Modalitati de conectare si servicii oferite referat






Modalitati de conectare si servicii oferite



Daca secolul XX se spune pe drept cuvant ca a apartinut tehnologizarii culminand in ultimii ani cu informatizarea si dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite numite calculatoare, secolul viitor se spune ca va fi al comunicatiilor.

Daca la inceput au fost semnalele morse, telegraful apoi telefonul care a revolutionat telecomunicatiile, lucrurile au evoluat puternic la sfarsitul acestui secol culminand in zilele noastre cu un nou si puternic concept numit Internet.[1]

Traind in secolul tehnicii ultrasuperioare este foarte important a poseda pe langa un numar de telefon sau fax si o adresa in Internet. Mai mult decat atat este poate cea mai efectiva posibilitate de a stabili contact cu o firma sau o persoana privata. E-mail este o forma electronica a postei (scrisoare electronica).

Spre deosebire de alte medii de imprimare paginile de Internet nu se limiteaza la o descriere pasiva a informatiilor. Prin intermediul prezentei pe Internet putem de asemenea sa comunicam interactiv cu clientii nostri. In cel mai simplu caz, oferiti clientilor posibilitatea de a comanda informatia necesara prin formularele din Internet. Mai putem realiza si banci de date informative sau sisteme de cumparare. Cea mai solicitata pagina activa poarta numele de „Internet-Shop” – un sistem cu ajutorul caruia vom putea realiza diverse pieti de cumparare prin Internet.



1. Ce modalitati de conectare sa  alegem?

Sunt patru moduri principale de conectare la Internet: conexiunea permanenta (permanent connection), conexiunea directa pe linie telefonica (dial-in direct connection), conexiunea ca un terminal pe linie telefonica (dial-in terminal connection), conexiune de tip posta electronica (e-mail connection).[2]

v    Conexiunea permanenta presupune existenta unei linii dedicate intre domiciliul utilizatorului  51;i subreteaua Internet Service Providers (care pune la dispozitie accesul) sau inchirierea unui tronson special pentru legarea directa la Internet. Este modalitatea cea mai buna de conectare din punct de vedere al vitezei si calitatii transmisiei, dar este si cea mai scumpa.

In special institutiile de invatamant inchiriaza un tronson pentru conectarea la Internet pe care-l pun la dispozitie cadrelor didactice si studentilor prin intermediul retelei locale de calculatoare, dar si marile institutii publice si firmele mai uzeaza de acest tip de conexiune.

Liniile dedicate se inchiriaza de la un operator – in Romania ROMTELECOM. Utilizarea lor este facturata in functie de distanta, operatorul garantand debitul dorit, iar costurile lunare se stabilesc fie in MB transfer, fie sub forma de abonament lunar cu trafic nelimitat. Tipurile de linii inchiriate disponibile in Romania ofera rate de acces intre 14,4 Kbps si 2 Mbps. Un cost mediu per MB este de 0,6$, iar in cazul abonamentului lunar se platesc in medie 400$ pentru o linie de 33,6 Kbps.

v    Conexiune directa pe linie telefonica. Unii furnizori de servicii permit legarea prin intermediul unui modem pe o linie telefonica la calculatorul lor si prin intermediul acestuia, acces direct la Internet. Calculatorul utilizatorului va functiona identic ca un calculator host (gazda) din reteaua Internet. Este o legatura temporara pentru ca schimbul de date intre calculatorul utilizatorului  51;i cel care este conectat la Internet se poate realiza numai cand legatura telefonica este activa, dar taxa de instalare este scazuta si cea de transmisie fac ca acest tip de conexiune sa fie cea mai intalnita.

v    Conexiunea ca terminal pe linie telefonica. Pentru cei care dispun de resurse financiare mai reduse, este o modalitate eficienta de acces la Internet. Conexiunea se face tot pe linie telefonica, cu ajutorul unui modem si apeland la un furnizor de servicii. Dupa realizarea conectarii, calculatorul functioneaza ca un terminal, el nefiind legat direct la Internet. Toate programele rulate se desfasoara pe calculatorul furnizorului de servicii. Datorita acestei situatii, pentru a transfera fisierele pe calculatorul utilizatorului, ele mai intai trebuie copiate pe calculatorul furnizorului de servicii si abia apoi, utilizand comenzile de transfer de date proprii programului de comunicatie, se pot copia pe sistemul utilizatorului. Conexiunile temporare se stabilesc in functie de nevoi. Utilizarea lor se factureaza in functie de distanta si de durata utilizarii, putandu-se astfel folosi atat linii analogice cat si linii digitale.[3]

Acest mod de conectare poate fi folosit pe baza de contract sau fara contract. Contractul implica, de cele mai multe ori, o taxa de instalare si un abonament pe o anumita perioada de timp. Taxa de instalare variaza intre 4$ si 29$, existand si firme la care conectarea este gratuita. Contractele se pot face pe un anumit numar de ore sau MB pe luna.

Odata cu dezvoltarea retelelor si serviciilor de telecomunicatie mobila, utilizarea telefonului celular a extins posibilitatea celor care calatoresc si detin un calculator portabil sa se conecteze la Internet din orice punct al tarii. La momentul actual, exista posibilitatea conectarii prin GSM la un abonament de circa 15$, cu o viteza de transmisie de 9600 bps.

v    Conexiunea de tip posta electronica. Cei aflati in aceasta situatie pot transmite mesaje e-mail in Internet si primi acelasi tip de mesaje de la orice utilizator Internet, pot adresa si receptiona mesaje pentru grupurile de dialog USENET. Majoritatea furnizorilor de servicii au oferit la inceput utilizatorilor doar servicii de posta electronica, dar pe masura evolutiei Internet-ului, acest tip de conexiune a inceput sa ofere mult prea putin in raport cu facilitatile Internet.[4]

O modalitate mai putin folosita in Romania este conectarea la Internet prin intermediul retelelor CATV. Pentru conectare este nevoie de un modem , de cablu, vitezele de transfer fiind foarte mari: 10 Mbps. Un asemenea tip de legatura se foloseste in special de companiile cu volum mare de trafic.

Ultimii ani au permis si recurgerea la un nou tip de conectare: conectarea de tip VSAT prin intermediul antenelor de satelit. Costurile de instalare sunt de ordinul miilor de dolari, iar abonamentul lunar variaza intre 1.900$ si 5.500$.

Pentru a realiza o conexiune Internet este nevoie de urmatoarele elemente: un calculator, un modem, un program de comunicare, un cont Internet, un numar de legatura, o parola, un instrument de plata.

Contul Internet, in functie de tipul de conexiune, poate fi cont telefonic sau cont dedicat. Contul telefonic se foloseste pentru a telefona unui calculator aflat la sediul unui distribuitor la servicii in vederea accesului la Internet. Contul Internet dedicat se mai numeste si cont IP (Internet Protocol), deoarece are o adresa proprie de protocol Internet.

Calculatorul prin care se face conectarea la Internet nu trebuie sa fie numaidecat un calculator foarte performant. Singurele cerinte sunt legate de posibilitatea de a rula programul de comunicatie si posibilitatea de a fi conectat un modem. Pentru a folosi facilitatile multimedia se recomanda un Pentium cu 16 MB RAM, placa de sunet, difuzoare si CD-ROM.[5]

Modemul converteste semnalul numeric furnizat de calculator in semnal analogic care poate fi transmis pe linia telefonica, iar la receptor asigura demodularea semnalului. Modem-urile sunt de doua tipuri: intern si extern. Modem-ul intern este o placa de calculator montata in interior si conectata la linia telefonica. Modem-ul extern se conecteaza in exteriorul calculatorului printr-un cablu ce face legatura cu portul serial al calculatorului. Viteza modem-ului are mai putina importanta, dar o viteza mai ridicata (11400 bps sau 28800 bps), asigurand o importanta economie de timp. Pentru a evita problemele de compatibilitate este bine sa fie consultat furnizorul  de servicii Internet inainte de achizitia modem-ului.

Programul de comunicatie asigura folosirea modem-ului pentru apelul telefonic la distanta a unui calculator. Pentru a va putea conecta la Internet este suficient ca programul de comunicatie sa poata transmite datele conform protocolului Xmodem sau Zmodem.[6]

Printre cele mai utilizate programe de comunicatie amintim: Blast-Pro sub MS DOS, Procomm Plus sub MS DOS sau Windows, Telix sub MS DOS, Microsoft Network sub Windows 95.

Majoritatea programelor de comunicatii contin si facilitati cum sunt:

● Un editor de texte pentru lucrul cu fisiere;

● Protocoalele de transfer pentru primirea sau transmiterea fisierelor;

● O agenda telefonica.

Numele de legatura identifica utilizatorul la conectare (login name, user name, account name). Este elementul in functie de care se face recunoasterea in Internet. In general, acest nume este format din opt caractere si trebuie facuta diferenta intre majuscule si litere mici.

Parola reprezinta un mijloc de protectie pentru utilizator. De obicei lungimea de opt caractere si este stabilita la crearea unui cont Internet. Existenta parolei impiedica citirea mesajelor de catre o alta persoana, transmiterea de mesaje sau accesul pe Internet pentru alte persoane.



Instrumentul de plata este, de regula, o cartela de debit sau de credit.[7]

2. Principalele tipuri de servicii Internet

Furnizorul de servicii este cel ce intrerupe hardware-ul si software-ul de conectarea la Internet. In plus „adevaratii” furnizori de servicii Internet ofera pe langa legatura fizica si servicii suplimentare. Gama acestor servicii este foarte larga; de la simple meniuri Help, la suprafetele grafice pentru utilizatori sau aplicatii complexe care conduc nu numai la cresterea accesibilitatii, dar si a pretului de conectare. Astfel, utilizatorii pot beneficia de: posta electronica, transfer de fisiere, emularea de terminal, servere de informatii, videoconferinte, etc. Ele pot fi grupate in urmatoarele categorii:

Servicii de comunicare;

Servicii de informare;

Servicii comerciale;

Cultura si turism virtual;

Invatamant – cercetare;

Servicii de recreere;

Transfer de fisiere.


Serviciile de comunicare:

Posta electronica (e-mail) este cea mai veche dar si cea mai bine cunoscuta aplicatie Internet. Este serviciul oferit de orice furnizor de acces Internet. Noile tehnici de securizare asigura si confidentialitatea mesajelor.

Serviciile fax (ex: http://www.faxaway.com) permit unui posesor de e-mail sa trimita faxuri oricarui utilizator Internet.

Dintre formele mai noi de comunicare amintim: liste de distributie, grupuri de dialog (newsgroups), biblioteci de programe si documentatie, buletinele electronice, conferintele si grupurile de dezbatere, si nu in ultimul rand Internet Relay Chat (IRC).

Serviciile de tip chat permit realizarea de conversatii in timp real, pe un anumit subiect, totul desfasurandu-se cu o viteza remarcabila.

Fiecare utilizator al retelei are, teoretic, posibilitatea de a trimite oricate mesaje si de a dialoga oricand cu un utilizator din retea.

Un alt serviciu este Internet Phone (telefonia Internet). Pentru a fi folosit este nevoie de o cartela de sunet, difuzoare si un microfon ce vor fi montate pe sistem. Aceasta aplicatie se bucura de o dezvoltare deosebita, in special datorita tarifelor reduse, singura solutie fiind ca ambii interlocutori trebuie sa foloseasca aceeasi aplicatie si sa fie conectati la servere IRC.

Tehnologia WAP permite accesul la Internet de pe telefoane mobile speciale, capabile sa acceseze si sa afiseze continut pe Internet. Pe micul ecran al telefonului mobil exista meniuri din care poti selecta optiuni pentru continuarea navigarii si texte cu informatii utile, asa cum se gasesc si pe Internet, dar la dimensiuni comprimate. In scurt timp cartea de telefon va putea fi consultata astfel, iar serviciile se extind continuu – deja este posibila citirea si trimiterea de mesaje de e-mail.[8]


Serviciile de informare

Marea majoritate a informatiilor de pe Internet sunt oferite gratuit. Centrele de cercetare si universitatile fac si ele publice multe cursuri, articole, bazate pe date, etc. de exemplu, pagina Web a universitatii „Al. I. Cuza” Iasi poate fi regasita la adresa: http://www.uaic.ro.

Multe din firmele producatoare ofera informatii tehnice despre produsele pe care le comercializeaza in cadrul paginilor Web.

Bibliotecile si editurile ofera versiuni electronice ale publicatiilor lor (ex. Enciclopedia britanica poate fi consultata la http://www.e.com). Unele edituri folosesc chiar difuzarea publicatiilor prin Internet (ex. Editura Teora).

Organismele guvernamentale publica de asemenea informatii de larg interes:

● Pagina Web a Parlamentului Romaniei: http://www.dias.vsat.ro;

● Pagina Web a Guvernului Romaniei: http://www.guv.ro;

● Pagina Web a Agentiei Romane de Dezvoltare: http://www.rda.ro;

● Pagina Web a Guvernului Marii Britanii: http://www.open.gov.uk.


Serviciile comerciale

Acestea includ servicii care vizeaza vanzarea unui produs prin intermediul retelei. Odata cu lansarea World Wide Web (WWW) si a extinderii facilitatilor multimedia, aria de desfasurare a acestor servicii a crescut.

Comertul electronic (E-commerce) s-a dezvoltat mult in ultimi ani, incluzand domenii din cele mai diverse: vanzari-cumparari de software si hardware, autoturisme, carti, locuinte, rezervari de bilete, etc.

Dintre cele mentionate mai sus exemplificam urmatoarele modele de afaceri realizate cu ajutorul comertului electronic: magazin electronic (e-shop), aprovizionarea electronica (e-procurement), magazin electronic virtual (e-mall), piata unui tert (3rd party marketplace), comunitati virtuale (virtual communities), furnizori de servicii cu valoare adaugata pentru canalele de comert electronic (value chain service providers), platforme de colaborare, brokeraj de informatii si alte servicii.[9]

Singurele deficiente ale acestor servicii sunt legate de sistemul electronic de plati care nu permite inca urmarirea completa a tranzactiilor in toate tarile cu acces Internet, iar securitatea tranzactiilor pe Web nu este inca deplina.

Primele banci virtuale (CyberCash – www.CyberCash.com, First Virtual – www.fv.com) au investit sume foarte mari pentru crearea instrumentelor de plata virtuale. Portofelul digital  (digital wallet) si smart card-ul, iar in consortiul de banci, FSTC – Financial Services Technology Consortium (www.fstc.com), a statutat un model de cec electronic foarte asemanator cecurilor clasice pe hartie si un cont numit Ecash Mint care sunt deja lucruri uzuale pentru utilizatorii Internet.


Cultura si turism virtual

Aceste servicii sunt oferite in special prin posibilitatile multimedia ale tehnologiei WWW. Putem regasi pe Web muzee virtuale, expozitii temporare si putem chiar calatori la distanta. Unul dintre „traseele” turistice cele mai interesante este Global Online Travel  (www://http.netsite.com).


3. Agentii „inteligenti” Internet

Una dintre tendinte in evolutia accelerata a tehnologiilor Internet tine de „agenti inteligenti” si „Intranet”, cele doua tehnologii constituind un adevarat arsenal informatic, esential intreprinderilor, cercetatorilor si profesiunilor liberale.

Conceptul de agent inteligent tine de domeniul inteligentei artificiale. Agentii actuali sunt programe care nu au in nici un caz caracteristicile ideale pe care ar trebui sa le detina un agent ideal. Obiectivul acestora este sa rezolve rapid si eficient cautarile internautilor.

Agentii inteligenti sunt necesari datorita caracteristicilor specifice Internet-ului. Inteligenta artificiala distribuita este un domeniu al inteligentei artificiale care are ca scop crearea sistemelor de agenti inteligenti, ce pot lua decizii pentru a-si realiza scopurile fixate, intr-o lume populata de alti agenti inteligenti (artificiali sau umani) care au, la randul lor, scopuri precise.

Asociatia franceza de Normalizare (AFNOR) defineste agentul inteligent ca un “instrument ce utilizeaza tehnicile inteligentei artificiale: isi adapteaza comportamentul dupa mediul in care functioneaza si memoreaza experientele sale; se comporta ca un subsistem capabil de intelegere; imbogateste sistemul care il utilizeaza ajutandu-se de functiuni automate de prelucrare, control, salvare sau de transfer al informatiilor”.

Un agent inteligent contine unul sau mai multe din elementele urmatoare:

~ baza de cunostinta predefinita;

~ un motor de interferenta care ii permite sa efectueze rationamente mai mult sau mai putin complexe;

~ un sistem de achizitie a cunostintelor;

~ un mecanism de intelegere.

Cercetatorii din domeniul inteligentei artificiale delimiteaza cateva din caracteristicile agentilor inteligenti:

Autonomie – agentul are putere de actiune si poate avea initiativa fara interventia operatorului uman. Pe WEB el poate sa actioneze chiar daca utilizatorul este deconectat. Primeste cererile utilizatorului  51;i decide singur modalitatea de raspuns la aceste cereri, colaboreaza cu utilizatorul si cu alti agenti in rezolvarea sarcinilor, propune modificari si cere lamuriri suplimentare.

Comunicarea si cooperare – agentul are capacitatea de a realiza un schimb de informatii mai mult sau mai putin complex cu alti agenti, cu alte servere sau cu specialisti umani.

Rationament si reactivitate – agentul trebuie sa se adapteze la mediul in care isi desfasoara activitatea si la modul in care acesta evolueaza.

Mobilitate – agentii pot fi multi-platforma si multi-arhitectura. Ei trebuie sa se deplaseze pe retea unde isi indeplinesc sarcinile fara ca utilizatorul sa aiba cel mai mic control asupra sa.

La ora actuala nici unul dintre produsele existente pe piata nu intruneste toate aceste caracteristici.






Tipuri de agenti inteligenti

Agenti sociabili

Cel mai aproape de idealul agentilor inteligenti sunt agentii sociabili care invata „gesturile” utilizatorului in timpul in care le furnizeaza documentele cerute. Dezvoltati pe Internet, obiectivul lor pe termen lung este de a fi utilizati pe Internet.

Agenti de cautare a informatiilor

In aceasta categorie se incadreaza gama de software intermediar intre motoarele de cautare si agentii inteligenti care se ocupa de cautare a informatiilor. Acest tip de soft are ca menire principala preluarea si automatizarea sarcinilor utilizatorului. Ei pot fi deosebiti prin functiunile pe care le indeplinesc si anume patru functiuni principale:

cautarea informatiilor: realizata intr-o maniera „inteligenta” prin utilizarea metamotoarelor perfectionate (WebSeeker, NetAttache Pro), a instrumentelor de analiza lingvistica a cererilor (Authonomy, DigOut4U) sau prin explorarea legaturilor hipertext pornind de la un URL dat, fara utilizarea unui motor de cautare;

analiza informatiilor gasite: indexarea semantica a rezultatelor (EchoSearch, WebCompass), rezumat automat (EchoSearch, WebCompass, DigOut4U);

filtrarea, editarea, arhivarea, actualizarea rezultatelor (WebSeeker, NetAttache);

navigare off-line printre paginile sau site-urile WEB incarcate.

Agenti de navigare locali (off-line)

Acest tip de agenti permit incarcarea pe discul utilizatorului a site-urilor WEB preferate pentru a putea fi consultate mai tarziu, pe hard-discul propriului calculator. Astfel se economiseste pretul conexiunii si timpul pierdut in asteptarea incarcarii paginilor WEB. Pe de alta parte agentii supravegheaza actualizarea regulata a site-urilor si periodic verifica daca acestea au fost modificate.

Agentii de navigare locali se caracterizeaza prin urmatoarele functiuni:

○ posibilitatea importului de fisiere bookmarks;

○ identificarea si cautarea site-urilor modificate: capacitatea de a detecta modificarile de pe un site WEB si a modifica, in consecinta, versiunea locala a site-ului;

○ retinerea cuvintelor de trecere prin site-urile protejate: capacitatea de a incarca automat site-urile accesibile printr-un cuvant de trecere;

○ posibilitatea de limitare a spatiului utilizat de pe disc, deoarece incarcarea unui site intreg poate ocupa foarte mult spatiu de pe discul dur;

○ incarcarile orare, zilnice sau saptamanale a site-urilor in memorie: la orice ora, zi sau saptamana sunt actualizate site-urile de pe discul dur al calculatorului;

○ indicarea statisticilor de incarcare, a timpilor de incarcare a URL;

○ indexarea site-urilor incarcate;

○ respectarea prezentei frame-urilor in site-urile incarcate.

Agentii ghizi

Acesti agenti reprezinta aplicatii care au ca principal obiectiv insotirea si asistarea utilizatorilor in navigarea lor printr-o serie de functionalitati variate. Exemple: Alexa, I seek You, Webtamer, WBI.

Agenti index

Acest tip de agenti efectueaza cautari masive si automate de informatie in WEB (pot inspecta pana la 1 milion de documente), pentru care creeaza un index de cuvinte gasite in titlurile si textul documentelor indexate. Agentii index pot oferi raspunsuri rapide dar prezinta o serie de limitari: apar probleme atunci cand utilizatorii doresc criterii de cautare mai complicate. Agentii index nu sunt personalizati, deci neselectivi in cautarea efectuata si pot oferi informatii nerelevante.

Acesti agenti sunt cei mai populari agenti de retea. Exemple: Lycos, WebCrawler si Infoseek.

Agenti FAQ

Reprezinta o categorie selectiva de agenti Internet. In mod obisnuit, utilizatorii se intereseaza de aceleasi subiecte. Agentii FAQ au rolul de a-i ghida pentru gasirea raspunsurilor la intrebari cu frecventa mare. Acestia se ocupa de indexarea fisierelor FAQ si ofera uneori chiar si o interfata in limbaj natural pentru punerea intrebarilor. Spre deosebire de agentii index, agentii FAQ sunt capabili sa gaseasca raspunsuri numai la intrebarile ce apar in fisierele FAQ pe care le-au indexat.

Agenti Softbot

Numele Softbot provine de la software robot. Softbot este un asistent al utilizatorului ce poate sa inteleaga si sa execute comenzi si actiuni complexe. Softbot „culege” scopurile utilizatorului  51;i sintetizeaza dinamic secventa de comenzi Internet corespunzatoare. Agentul poate monitoriza: utilizarea discului, activitatea utilizatorului, buletinele electronice de stiri, serverele FTP si comunica utilizatorului rezultatul printr-un mesaj sonor, un mesaj pe ecran sau un mesaj e-mail.

Sotfbot-ul executa urmatoarele actiuni:

○ filtrarea informatiei;

○ asigura compactarea permanenta a fisierelor dintr-un director in altul;

○ protejarea fisierelor din directoare;

○ realizeaza automat compilarea fisierelor program;

○ conversia documentelor dintr-un format in altul;

○ accesul la baze de date de diverse tipuri, prin apelul in secventa al diverselor programe.

Agentii Softbot sunt considerati un succes datorita faptului ca inteleg informatia pe care o manipuleaza.

Agenti mobili

Acest tip de agenti se numesc mobili deoarece reprezinta procese software capabile sa calatoreasca prin retelele WAN si sa interactioneze cu host-uri straine in scopul obtinerii unor informatii si apoi sa se intoarca acolo de unde au plecat si sa prezinte rezultatul calatorie lor. De altfel in functie de gradul de mobilitate agentii pot fi clasificati in doua categorii: agenti mobili si agenti statici.

Avantajele utilizarii agentilor mobili ar fi urmatoarele:

○ costuri de comunicatie scazute;

○ resurse hardware si software nepretentioase;

○ coordonare facila;

○ calcul asincron;

○ arhitectura distribuita flexibila.

Dezavantaje:

○ un prim dezavantaj ar fi cel al autentificarii si al secretului informatiilor care i se furnizeaza;

○ al doilea ar fi legat de problema securitatii, datorita existentei acelor agenti virusi care pot crea nenumarate probleme.


4. Web-ul – nodul gardian al firmelor moderne

Gratie tehnologiilor dezvoltate pentru Internet, avem posibilitatea de a percepe informatia in toate formele sale de exprimare. Animatii sau filme, imagini sau informatii sub forma de text, toate dimensiunile resurselor oferite de Internet sunt astazi perceptibile pentru majoritatea utilizatorilor sai.

In 1989, Tim Berners-Lee, fizician la Institutul European de Fizica a Particulelor (CERN) a propus dezvoltarea unei solutii prin care utilizatorul sa poata receptiona informatia sub toate formele posibile. Elementul inovator consta si in modul de organizare a informatiei. Astfel, lectura unei carti trebuia sa se poata face secvential, iar informatiile complementare trebuiau sa fie cautate in alte documente sau carti din biblioteca.

De exemplu, intr-o pagina Web care contine cuvantul „aur”, textul poate fi legat de un document care include tabelul lui Mendeleev sau o harta prin intermediul careia putem localiza cele mai bogate zacaminte din acest minereu existente pe Glob.[11]

Ce este World Wide Web?

World Wide Web (in traducere directa „Retea globala” sau „Panza de paianjen”), WWW, sau simplu Web este, cum sugereaza si numele o retea globala de calculatoare, calculatoare care comunica intre ele printr-un protocol de retea numit HTTP („HyperText Transfer Protocol”).

Web-ul este un sistem hipertext

Modul de prezentare a unei pagini Web este similar unui fisier Help de Windows unde, daca dati clic pe un cuvant-cheie activ, va apare o alta pagina Help. Si pe Web puteti sa cititi o pagina care contine cuvinte-cheie, iar daca doriti sa aflati mai multe despre un subiect anume puteti da clic pe cuvantul-cheie asociat si vi se afiseaza o noua pagina, despre subiectul respectiv. Acestea sunt informatii structurate in sistem hipertext.[12]

Web-ul este distribuit

Daca aveti, sa zicem, o enciclopedie despre animale, in format Help pentru Windows, aceasta ocupa mult spatiu pe hard-disk. Mai ales daca are si imagini sau sunete incluse. Este costisitor, in special daca trebuie sa dati si bani pe enciclopedia respectiva.

Imaginati-va ca aceasta enciclopedie ar fi impartita in capitole si fiecare capitol s-ar tine pe un alt calculator, conectat la uriasa retea Internet. Cand dumneavoastra ati da clic pe un cuvant-cheie, de exemplu „tigru”, calculatorul dumneavoastra ar sti pe care calculator din Internet se tine capitolul pentru litera „T”, ar copia din retea capitolul respectiv si vi l-ar afisa pe ecran. Iar daca ati avea acces la mii de enciclopedii, despre toate temele imaginabile, deja Internet-ul ar fi mai valoros decat propriul dumneavoastra calculator si toate programele instalate pe el. Este vorba de informatie, mai multa informatie decat puteti citi in mai multe vieti, informatie in care va puteti pierde foarte usor. Informatia este distribuita in retea, pe mai multe calculatoare, fiecare tinand o mica parte din ea si facand-o disponibila pentru toti ceilalti.

Web-ul este usor de navigat

Cum am mai spus, Web-ul este, practic, un orizont infinit de informatii si va puteti pierde foarte usor navigand prin ea. La inceputuri, World Wide Web era intr-adevar un sistem hipertext, adica paginile de Web contineau exclusiv text, in care unele cuvinte sau propozitii erau active (cand dadeati clic pe ele navigati la o alta pagina). Cu evoluarea Web-ului, au aparut si alte tipuri de informatii – imagini, sunete, animatii, chiar clipuri video. Paginile au devenit mult mai atractive, mai colorate si sunt mai usor de navigat. Daca va place o imagine sau un subiect, si daca este activ, puteti da usor clic pe el si ati si ajuns pe pagina care e legata imaginea sau subiectul respectiv. Ati „navigat” la pagina respectiva.[13]

Web-ul este inter-platforma

Inter-platforma inseamna ca puteti accesa informatii de pe Web la fel de bine de pe orice tip de calculator cu orice sistem de operare si cu orice monitor. Daca aveti un browser (cum ar fi Netscape sau Internet Explorer) si sunteti conectat la Internet, totul se rezolva si viata e mai frumoasa.

Web-ul este dinamic

Un document pe Web este mult mai usor de schimbat decat daca ar fi pe hartie. Si e mult mai ieftin! Nu aveti nevoie de hartie, cerneala si alte minuni ale tehnologiei tiparului. Mii de pagini Web „se nasc” si „mor” in fiecare minut, sa nu mai vorbim de cele care numai se modifica. Aceasta caracteristica dinamica a Web-ului face ca informatiile sa fie proaspete, in consecinta valoroase.

Web-ul este interactiv

Prin faptul ca dumneavoastra va alegeti legaturile pe care browser-ul dumneavoastra sa le urmeze – adica navigati pe pagini pe care le alegeti dumneavoastra din multitudinea paginilor existente – Web-ul apare in functie de dorintele dumneavoastra, vedeti paginile pe care le doriti. Aceasta este interactivitate intre dumneavoastra si Web. Radioul este putin interactiv, prin faptul ca influentati ce doriti sa auziti la un post doar telefonand la post si spunandu-va parerea realizatorului emisiunii. Nu intram in detalii[14]

Mai mult, puteti trimite informatie inapoi la server, prin formulare electronice, puteti sa va jucati prin intermediul programelor Java, sau puteti sa va plimbati prin lumi virtuale 3D. Puteti chiar interactiona cu alti „surferi” de Web.



Cum functioneaza Web-ul?

Paginile Web sunt continute in fisiere pe un calculator server. Un astfel de server este, de exemplu www.yahoo.com, sau www.k.ro. Calculatoarele care acceseaza paginile Web sunt clienti. De fapt, pe clienti ruleaza programe dedicate vizualizarii paginilor Web, numite browsere Web (cele mai populare fiind Netscape, Internet Explorer si, mai nou, Opera) si acestia acceseaza si afiseaza pagina Web pe calculatorul local.

Cum acceseaza si afiseaza browser-ul o pagina?

Browser-ul de pe client se conecteaza la server (de exemplu www.utcluj.ro) si, prin protocolul HTTP ii transmite o cerere de tip adresa de pagina, de exemplu http://wwww.utcluj.ro/general/edu?ro.html.

Server-ul citeste fisierul (sau fisierele) aferente de pe disc si il trimite clientului prin protocolul HTTP, prin retea.[15]

Clientul – browser-ul de fapt – citeste fisierul primit si il interpreteaza, apoi afiseaza pagina Web. Un fisier HTML („HyperText Markup Language”) contine, de fapt, pe langa textul de afisat, si instructiuni care descriu browser-ului cum sa afiseze textul respectiv, dar si cum sa afiseze imaginile care vor aparea pe pagina (imaginile sunt continute in fisiere separate), sau alte elemente multimedia. Instructiunile sunt in limbajul HTML.

Exista si browser-e in mod text?

Da, de exemplu lynux. De ce exista? Pentru ca imaginile sunt fisiere voluminoase si pe o conexiune lenta la Internet ar dura o vesnicie pana browser-ul le-ar „aduce” si le-ar afisa; pe de alta parte, daca lucrati la un terminal Unix, conectat la un server local pe care mai lucreaza zece oameni si toti navigheaza pe Web, saracul server abia reuseste sa transmita la fiecare terminal textul de pe pagina, daramite si imaginile sau alte specialitati multimedia (mai ales ca fiecare terminal vrea altceva).

Cui apartine Web-ul? Cine il administreaza? Cine face standardele?

World Wide Web a aparut la CERN (Centrul European de Fizica Nucleara), apoi s-a raspandit pe Internet. In momentul de fata sunt atatea servere de Web independente, incat ar fi imposibil sa apartina cuiva anume.

La fel, fiecare server are administratorul lui, care are grija (sau ar trebui) ca informatiile de pe paginile de pe server sa fie proaspete si serverul sa nu moara (adica sa nu ajunga in starea in care sa nu mai poata onora cererile clientilor). La firme mari, mai ales in cazul comertului electronic („e-commerce”), prin Internet, timpul cat serverul este mort inseamna o groaza de bani.

Standardele, teoretic, le face organizatia non-profit „WWW Consortium” sau, mai scurt, W3C (www.w3.org). Ei discuta si perfectioneaza standarde noi, ofera programe pentru servere si clienti, documentatie, etc. Teoretic, pentru ca banii vorbesc, cei doi producatori de browsere rivale, Netscape si Microsoft (care produc Internet Explorer) implementeaza in browser-ele lor standardele W3C, dar inventeaza si ei standardele pe care numai browser-ele lor le suporta, si ii buimacesc complet pe saracii designeri de Web, care nu mai stiu cum si pentru care browser sa construiasca pagina, pentru ca daca o construiesc ca sa foloseasca toate facilitatile unu browser, clientii cu celalalt tip de browser nu pot vedea toate aceste facilitati.[16]

Cat despre bani, e destul de complicat. Oricum, toti care se ocupa de Web incaseaza.




www.pcworld.ro/include/general.php

http://guaraldi.cs.colostate.edu:2000.html

www.pcconcrete.ro/phtml.r17275a.html

M. Filip, D. Fotache, D. Airinei, T. Fatu, M. Georgescu, A. Grama, L. Fanaru, Introducere in informatica economica, editia a II-a, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2000, p.317-319

www.pcmagazine.ro/pcmag3-10/indir12.shtml

www.smartnews.ro/Internet/3828.html

Keri E. Pearlson, Managing and using Information Systems: a strategic approach, Editura „John Wiley & Sons, Inc.”, p.138

forum.bumerang.ro/viewtopic.php?topic=268&forum=3

http://www.afaceri.net/articole/Comert_electronic/Platforme_Web_comert_electronic.htm

http://wwe.afaceri.net/articole.htm

S.S. Cojocaru, Un site Web la indemana tuturor!, Editura Compania, 2003, p.21

http://rbrad.ulbsibiu.ro/winsock/labret12.htm

http://guaraldi.cs.colostate.rdu:2000.html

www.ulbsibiu.ro

http://enyedi.home.ro/webdesign/Introducere%20World%20Wide%20Web.htm

http://primulpas.tripod.com/world_wide_web.htm




loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani