu: Amazon.com, infiintata in 1995, avea in 1999 o cifra de afaceri de cel putin 13 ori mai mare decat alte nume de prestigiu din SUA, cum ar fi Barnes & Nobles si Borders Books & Music.

Care sunt motivele pentru care aceste firme au succes? Se incadreaza in categoria firmelor vizionare, care au inteles ca modelele actuale de afaceri si de organizare au devenit nesatisfacatoare pentru a veni in intampinarea provocarilor impuse de era afacerilor electronice. Daca se analizeaza cu atentie firmele aflate in topul afacerilor din lume se va observa ca ele au un nou mod de organizare, concentrat pe integrarea activitatilor si proceselor economice cu tehnologia informationala. In multe cazuri, aceste firme pun accentul pe tehnologie, fluidizarea operatiunilor economice, impunerea numelui de marca, cresterea loialitatii clientilor si, nu in ultimul rand, pe cresterea profitabilitatii lor.

Firmele vizionare si-au stabilit noi reguli, prin noile forme de desfasurare a tehno-activitatilor, noi procese inter-intreprinderi, integrarea operatiunilor pentru a veni in sprijinul cerintelor clientilor, aflate in continua schimbare. Ele au realizat ca urmatorul val al inovatiilor centrate pe client solicita o vasta integrare a proceselor, aplicatiilor si sistemelor informationale, integrare aflata sub semnul afacerilor electronice, reprezentand fundamentul organizational venit in sprijinul firmelor din economia de tip retea.[1]

Afacerile electronice impun gasirea raspunsurilor la urmatoarele trei intrebari:

Cum se vor modifica prioritatile clientilor?

Cum poate fi realizat un plan de afaceri pentru a intalni aceste noi prioritati?

Ce investitii in tehnologie trebuie facute pentru a supravietui si pentru a face firma sa prospere?

Unii autori considera afacerile electronice ca fiind acele tranzactii economice ce se desfasoara prin intermediul unui mediu electronic, cum este Internet-ul, sau ca fiind orice organizatie (comerciala, industriala, nonprofit, educationala sau guvernamentala) care isi desfasoara tranzactiile proprii cu ajutorul mediului electronic. O afacere electronica combina resursele traditionale ale sistemelor informationale cu marea bogatie a resurselor existente pe Internet (inclusiv www, Intranet-urile si Extranet-urile); conexiunile sistemelor economice cu cele ale clientilor, salariatilor si furnizorilor.

Pentru ca o firma sa se dezvolte ca o afacere electronica, trebuie mai intai sa-si construiasca un site Web in care toate procesele economice (in special cele care solicita fluxuri informationale dinamic si interactive) se desfasoara on-line cu scopul imbunatatirii serviciilor, reducerii costurilor si cresterii volumului vanzarilor.[2] Dupa acest pas, care inseamna ca deja a atins pragul maturitatii comertului electronic, trebuie sa-si concentreze atentia asupra gasirii acelor parteneri care sa-i permita integrarea in procesul de dezvoltare a unei organizatii virtuale, constituita prin combinarea celor mai bune practici de afaceri ale celor aflati in lantul valoric si transformarea acestuia astfel incat sa permita derularea proceselor economice ca si cum ar fi vorba de o singura organizatie. Schimbarea si integrarea lantului valoric sunt posibile prin integrarea obiectivelor, aplicatiilor, proceselor si operatiunilor economice.

IBM, prima organizatie care a oferit o definitie a afacerilor electronice, le considera ca fiind transformarea proceselor economice de baza apeland la tehnologiile Internet-ului.[3] Procesele economice, la care se face referire in definitia IBM-ului, includ cercetarea-dezvoltarea, marketingul, productia si logistica interna si externa. Tranzactiile care privesc partea de aprovizionare si relatiile cu furnizorii, precum si cele referitoare la vanzarea produselor si relatiile cu clientii sunt, de asemenea, procese de baza. Ca urmare, se poate observa ca afacerile electronice contin, pe langa procesele de aprovizionare si vanzare (specifice comertului electronic), procesele ce asigura functionarea interna a unei firme si fara de care relatiile cu furnizorii si cu clientii nu ar fi posibile.

Dar, in literatura de specialitate exista diverse opinii cu privire la definirea si semnificatia afacerilor electronice in raport cu cele ale comertului electronic, conturandu-se trei variante de prezentare a afacerilor electronice.[4]

In figura urmatoare, punctul a) releva o mica intersectare a comertului electronic si afacerilor electronice, dar asa cum se stie gradul de intersectare este deosebit de semnificativ intre componenta privind vanzarile si cea privind aprovizionarile la nivelul comertului electronic.

Imaginea b) este considerata de unii autori ca fiind mult mai realista, din moment ce multe firme vad comertul electronic si afacerile electronice ca doi termeni sinonimi.

Dar figura c) este, din punctul nostru de vedere, cea mai apropiata de realitate, deoarece comertul electronic asigura legatura cu exteriorul firmei, fara a pune accentul pe tranzactiile din interiorul unei firme, cum ar fi prelucrarea tuturor informatiilor pe care le implica intregul ciclu de activitate al firmei.








Figura nr.2. 1. Diferitele definitii ale relatiei dintre comertul electronic si

afacerile electronice


Pe masura ce definitia potrivit careia „afacerile electronice sunt afaceri” a capatat o larga audienta, in cazul multor firme conducerea executiva a realizat ca tehnologia singura nu poate sa le asigure continuitatea activitatilor. Strategia, planificarea, organizarea, activitatea financiara, legile si managementul riscurilor sunt inca o data in atentia majoritatii organizatiilor care se confrunta cu optiunile pentru afacerile electronice. Intr-adevar, un numar din ce in ce mai mare de firme care au adoptat noul model de afaceri, fie ca este vorba despre firmele create din start pentru afaceri on-line (firmele dot.com), fie despre cele traditionale, au fost nevoite sa revina asupra planurilor lor pentru a-si reproiecta cursul in economia digitala. Aceasta orientare spre planificare, cuplata cu un risc economic destul de ridicat, a devenit posibila pentru plasarea afacerilor electronice pe primul loc al prioritatilor conducerii executive.

In ultimi ani, un numar tot mai mare de top manageri a receptionat mesajul. Unii dintre ei si-au insusit tendinte ca pe o abilitate personala, in timp ce altii le-au preluat ca pe o provocare tehnologica. In orice caz, este necesar sa se inteleaga urmatoarele aspecte deosebit de importante:[5]

Afacerile electronice nu mai sunt o optiune. Nu este o fictiune sau un moft care sa dureze urmatoarele 30-60 de zile. In timp ce tehnologia va suferi, in continuare, schimbari, afacerile electronice vor continua sa-si faca simtita prezenta si sa devina un mod standard de a actiona, nu numai pentru serviciile financiare, edituri si librarii sau pentru vanzari cu amanuntul, unde deja s-au vazut evolutiile rapide si profitabile, ci oriunde sunt conduse afaceri. Dimensiunile crescande ale impactului afacerilor electronice au condus la o concluzie clara: conducerea vizionara si castigarea pozitiei de lider sunt esentiale pentru a avea succes intr-o afacere electronica;

Afacerile electronice sunt fundamentale pentru strategia firmelor si derularea proceselor economice in secolul XXI. Practicienii cu experienta stiu ca afacerile electronice nu pot fi vazute ca o dezvoltare independenta, care sa mearga alaturi de afacerile traditionale, chiar daca eforturile initiale pot incepe pe aceasta cale. Cei care esueaza in acceptarea in totalitate a afacerilor electronice si in modificarea organizatiei existente vor lipsi de la castigarea unei enorme oportunitati si, mult mai important, vor fi vulnerabili in fata competitorilor, care vor exploata cu siguranta punctele lor slabe;

Momentul pentru a actiona in era afacerilor electronice este acum, in special pentru firmele existente si cu clienti care asteapta sa fie serviti. Avantajele apartin celor care se misca primii, spre deosebire de organizatiile care vor esua daca incep, intr-un viitor apropiat, tranzactiile specifice afacerilor electronice. Ele se vor afla in situatia de a descoperi, de-a lungul timpului, ca optiunile lor sunt din ce in ce mai limitate si, ca atare, costurile lor devin deosebit de prohibitive. Adesea se spune ca timpul inseamna bani. Aceasta lozinca nu s-a modificat. Totusi, prin e-Business, este mai putin timp, dar mai multi bani pentru firmele care actioneaza.


Modele E-business


Modelul licitatie


Internetul ofera multe tipuri de site-uri de licitatii pe linga site-urile care cauta alte site-uri de licitatii pentru a gasi exact cele mai mici preturi pentru un anumit produs. De obicei, site-urile de licitatii se comporta ca niste forumuri prin care utilizatorii Internet pot sa-si asume fie rolul de vanzator fie cel de participant la licitatie. Ca vanzator, avem posibilitatea de a expune un produs pe care il dorim sa-l vindem, pretul minim pe care il cerem si data limita de inchidere a licitatiei. Putem de asemenea, adauga pozele si descrierea produsului respectiv. Ca si participant la licitatie putem cauta pe site daca produsele care ne intereseaza sunt disponibile, putem sa vedem activitatea curenta a licitatiei si sa licitam – de obicei in ordine crescatoare. Unele site-uri ne ofera posibilitatea de a inscrie un pret maxim de licitare si un sistem automat va continua licitatia pentru noi.

Modelul de licitatie-inversa permite comparatorului sa ofere un pret care sa concureze cu cel al vanzatorului sau chiar sa-l depaseasca. O posibilitate mai rapida este disponibila cand comparatorul ofera un pret de rezerva.

Pretul de rezerva este cel mai mic pret pe care vanzatorul il va accepta. Vanzatorii pot stabili pretul de rezerva mai mare decat licitarea minima. Daca nici o licitare nu atinge pretul de rezerva, atunci licitatia este fara succes.

Oricum, in aceasta posibilitate rapida, daca se liciteaza cu succes, atunci cumparatorul si vanzatorul trebuie sa incheie contractul.

Desi site-urile de licitatii de obicei cer un comision la vanzari, aceste site-uri sunt doar un forum pentru vanzarile si cumpararile online. Dupa ce aceste licitatii s-au incheiat, si cumparatorul si vanzatorul sunt anuntati, modalitatea de plata si livrare se stabilesc intre cei doi. Cele mai multe site-uri de licitatii ne se implica in modalitatea de plata si livrare, dar ar putea sa faca acest lucru daca aceste servicii ar putea fi folosite pentru a aduce venituri si profit.


Modelul portal

Site-urile portal ofera vizitatorilor sansa de a gasi aproape tot ceea ce cauta intr-un singur loc. Adesea ele ofera stiri, informatii despre sport si vreme, si posibilitatea de a cauta pe Web. Cand majoritatea oamenilor aud cuvantul „portal” se gandesc la motoare de cautare. Motoarele de cautare sunt portaluri orizontale, sau portaluri care aduna informatii cu privire la o gama larga de subiecte. Alte portaluri sunt mai exacte, oferind o gama larga de informatii referitoare la  o singura arie de interes; aceste portaluri sunt numite portaluri verticale.


Portaluri orizontale”:

Portalurile orizontale ca si Yahoo, AltaVista sau Lycos pentru a enumera doar cateva, au un numar mare de link-uri spre site-uri si categorii de subiecte. Unele dintre ele ofera de asemenea, vizitatorilor posibilitati de cumparare. Prin portalurile orizontale consumatorii pot accesa o varietate larga de magazine online, adugand produse in cosul de cumparaturi in timp ce fac cumparaturile.

Unele dintre portalurile orizontale care se comporta ca niste motoare de cautare au sisteme de cautare  diferite. Unele dintre ele sunt bazate pe popularitate altele pe pozitionarea fiecarui site inscris si unele pot avea la baza sisteme de plata.

„Portaluri verticale”: Portalurile verticale sunt de obicei concepute pentru a aduna informatii de la multi comparatori si vanzatori din aceeasi industrie si care fac tranzactii in cadrul unui context Web sigur folosind un singur sistem EDI (Electronic Data Interchange). Folosind un sistem EDI pe WEB, intretinut de tehnologii XML si ebXML, companiile au posibilitatea de a expune informatii despre servicii si produse, de a converti informatia intr-un format standard recunoscut de sistemul EDI si de a cumpara, vinde sau schimba produse si servicii pe internet.


Modelul pretului dinamic

In trecut vanatorii de afaceri profitabile trebuiau sa le caute vizitand numerosi vanzatori locali en-gros si en-detail. In aceasta sectiune, va descriem numeroasele metode in care alegerea pretului este folosita pentru a genera afacerea. Multe din aceste metode nu ar putea fi posibile fara Internet. Unele firme dau posibilitatea clientilor de a preciza pretul pe care il vor plati pentru calatorie, casa, automobile sau bunurile de consum.

Cumparand en-gros intotdeauna preturile sunt mai mici, si acum exista Web site-uri care va permit sa gasiti cele mai mici preturi alaturandu-va celorlalti cumparatori pentru a achizitiona produsele in cantitati mari. O alta strategie de preturi folosita de multe afaceri pe Internet este de a oferi produse si servicii gratis. Formand parteneriate strategice si vanzand publicitate marilor companii au posibilitatea de a oferi produsele lor cu o mare rata de reduceri sau chiar gratis. Facand barter sau oferind reduceri sunt alte metode prin care companiile mentin preturile scazute pe Internet. Internetul a imbunatatit totodata posibilitatea clientului de a compara pretul diferitilor vanzatori. Site-uri ca acestea aduna informatii legate de pret pentru o mare varietate de produse vandute pe Internet.


Modelul compararii pretului

Modelul compararii pretului permite clientilor sa aleaga o varietate de comercianti si sa gaseasca produsul sau serviciul dorit la cel mai mic pret. Aceste site-uri deseori genereaza profituri de la parteneriate cu comerciantii particulari. Totusi trebuie sa fiti atenti cand utilizati aceste servicii, pentru ca s-ar putea sa nu obtineti cel mai bun pret de pe tot Internetul.


Modelul pretului receptiv la cerere

Internetul le da posibilitatea clientilor de a cere servicii mai bune, mai rapide si la preturi mai mici. De asemenea imputerniceste cumparatorii de a cumpara in grupuri mari pentru a obtine reduceri de grup. Conceptul care sta la baza modelul compararii pretului receptiv la cerere este acela ca, cu cat mai multi oameni cumpara un produs la o singura tranzactie, cu atat scade pretul pe persoana. Vanzand produse individual poate fi mai scump deoarece vanzatorul trebuie sa puna un pret la fiecare produs astfel incat sa-i acopere cheltuielile de vanzare generale si sa obtina si profit. Cand clientii cumpara en-gros, aceste cheltuieli se impart pe produse, si profitul creste.


Modelul barter

O alta metoda populara de a conduce afacerile pe Internet este barterul sau oferirea unui obiect in schimbul altuia. Exista site-uri care permit persoanelor individuale sau companiilor sa vanda sau sa-si expuna produsele.

Vanzatorul face o oferta initiala cu intentia de a face barter pentru a ajunge la o intelegere finala cu cumparatorul. O gama larga de produse si servicii sunt disponibile pentru barter.


Rabaturi

Rabaturile pot ajuta la atragerea clientilor pe site-ul dumneavoastra. Multe companii ofera „preturi mici in fiecare zi” si preturi speciale pentru a-i influenta pe clienti sa revina. Acestea sunt site-uri care au realizat parteneriate cu en-gros-isti si en-detail-isti care ofera reduceri; Web site-ul transmite reducerea clientilor sub forma rabaturilor.


Oferirea de produse si servicii gratuite

Multi intreprinzatori isi realizeaza modelele de afaceri pe baza veniturilor din publicitate. Reteua de televiziune, statii radio, reviste si presa scrisa folosesc publicitatea pentru a-si finanta operatiile si a obtine profit. Sunt situatii similare pe Internet unde site-urile isi ofera produsele si/sau serviciile pe gratis. Alta forma de parteneriate este schimbul de servicii si/sau produse pentru spatiu publicitar si vice versa.


3 Managementul riscului in afacerile electronice

Intr-u mediu care se transforma rapid, daca se critica lipsa cerintelor, stabilitatea software-ului sau planurile de integrare probabil toate eforturile de dezvoltare a afacerilor electronice vor fi sortite pieririi datorita panicii care se va crea la nivelul intregii echipe a proiectului e-Business.

Pentru a crea valoare si pentru a-si asigura dezvoltarea, o firma trebuie sa-si modifice modelul economic si sa se implice in afacerile electronice. Principalele schimbari se refera la:[6]





eliminarea canalelor de distributie existente pentru a vinde direct clientilor;

dezvoltarea produselor si serviciilor prin intermediul a noi modalitati;

integrarea lantului valoric cu partenerii de afaceri;

externalizarea aplicatiilor si proceselor economice;

reproiectarea proceselor la nivelul intregului domeniu de activitate.

Insa, tranzitia catre un model functional al afacerilor electronice este asociata cu un numar destul de mare de riscuri.

Unele dintre riscuri sunt noi, ca de exemplu:

implementarea si asigurarea suportului pentru dezvoltarea noilor produse si servicii, specifice pietei care s-a format;

securitatea cu privire la utilizarea retelelor publice;

aspectele privind taxele si alte elemente legislative legate de Internet.

Riscurile cunoscute sunt scoase in evidenta si mai mult prin trecerea la afacerile electronice, respectiv:

mentinerea unor controale riguroase si a unor principii de guvernare a principalelor procese economice;

planificarea continua a firmei, intr-un mediu in care modificarile apar permanent;

dezvoltarea unei competente specifice salariatilor.

Desi riscurile sunt prevazute, prin definitie, ca elemente negative, ele pot sa prezinte si o serie de oportunitati. Fara a-si asuma o serie de riscuri economice, firmele nu pot sa beneficieze de oportunitatile oferite de piata si nici nu se pot dezvolta in asa-numita lume permisiva (e-nabled world).

Plecand de la un obiectiv strategic, un anumit risc poate fi caracterizat prin una dintre urmatoarele modalitati: hazard, incertitudine sau oportunitate. Dupa analiza gradului de acceptabilitate, magnitudine si manifestare asociate riscului, conducerea alege cea mai buna varianta de actiune fata de risc, putand sa accepte, controleze sau atenueze, respectiv sa transfere riscul. Luand una din deciziile posibile, managementul monitorizeaza riscul, iar modul de manifestare sau feedback-ul trebuie sa fie constant supus evaluarii pentru revizuirea obiectivelor strategice.

In literatura de specialitate, au fost identificate 15 riscuri specifice afacerilor electronice, si anume:

directia strategica;

mediul competitiv;

dependenta firmelor de alte firme sau parteneri;

securitatea;

reputatia;

cultura;

tehnologia;

sistemul de reguli;

managementul proiectelor;

operatiile, functiile;

cadrul legislativ;

resursele umane;

fiscalitatea;

aspectele financiare.

De asemenea, problema securitatii in sistemele e-Business, ca o alta forma de a vedea riscurile, implica urmatoarele riscuri: controlul accesului si securitatea tranzactiilor[7], riscul defectelor nedetectate si riscul de a pierde datele economice.

Riscul cel mai mare il constituie ca majoritatea clientilor nu vor dori sa revina la firma daca:[9]

„usa” este incuiata (serverele nu functioneaza);

este dificil sa gaseasca produsul cerut (catalogul produselor este invechit, incomplet sau incorect);

se pierd usor (site-ul este dificil de utilizat);

servirea este inceata, existand o intreaga lista de asteptare (performanta redusa);

simt ca nu pot avea incredere in personal (site-ul pare a fi nesigur).

O strategie bine formulata privind managementul riscurilor reprezinta elementul central de evaluare a gradului de risc/oportunitate. Firmele care efectueaza modificari semnificative legate de intrarea lor in mediul afacerilor electronice au nevoie de un cadru general si o metodologie pentru managementul riscurilor, care ajuta la asumarea lor, respectiv la recunoasterea, atenuarea sau eliminarea riscurilor, precum si la alocarea eficienta a resurselor pentru controlul acestora.

Pentru a gestiona cel mai bine riscurile impuse de afacerile electronice, managerii trebuie sa lucreze cu un limbaj comun, abordari comune si pe baza intelegerii scopului si obiectivelor firmei. Managementul riscurilor solicita o abordare sistematica, ce permite identificarea la timp si evaluarea lor corecta.


4. Transformari impuse de E-Business

Afacerile electronice creeaza modalitati de maximizare a valorii pentru investitori prin transformarea completa a activitatii. Deoarece granitele dintre firme devin din ce in ce mai putin pronuntate, ele vor gasi cai de a lucra impreuna, ceea ce influenteaza fiecare dintre componentele de baza ale celorlalte.

Expresia „a veni in intampinarea pietei” nu va mai fi definita ca o modalitate a firmei de a intra pe piata. Mai mult, ea va caracteriza calea unui grup integrat de firme de a crea un set de valori in cascada, pentru a transforma piata intr-o retea a furnizorilor de valoare.

Firmele care detin competenta de baza in domeniul managementului cunostintelor vor inregistra o crestere impresionanta in a treia etapa. Ele vor apela la parteneri de afaceri care desfasoara cel mai eficient procesele economice si la cele care construiesc si asigura retele de valoare pentru a transforma bazele economice si mecanismele de operare ale domeniului lor de activitate.

Internet-ul va pune firmele traditionale in fata unei mari amenintari. In timp ce astfel de companii se vor gandi la directiile lor viitoare, intermediarii agili vor folosi Internet-ul pentru a se interpune intre firmele traditionale si clientii lor. Acesti intermediari pot sa-si inceapa abia acum activitatea, integrandu-se pe orizontala cu un lant valoric al unei organizatii pentru cresterea noilor oportunitati si/sau vor concura cu competitorii pentru a intra primii pe piata.

Firmele constientizeaza ca este necesar sa-si orienteze eforturile spre a deveni bazate pe cunostinte (knowco) sau bazate pe obtinerea de produse fizice (physco). Termenul „orientate” este deosebit de important. Firmele know.co si cele phys.co ocupa locuri opuse in intregul sceptru al tipurilor de firme din noua economie. Majoritatea firmelor vor continua sa dispuna de capabilitati de realizare a strategiilor orientate atat spre cunostinte, cat si spre produse fizice. Dar in noua economie, investitiile vor fi redirectionate si plasate competitiv numai pentru o strategie sau alta.

O firma orientata spre strategia knowco va lua in considerare externalizarea celei mai mari parti a capitalului sau productiv legat de procesele de productie, eliberand capitalul pentru concentrarea asupra acelor segmente din afacere care le diferentiaza pe piata. Firmele orientate knowco vor tinde sa se focalizeze spre construirea numelui de firma, detinerea relatiilor cu clientii finali de pe piata si investirea in competentele fundamentale bazate pe cunostinte, cum ar fi marketingul si dezvoltarea produsului sau serviciului. Ele vor deveni profesionalizate in gestiunea informatiilor despre clienti si furnizori si isi vor oferi principalele tehnologii pentru realizarea conexiunilor de pe piata consumatorului final, chiar facilitand sau agreand cunostintele despre clienti pentru alte firme.

Firmele care doresc sa-si orienteze afacerea spre o strategie knowco se vor baza pe Internet pentru:

a deveni mult mai apropiate fata de clienti, folosind colectiile de date si cautand sa dezvolte oferte unice pentru acestia;

externalizarea segmentelor nonstrategice ale afacerii lor;

gestiunea relatiilor cu partenerii de afaceri physco.

Firmele orientate physco isi vor conduce strategiile de afaceri pentru a deveni cei mai buni furnizori de produse si servicii ale firmelor knowco, care detin relatiile cu clientii. In esenta, ele vor deveni centre de productie. Succesul lor se bazeaza pe viteza, calitate si modalitati de livrare. Acest tip de firme trebuie sa inteleaga ca vor servi organizatiile ce detin relatiile cu organizatorii finali si, de aceea, vor trebui sa-si formuleze si adapteze strategiile, procesele, sistemele si modul de organizare in mod corespunzator. Un important factor de succes pentru firmele physco il reprezinta abilitatea de a se lega electronic la firmele know.co pentru a planifica, gestiona si realiza tranzactiile economice la viteza electronica a noilor afaceri. Diferentierea lor pe piata se va realiza in functie de capacitatea de a oferi servicii de valoare firmelor knowco, de gestiunea eficienta a capitalului (cladiri, echipamente, instalatii) si de dezvoltarea celor mai eficiente practici. Majoritatea firmelor de azi se vor orienta catre strategiile physco.

Intrand in noul mileniu, majoritatea firmelor se confrunta cu o dilema: Vor ramane physco? Vor incerca sa se transforme in knowco? Sau se vor diviza in doua sau mai multe parti, unele care sa continue orientarea physco, iar altele care sa devina knowco? Probabil, raspunsul va fi aflat in momentul in care piata isi va spune cuvantul.





Nath, R., Akmanligil, M., Hjelm, K., Sakaguchi, T., Schultz, M., „Electronic Commerce and the Internet: Issues, Problems and Perspectives”, in International Journal of Information Management, vol. 18, no. 2, 1998

***, Glossary of Computing Terms, www-3.ibm.com/terminology/goc/gatmst09.htm (accesat pe 21/05/2000).

Kramer, M.I., How to Succeed @ e-business. IBM’s Prescription for Coprehensive and Scalable E-commerce, ianuarie 2000, www-3.ibm.com/e-business/doc/content/resource/pdf/26768.pdf.

Chaffey, D. E-business and E-commerce Management, Prentice-Hall, Harlow, England, 2002, p.6-8.

Deise, M.V., Nowikow, C., King, P., Wright, A., Executive’s Guide to e-Business. From Tactics to Trategy, PriceWaterHouseCoopers, John Wiley & Sons, Inc., New York, 2000, p. xvi-xvii

Deise, M.V., Nowikow, C., King, P., Wright, A., op. cit., p.161-165

***, Conducting Business on the Internet, Ziff-Davis Education Gesalt Systems, Inc., Vienna, Virginia 22182, 1998, p. D-1

IBM, E-commerce. Roadmap. Successfull Strategies for E-commerce, www.ibm.com, p. 6.

Geller, D.P., The Yin and Yang of Electronic Commerce, http://ibm,internet.com, p. 20.




loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani