DERMATOLOGIE - LEZIUNILE ELEMENTARE CUTANATE referat










DERMATOLOGIE - LEZIUNILE ELEMENTARE CUTANATE
I. Maculele sau petele

*      = leziuni circumscrise de culoare diferita de cea a tegumentului normal, fara modificarea reliefului sau consistentei pielii.

*      1. Petele pigmentare = modificari de coloratie ale pielii cauzate de acumularea de pigment in epiderm si derm

leziuni circumscrise, difuze sau generalizate care nu dispar la presiune.

a)      Pete cauzate de tulburari ale melanogenezei prin:

Ø      acumularea anormala de melanina

Ø      congenitala (nevi pigmentari)

Ø      dobandita (nevi nevocelulari, efelide),

Ø      localizata (nevi nevocelulari, efelide, cloasma, pata cafea cu lapte)

Ø      generalizata = melanodermie (boala Addison), primara (nevi nevocelulari, efelide) sau secundara altor leziuni (pemfigus, lichen plan).

Ø      pierderea partiala (hipocromie) sau totala (acromie) a melaninei

Ø      congenitala (nev acromic, albinism)

Ø      dobandita (vitiligo),

Ø      localizata (piebaldism)

Ø      generalizata (albinism),

Ø      primara (vitiligo)

Ø      secundara altor leziuni (pitiriazis versicolor, eczematide, psoriazis vulgar).

Ø      La nivelul pielii scalpului pierderea pigmentului melanic se traduce printr-o mesa de par alb (polioza) sau albirea totala a parului (canitie).

Ø      Leucomelanodermia = o asociere a hipocromiei cu hipercromia melanica.

b)Pete produse prin acumularea altui pigment decat melanina

Ø      in dermatozele cronice ale membrelor inferioare - produse in urma fenomenelor de capilarita cu hemoragii repetate si depunerea hemosiderinei (pigment derivat din hemoglobina) care va conduce la pigmentarea bruna a tegumentului (dermatita purpurica si pigmentata a gambelor la persoanele cu staza venoasa).

Ø      Pigmentatii in argiroze, arsenicism sau tatuaje (cu tus chinezesc).

Petele vasculo-sanguine - datorate alterarii vaselor si sangelui circulant sau extravazarii hematiilor.

clasificate in 3 categorii - functie de comportamentul la vitropresiune:

 eritemul care dispare la vitropresiune,

maculele vasculare dispar partial la vitropresiune,

purpura nu dispare la vitropresiune.


  1. Eritemul = o roseata a pielii de durata in general scurta, mai rar persistenta, cu nuante variabile de la rosu aprins la roz palid, care dispare la presiune avand temperatura locala crescuta.

Histopatologic - largirea evidenta a lumenului arteriolelor din plexul subpapilar.

poate fi asociat cu alte leziuni precum vezicule, bule, pustule.

Dupa configuratie si intindere - tipuri de eritem:

a)      eritemul localizat  – haloul (mica zona eritematoasa in jurul unei leziuni circumscrise: vezicula, bula, pustula), eritemul in placi sau in placarde.

b)      eritemul regional – al zonelor descoperite sau fotoexpuse (fata, decolteul si dosul mainilor), al marilor pliuri (inghinal, axilar, submamar, interfesier).

c)      eritemul generalizat = exantem, intereseaza suprafete extinse sau chiar tegumentul in totalitate.

trei tipuri de eritem generalizat:

o       de tip scarlatiniform (exantem scarlatiniform) - eruptia este difuza, avand un aspect rosu-viu cu puncte hiperemice, fara spatii de piele sanatoasa (scarlatina, eruptii alergice).

o       de tip rozeoliform (exantem rozeoliform) - eruptia se prezinta ca pete rosii de mici dimensiuni, slab delimitate, separate intre ele prin piele sanatoasa, pe alocuri petele putand conflua (rozeola sifilitica, eruptii medicamentoase).

o       de tip morbiliform (exantem rubeoliform) - eruptia se prezinta ca pete rosii, congestive, usor proeminente, cu diametrul sub 1 cm, cu zone de piele sanatoasa.


  1. Eritrodermia = eritem al intregului tegument, caracterizat prin culoarea rosie vie si asocierea cu alte semne cutanate:

infiltratie vizibila si palpabila data de un edem cutanat profund,

descuamatie mai mult sau mai putin intensa,

modificari ale fanerelor (ingrosarea unghiilor),

durata eruptiei care depaseste cateva saptamani, semne generale asociate (febra, alterarea starii generale),

adenopatii superficiale.

apare in psoriazis, limfom cutanat, eczema, toxidermie.

  1. Cianoza = o pata vasculara persistenta, de nuanta rosie-violacee, fara caracter inflamator si care dispare la presiune.

Pielea este rece la palpare.

Cauza - staza a sangelui in capilare si vene datorata unui spasm arterial.

localizata mai ales la extremitati (acrocianoza, boala Raynaud, degeraturi) sau realizeaza aspectul de livedo (livedo reticular, livedo racemosa).

  1. Purpura = modificare de culoare a pielii, de obicei circumscrisa, datorata extravazarii hematiilor in derm

Cauze:

inflamatie a peretelui vascular insotita uneori de necroza fibrinoida (vascularita),

anomalie a sangelui, in mod particular a trombocitelor (trombocitopenie, trombocitopatie).

Clinic - se manifesta initial ca o pata de coloratie rosu inchis care nu dispare la presiune, schimbandu-si apoi aspectul datorita modificarilor hemoglobinei, trecand prin diverse nuante: albastru, galben, pentru ca in final sa ramana o pata bruna, trecatoare sau durabila

Localizarea de electie - la nivelul membrelor inferioare unde presiunea venoasa este maxima.

Cand leziunile cutanate sunt insotite de hemoragii mucoase → purpura hemoragica (eritem polimorf).


Dupa forma si dimensiunea petelor purpurice - forme semiologice:

Ø      petesiile = mici pete hemoragice cu diametrul de 1-2 mm, de obicei multiple, izolate sau confluate;

Ø      vibices = pete hemoragice liniare aparute pe zonele cutanate supuse traumatismelor;

Ø      echimozele = placarde cu dimensiuni diferite, avand margini mai mult sau mai putin regulate, cu sediul subcutanat si aparand mai ales dupa traumatisme si mai rar prin tulburari de hemostaza;

Ø      purpura necrotica in care elementele eruptive hemoragice sufera un proces de necroza, avand ca si cauza tromboza vasculara;

Ø      purpura eczematida (purpura pruriginoasa) = asocierea purpurei cu eczematide.


  1. Petele vasculare propriu-zise = pete circumscrise aparute datorita unei dilatatii vasculare anormale sau unui proces de neoformatie a capilarelor dermice.

dispar la presiune dar sunt permanente.

doua tipuri:

congenitale – reprezentate prin angioame (angiomul plan = placa rosie-violacee, bine delimitata, remarcabila prin fixitate si cronicitate in tot decursul vietii);

dobandite – reprezentate prin telangiectazii = arborizatii vasculare fine nepulsatile localizate in mod particular la nivelul fetei

Leziunile elementare cutanate infiltrate

Papula o proeminenta a pielii solida, neindurata, bine circumscrisa, de mici dimensiuni cu diametrul de obicei sub 1 cm, care se vindeca fara cicatrice.

aspect - rotunda, ovala, poligonala, ombilicata, acuminata (conica de obicei in jurul unui orificiu pilo-sebaceu).

Culoarea - rosie (eritemul polimorf), rosie-violacee (liliachie) (lichen plan), rosie-bruna (sifilis).

2. Lichenificarea = ingrosarea pielii cu adancirea santurilor normale care prin intretaierea lor det. suprafete poligonale.

este o leziune cutanata secundara produsa prin scarpinat repetat (neurodermite, eczeme,prurigo cronic).

3. Nodulii = leziuni primitive, circumscrise, rotunde, mai mult sau mai putin proeminente, cu dimensiuni de peste 1 cm, solide, ferme si infiltrate la palpare.

nodozitatile = induratii subcutanate avand dimensiuni mari de cativa centimetri si evolutie acuta

gomele = noduli cu evolutie progresiva trecand prin patru stadii: cruditate, ramolire, ulcerare si reparatie (sifilis, tuberculoza cutanata, lepra).

Durata de evolutie clinica a nodulilor:

acuta (6-8 saptamani),

subacuta (3-6 luni)

cronica (peste 6 luni).

4. Vegetatiile = excrescente moi, filiforme sau globuloase, cu suprafata neregulata, mamelonata, avand uneori aspect conopidiform.

Suprafata poate fi carnoasa, fragila (aspect de smeura) si mai rar keratozica, uscata (tuberculoza verucoasa).

primitive (vegetatiile veneriene)

secundare unor procese inflamatorii (piodermita vegetanta, pemfigus vegetant).

localizate oriunde dar de obicei sunt mai frecvente pe mucoase si in jurul orificiilor naturale.

Tumora = o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatorie, de obicei solida, de dimensiuni si consistenta variabile, reliefata sau inclavata in piele, cu tendinta sa persiste sau sa creasca.

Tumorile cutanate pot avea ca punct de plecare:

epidermul (ex: carcinoamele, melanoamele),

elementele constitutive ale dermului (ex: fibroblaste, vase, nervi, anexe)

celulele prezente in piele (ex: metastaze, limfoame).

Pe plan evolutiv tumorile benigne sunt fie stationare, fie prezinta o crestere rapida spre deosebire de cele maligne care cel mai ades se extind lent.

Leziuni elementare cutanate cu continut lichid

  1. Veziculele = mici ridicaturi circumscrise, translucide, de mici dimensiuni (diametrul de 1-2 mm), continand o serozitate clara si avand forme hemisferice, conice sau prezentand o depresiune centrala (ombilicata).

situate fie pe piele sanatoasa (ex: varicela) sau pe eritem cutanat (ex: eczema).

In evolutie

se pot rezorbi lasand la suprafata o scuama fina sau

se pot rupe spontan sau prin scarpinat situatie in care serozitatea se usuca dand nastere unei cruste sub care se gaseste o mica eroziune,

pot conflua formand bule

se pot infecta cu formarea de pustule.

Leziuni elementare cutanate cu continut lichid

Bulele sau flictenele = ridicaturi ale epidermului de forma rotunda sau ovalara, cu dimensiuni cuprinse intre 5 mm si mai multi centimetri, avand un continut lichid care poate fi clar, tulbure sau hemoragic.

In raport cu cantitatea de lichid colectat in interiorul lor - pot fi bombate, hemisferice sau din contra turtite, flasce cand serozitatea este mai putin abundenta,

localizate pe o piele aparent sanatoasa sau pe o zona eritematoasa a pielii.

Pot fi localizate pe piele dar si pe mucoasele externe (bucala, conjunctivala, nazala).

Evolutia:

cele rezistente se pot rezorbi,

cele fragile se rup spontan sau sub actiunea unui mic traumatism, serozitatea eliberata uscandu-se si dand nastere unei cruste mai subtiri sau mai groase.

Dupa cicatrizare → o mica pata pigmentata reziduala.

continutul bulelor se poate tulbura devenind purulent →pustula.

Pustulele = ridicaturi circumscrise, mai rar plane, cu dimensiuni diferite (adesea sub 1 cm), de culoare alba sau galbena si avand un continut purulent.

In evolutie prin uscarea continutului sau dupa ruperea lor se formeaza cruste galben-brune care se elimina lasand in urma lor o pigmentatie mai mult sau mai putin persistenta.


Pustulele primitive superficiale ocupa ostiumul folicular aparand ca mici formatiuni purulente, rotunde, centrate de un fir de par, iar periferic prezentand un halou eritematos (ex: foliculita stafilococica, acnee).

pustulele primitive profunde afecteaza portiunea profunda a foliculului pilos prezentandu-se ca mici noduli inflamatori si durerosi cu evolutie acuta (ex: orjelet) sau subacuta (ex: sicozis).

Deseuri cutanate

= leziuni cutanate rezultate din acumularea la suprafata pielii a celulelor cornoase hiperplaziate, a secretiilor patologice si a tesuturilor necrozate.

1. Scuamele = depozite cornoase vizibile spontan sau dupa gratajul slab efectuat cu chiureta, indepartandu-se mai mult sau mai putin usor de pe piele.

Ø      Dupa grosime si aspect - aspecte de scuame:

Ø      scuamele foliculare - de mici dimensiuni, localizate la emergenta unui fir de par (ex: pitiriazis rubra pilar);

Ø      scuamele pitiriaziforme - fine, albicioase, cu aspect fainos, putin aderente si de talie mica (ex: pitiriazis versicolor);

Ø      scuamele psoriaziforme - albe, stralucitoare, groase cu dimensiuni de obicei mari si aderente (psoriazis);

Ø      scuamele in lambouri, omogene si subtiri (scarlatina, anumite toxidermii medicamentoase);

Ø      scuamele ihtioziforme - poligonale cu aspect de solzi de peste si foarte uscate (ex: ihtiozele ereditare).

Crustele = leziuni secundare rezultate din uscarea la suprafata pielii a secretiilor patologice, corespunzand unui stadiu evolutiv al leziunilor elementare primare: bule, vezicule, pustule, eroziuni, ulceratii.

Forma si dimensiunea crustelor sunt cele ale leziunilor din care provin.

Crusta trebuie ridicata pentru a vedea leziunea subiacenta si pentru a efectua dezinfectia.

Culoarea crustelor poate fi:

galbuie (ex: eczema),

galbena ca mierea (ex: impetigo streptococic),

hematica (ex: ectima, epitelioame).


Leziuni elementare cutanate prin solutii de continuitate

Dupa profunzimea lor se disting:

a)      Eroziunea sau exulceratia = o pierdere de substanta superficiala cu fundul neted, bine delimitata si care se vindeca fara cicatrice lasand doar o macula pigmentata reziduala.

survin in evolutia veziculelor, bulelor si pustulelor.

Rar eroziunea este primitiva (ex: sifilomul primar).

b) Ulceratia = o pierdere de substanta mai profunda decat eroziunea interesand dermul si chiar hipodermul si care se vindeca printr-o cicatrice sechelara.

poate fi superficiala (ex: ectima) sau intinsa si profunda (ex: epitelioame, TBC cutanat, lepra).

Forma ulceratiei - rotunda, ovala sau neregulata,

fundul - neted, anfractuos sau proeminent,

marginile - taiate drept (ex: goma sifilitica), alteori decolate (ex: goma TBC) sau ridicate in burelet (ex: epitelioame).

Baza ulceratiei poate fi moale, infiltrata sau dura.

Escoriatia = o pierdere de substanta superficiala sau profunda produsa de un traumatism.

Poate fi accidentala consecutiva unei zgarieturi printr-un corp strain sau simptomatica in urma scarpinatului (ex: eczema, prurigo, pediculoza).

d) Fisura = o eroziune sau o ulceratie de forma liniara, dureroasa, localizata in regiuni inflamate si supuse miscarilor de extensie (ex: pliuri, palme, plante).

Ragada = o fisura liniara situata in jurul orificiului bucal.

e) Gangrena = o necroza tisulara de coloratie neagra avand origine vasculara sau infectioasa si care se ulcereaza secundar prin eliminarea tesutului necrotic.

f) Escara = o necroza ulcerata secundar si localizata in zone de presiune.

se poate extinde la muschi, tendoane, oase si articulatii.

Sechele cutanate

= leziuni secundare evolutiei anumitor dermatoze, ele fiind mai rar primitive.

a)      Cicatricea = o leziune circumscrisa sau mai intinsa aparuta in urma unui proces de reparare cu formarea de tesut de neoformatie implicand mai ales dermul, aparut dupa pierderea de substanta sau dupa o inflamatie cutanata.

Culoarea: acromica (de nuanta alba-sidefie), hiperpigmentata in totalitate sau depigmentata in centru si hiperpigmentata la periferie

Cicatricele patologice = leziuni secundare proeminente, vizibile si palpabile.

doua tipuri:

cicatricea hipertrofica - bombata deasupra tegumentului, bine delimitata, regulata, de culoarea pielii normale si cu evolutie in general spontan regresiva in 12-18 luni;

cicatricea cheloidiana are un aspect asemanator, dar cu prelungiri in forma clestilor de rac si mai ales cu o evolutie extensiva pe o perioada de mai multi ani. – mai frecventa la negrii si pe anumite zone (partea superioara a trunchiului).

Atrofia = o alterare care consta intr-o subtiere a pielii prin diminuarea sau disparitia tuturor sau numai a unei parti a componentelor constitutive.

Pielea atrofica are o coloratie ceroasa sau alba, este subtire prin ea putandu-se vedea uneori cu ochiul liber vasele si tendoanele.

La palpare se evidentiaza o depresiune corespunzand zonei atrofice.

c) Scleroza = o leziune caracterizata printr-o ingrosare si pierdere a elasticitatii cutanate.

Pielea este dura, pierzandu-si supletea si fiind putin mobila pe planurile profunde.

in sclerodermie sau dermo-hipodermitele sclerodermiforme din insuficienta venoasa a membrelor inferioare

Dermatoze parazitare vegetale = dermatomicoze

etiologie: organisme inferioare inrudite cu plantele, >450000 de specii de ciuperci din aer, apa, sol din care 70-80 de specii sunt patogene pentru om → 4 genuri:

  1. Tricophyton
  2. Microsporon
  3. Epidermophyton
  4. Candida

- 3 tipuri:

a)      Geofile → contaminare prin activitati agricole

b)      Zoofile → gazda vitel, rozatoare de casa, ovine

c)      Antropofile → contaminare interumana, specii adaptate la om


diagnosticul in micologie:

    1. examen direct lama si lamela (secretii, fire de par, unghii, scuame, cruste, etc)
    2. insamantari pe mediul Sabouraud
    3. inoculare la animale de laborator
    4. IDR-uri la extracte fungice
    5. seriile de fermentare a zaharurilor
    6. consumul de N2 pe mediul de cultura (auxonograma)
    7. expunerea tegumentului afectat la o lampa Wood cu lumina UV → fluorescenta caracteristica
    8. reactii serologice RFC; precipitare

clasificare:

  1. micoze superficiale → ataca structurile epidermice (toate ciupercile patogene pentru om sunt keratinofile)
  2. micoze profunde: rare, evolutie cu gome, supuratii, fistule, frecvent in America de Sud (actinomicoza, sporotricoza, blastomicoza)
  3. micoze unghiale -> onicomicoze
  4. micozele firului de par -> pilomicoze
  5. micoze cutaneo-mucoase -> candidozele
  6. micoze viscerale (sistemice): grave, mortalitate crescuta (copii, tarati)

Epidermomicoze

. Pitiriazisul versicolor

frecvent asimptomatic

agent patogen: Pitirosporon ovale -> specie antropofila

localizare: trunchi, umar, gat

leziuni de tip macular de diferite dimensiuni, chiar placi, placarde (policiclice)

culoare maronie, cafe-au-lait, galbui, verzui

neprurigen, neinflamator

privite in lumina laterala -> depozit scuamos fin  („semnul rumegusului”) -> daca le zgariem cu unghia, pe urma unghiei ramane ca rumegusul;

toamna leziunile devin albe: pitiriazisul acromiant (cultura de parazit reprezinta un ecran solar pentru raze) => zone de leziuni nebronzate

diagnostic: aspect, localizare, in lampa Wood => fluorescenta galben verzuie foarte caracteristica

tratament:

fierberea lenjeriei de corp

purtarea lenjeriei de bumbac

expunerea la UV iarna

tratament local:

aplicarea preparatelor iodate (tinctura de iod), tinctura Saboraud

daca leziunile sunt mai mari, numeroase => preparate imidazolate (Clotrimazol, Miconazol, Ecomazol, ketoconazol, Itraconazol) -> 2-3 saptamani

Epidermofitia inghinala (inghino-genitala)

etiologie: Epidermofiton flocosum

contaminare: interumana, bazine de inot, echipament sportiv

favorizata de: lenjerie din material sintetic, transpiratie locala, obezitate, diabet zaharat

clinic:

    • prurit intens la debut, cu exacerbare vesperala
    • localizare: fundul pliului genital
    • zona eritematoasa presarata de vezicule si mici eroziuni, uneori si o fisura mica (in fundul pliului)
    • leziunile se extind excentric pe versantul crural (coapsa) si pe versantul genital
    • pe masura ce leziunile inainteaza => burelet periferic, iar in urma lez. tind sa se vindece (eczema marginatum); se bilateralizeaza, se extinde catre perineu, perianal, fesier, uneori axilar, submamar
    • in timp apare lichenificatia datorita gratajului

diagnostic:

o       prurit inghinal

o       marginatia leziunilor

o       modul de extindere

o       Rar -> examen micologic prin raclarea scuamelor

*      diagnostic diferential:

o       intertrigo candidozic

o       intertrigo streptococic

o       intertrigo psoriazic (singurul intertrigo uscat)


Epidermofitia interdigitoplantara

etiologie: Epidermofiton Kauffmann-Wolff

descrisa la atleti

contaminare interumana: pantofi de sport, bazine

favorizata de ciorapi sintetici

debut:

prurit paroxistic, vesperal, foarte intens

spatiul IV interdigital -> asigura spatiul optim pentru dezvoltarea micozelor

zona eritematoasa pe ambele versante ale pliului

apar vezicule mici, se sparg -> eroziuni pe fundul pliului => fisura -> favorizeaza patrunderea streptococului

epidermul ce acopera leziunea este alb, fetid

relatie cu transpiratia piciorului

leziunile se extind rapid la toate spatiile interdigitale, dorsoplantar, plantar -> calcaneu, unghii; !! bilateralizare obligatorie

exista si o forma uscata: keratozica, nu evolueaza cu vezicule, predomina scuamele si hiperkeratoza

forma dishidrotica: vezicule mari in scoaba plantara

diagnostic pozitiv:

prurit vesperal

leziuni interdigitale

modul de extindere

examen micologic

diagnostic diferential:

intertrigo candidozic

intertrigo streptococic

intertrigo psoriazic

tratament:

identic cu 2

Lenjerie, ciorapi fierti periodic

prosoape personale fierte

stergere energica dupa dus in regiunea inghinala, interdigitala

preparate iodate: tinctura de iod, alcool iodat 2%, glicerina iodata, tinctura Sabouraud

preparate imidazolice

in cazuri rebele: tratament general (si in pitiriazis), Nizoral tablete, Itraconazol capsule

Eritrasma

etiologie: Corynebacterium mimetisimum

contaminare interumana

favorizata de hiperhidroza, obezitate

localizare identica cu epidermofitia inghino-genitala

placarde inghino-genitale bilaterale cu aceeasi extindere ca si 2

deosebiri: placarde maronii, nu exista marginatia leziunilor (contur flu), descuamatie pulverulenta de suprafata, la lampa Wood => fluorescenta rosu ocral, nepruriginoase

tratament: alcool  salicilat 2-3%, unguent cu Eritromicina 1-2 % (in cazuri rebele).

Tricofitia uscata (superficiala)

etiologie: Tricofiton violaceum

mediu rural, la copii

localizare la nivelul scalpului

placarde tondante

deosebiri:

firul de par rupt foarte inegal („camp cosit foarte prost”)

ruperea firului de par este liniara (nu ca pamatuful)

spori de dimensiuni mari (7-8μ), endotrix

aspectul firului de par: „sac plin cu nuci”

lampa Wood -> negativ, nu produce fluorescenta

- placarde tondante numeroase de dimensiuni mici (1-2 cm), contur imprecis, fond usor eritematos

prin caderea sporilor la nivelul gatului uneori apar leziuni la nivelul pielii glabre -> inoculari secundare = Herpes circinat = inele concentrice (eritemato-veziculo-crustoase) separate prin zone neafectate;

zona afectata = inel lezional cu vezicule

2. Tricofitia profunda, supurata

etiologie: Tricophiton gypseum

doua forme:

tricofitia profunda a copilului (Kerion celsii):

apare aproape exclusiv la copii din mediul rural care se joaca cu viteii

incubatie aproximativ o saptamana

la nivelul scalpului -> un grup de pustule ce proemina pe un fond eritematos-edematos -> in tesuturi -> tumora inflamatorie proeminenta acoperita de mai multe cruste ce aglutineaza firele de par la nivelul placardului -> 2 semne:

epilatia spontana a firelor de par <- alterarea sacului folicular

tasnirea puroiului din profunzime prin multe orificii: supuratie pluriorificiala „in stropitoare” <- la o lejera comprimare laterala a tumorii -> puroiul tasneste prin zeci de orificii foliculare => compromiterea profunda si definitiva a firelor de par

*      leziuni foarte dureroase

*      in patogenie intervine si Stafilococul aureus

*      apar adenopatii satelite, cordoane de limfangita

*      diagnostic pozitiv:

examenul firului de par -> dispozitia sporilor strict ectotrix

examenul cu lampa Wood negativ

insamantari frecvente pe pielea glabra => pustule de dimensiuni mari grupate (8-10), nu conflueaza, pe fond eritemato-edematos -> foliculitele conglomerate Leloir

tricofitia profunda a adultului (sicozis parazitar):

apare numai la barbati intr-un context profesional -> sector agrozootehnic

leziuni la nivelul fetei: mustata, barba

leziunile initial sunt maculo-nodulare apoi papulo-pustuloase, fiecare pustula centrata de un fir de par

fond eritemato-edematos, dar nu realizeaza aspectul de tumoare inflamatorie

epilare spontana a firului de par => cicatrici deprimate (varioliforme) asemanatoare cu acneea

diagnostic pozitiv: examenul firului de par


diagnostic diferential:

- la adult:

Ø      foliculite stafilococice

Ø      furunculoza fetei

Ø      acneea flegmonoasa

Ø      la copil:

Ø      furunculul antracoid (carbuncul)

Ø      tumori autentice (sarcoame)

Ø      granulom candidozic

3. Favusul

etiologie: Tricophiton schonleini (specie antropofila, potential epidemiologic scazut)

focare familiale

evolutie cronica (10-20 de ani)

leziuni la nivelul scalpului

debut prin aparitia godeului favic -> la nivelul orificiului folicular => formatiune cupuliforma centrata de firul de par, diametru de 5-6mm - 1cm

culoare galbena = scuama-crusta + cultura in vivo a parazitului

godeurile se extind incet la celelalte fire de par ce sunt incet compromise -> alopecie definitiva ireversibila ce cuprinde toata pielea sanatoasa a capului exceptand liziera pielii paroase = ”coroana favica”

firul de par:

aspect mat, gri (asemanator cu „parul de porc”)

miros de urina de soarece

examen micologic: parazitare saraca cu spori articulati intre ei, endotrix (asemanatori cu batul de bambus)

examen la lampa Wood negativ

tratamentul pilomicozelor:

raderea integrala a pielii paroase a capului saptamanal

badijonarea zilnica (de 2 ori pe zi) cu preparate iodate, tinctura Sabouraud

aplicatie cu alcool salicilat si acid benzoic 3%

tratamentul general este obligatoriu alaturi de cel local:

griseofulvina po paralel cu exces de lipide:

*      in microsporia 3 saptamani

*      in tricofitia uscata 1-1 ½ luni

*      in tricofitia profunda 2 luni + antibiotice

*      in favus 3-4 luni

nizoral

itraconazol


Micoze cutaneo-mucoase = candidoze

candida -> 20 de specii

candida albicans (20-35% din populatie dezvolta pe culturi candida)

- traieste saprofit in tubul digestiv al omului sanatos

- echilibru perfect cu microflora intestinala

- patogenetic (factori care exacerbeaza virulenta determina inmultirea candidei):

antibioterapie locala: Penicilina, Ampicilina, Eritromicina

tratament antitricomoniazic, antilambliazic, in special cu Metronidazol

diabetul zaharat -> cresterea glicemiei => conditii foarte bune pentru dezvoltarea candidei

anaciditatea gastrica, colecistopatii cronice, gastroenterite

cancere avansate, limfom malign, citostatice, roentgenterapie

corticoterapie de durata lunga (prin mecanism de diabet steroidic)

SIDA (afectarea barierelor de protectie)

dupa anticonceptionale, imunosupresoare

- clinic:

  1. candidoze cutanate (rare)
  2. candidoze ale mucoaselor (frecvente)
  3. candidoze unghiale si periunghiale
  4. candidoze profunde, sistemice, viscerale

Candidoze cutanate

1. Intertrigo candidozic

alura profesionala (apa, zahar): patiserii, ospatarii, bauturi

localizare:

*      spatiul III interdigital de la mana

*      plica retroauriculara

*      comisura bucala - angulus candidozic

*      plica submamara

*      plica ombilicala

*      plica inghinala, interdigitala a piciorului -> rar

fond eritematos intens -> zona veziculoasa, se sparge, se produc eroziuni; in fundul pliului apar fisuri dureroase; leziunile sunt pruriginoase

patognomonic: leziuni acoperite de un depozit alb cremos caracteristic usor detasabil = epidermul macerat + cultura de candida in vivo

diagnostic pozitiv -> examen micologic => spori usor de recunoscut

diagnostic diferential celelalte intertrigouri

2. Perionixisul candidozic

zona periunghiala intens edematiata -> aspect de „bat de toba”

zona congestiva; eritematoasa; presarata cu vezicule

daca comprimam zona apare o singura picatura de puroi de sub repliul unghial              

Candidoze mucoase

1. Candidoza bucala

in afara de angulus poate fi o stomatita difuza => enantem bucal difuz, presarat din loc in loc de insule de depozite cremoase foarte usor de desprins = stomatita nou-nascutului sau a copiilor distrofici

in practica-> frecvent glosita candidozica: hipertrofia papilelor/atrofia papilelor


daca hipertrofia e totala => glosita scrotala sau cerebriforma, frecvent exista o fisura mediana

daca hipertrofia linguala intereseaza doar papilele filiforme => crestere pana la 1-2 cm => glosita piloasa, paroasa: neagra (daca s-a oxidat keratina), alba (daca nu s-a oxidat keratina)

daca atrofia e in zone bine delimitate netede, lucioase = glosita geografica

depapilare integrala = limba, glosita glazurata

constant exista xerostomie (90%)

senzatie de arsura + prurit lingual

poate exista si o laringita candidozica: insule punctiforme albicioase, mucoase pe peretele congestionat al faringelui; clinic -> raguseala

Candidoza genitala

barbati:

balanita candidozica, rar uretrala

congestia, tumefactia glandului pe care apar vezicule si zone  erozive cu depozite alb cremoase

edem local -> fimoza/parafimoza

senzatie de arsura, prurit

Femei -> colpita micotica:

enantem vulvar maxim presarat de vezicule si zone erozive

dureri, arsuri, dispareunie

secretie vaginala consistenta, alb cremoasa

recoltare din fundul de sac vaginal -> bulgari cremosi condensati

diagnostic diferential:

barbati: herpes genital

femei:

trichomoniaza genitala -> galben verzuie aerata

blenoragia

colpite microbiene: E. coli, H. influenzae

3. Candidoza anala

constipatie rebela

prurit anal foarte intens

congestie puternica a regiunii perianale

pliuri ingrosate, edematiate

fisuri radiare, ascunse de depozitul alb cremos

tratament:

suprimarea cauzei

tratament igieno-dietetic hipoglucidic

alcalinizarea organismului: 2-3 lingurite bicarbonat/zi; local Borax 3-4% in spalaturi, bai, comprese, spalaturi vaginale

*     

*      badijonarea leziunilor cu violet de gentiana: sol. alcoolice 0,5-1% pe tegumente, sol. apoase 0,1-1,2% pe mucoase; zilnic

*      anticandidozice:

*      Nistatin (Micostatin) = Stamicin: pudre, creme, paste, unguente, supozitoare, ovule, bujiuri uretrale

*      Amfotericina B

*      Pimaricina              => de rezerva

*      Natalicina

Piodermite = infectii bacteriene cutanate

Stafilococii cutanate

- etiologie: Stafilococcus aureus (patogen)

- clasificare dupa structura cutanata unde se dezvolta:

  1. foliculare:

foliculite acute superficiale:

dezvoltarea unei reactii inflamatorii bacteriene localizate strict la nivelul orificiului folicular

macroscopic: pustula centrata de un fir de par inconjurata de halou eritematos; o singura leziune, cateva -> pana la sute de pustule

localizare: fata baietilor dupa pubertate, gambe, antebrate, in jurul plagilor traumatice suprainfectate, pubian, coapse

asimptomatice

in decurs de 2 saptamani se produce vindecarea

foliculite acute profunde:

localizare:

o       Orjeletul = foliculita pleoapelor

o       vestibulita narinara

fiziologic cele mai groase fire de par au si cel mai larg orificiu folicular = porti de intrare

debut ca si o foliculita superficiala

propagare la intreg sacul folicular -> reactie inflamatorie intensa

macroscopic: nodul net inflamator fluctuent eritematos, dureros, de obicei leziune unica; o saptamana are continut purulent ce se elimina spontan, impreuna cu firul de par -> microulceratie → cicatrice minima depresibila; sunt prezente semnele celsiene

tratament: antibiotic local

foliculite cronice profunde = Sicozis stafilococic:

macroscopic: masa pseudotumorala, cu diametru de 1 cm2 + semne celsiene; 1-2 luni dezvoltare la nivelul scalpului, barbii, mustatei ; leziunile sunt acoperite de cruste

evolueaza cu subfebrilitati, adenopatie inflamatorie loco-regionala

tratament: antibiotice pe cale generala, local epilare;

fara tratament evolueaza ani de zile

patogeneza:

debut ca o foliculita acuta superficiala

suse de stafilococ mai intens patogen

infectia coboara pana in fundul de sac folicular

sunt prinsi foliculii din vecinatate => aspect pseudotumoral


perifoliculite:

infectia depaseste sacul folicular i difuzeaza in dermul inconjurator

furunculul:

o       nodul inflamator cu dezvoltare rapida (zile)

o       diametru mare (cm)

o       semne celsiene pozitive

o       durere, de obicei leziune unica

o       evolutie naturala: la 7 zile de la constituire devine fluctuent, varful nodulului se necrozeaza (burbion) persista o saptamana; la 3 saptamani burbionul se elimina spontan impreuna cu continutul -> ulceratie -> vindecare cu cicatrici deformante

o       tratament: antibiotice general si local, incizie si drenaj (momentul -> aparitia burbionului

o       odata aparut, recidiveaza -> pacientul ramane purtator sanatos de stafilococi patogeni

o       Furunculoza -> exista concomitent mai multi furunculi; evolutie cronica recidivanta; apare in conditii de imunodepresie (DZ, neoplazii, SIDA, sindroame congenitale imunodepresive)

variante particulare:

furunculul antracoid (carbuncul):





v     la nivelul cefei

v     se dezvolta mai multi furunculi concomitent

v     sunt prinsi intr-o masa unica -> pseudotumora de 10-15 cm + adenopatie, febra, semne celsiene

v     burbioane concomitent -> se elimina „eruptie in stropitoare”

v     rezolvare chirurgicala + antibiotice general si local

v     complicatie particulara -> difuziune la nivelul vertebrelor cervicale cu aparitia de periostita sau osteomielita

stafilococia maligna a fetei:

v     furuncul banal pe buza superioara

v     clinic: tesutul conjunctiv subiacent dermului foarte lax => edem masiv ce mascheaza nodulul determinat de furuncul; nodulul se palpeaza

v     complicatie: drenaj direct in sinusurile durei mater -> diseminarea infectiei => Tromboza septica de sinus cavernos:

instalare anuntata de cefalee brusc instalata de intensitate crescuta, febra (41-42ºC), diplopie, chemozis conjunctival

urmatoarele 48h coma -> deces

internare obligatorie + tratament conservativ cu antibiotice general si local; nu se intervine chirurgical

3. stafilococii ale glandelor sudoripare:

apocrine (axile + zona pubiana)

infectii doar dupa pubertate

infectia determina nodul inflamator (1-2 cm) asemanator furunculului situat de obicei axilar, rar pubian („hidrosadenita”)

interventie chirurgicala la aparitia burbionului

in lipsa tratamentului -> cronicizare, recidiva, deformari ale zonei

mai frecvent la sexul feminin

4. impetigo – stafilococic -> pe restul tegumentului; poate fi si streptococice sau candidozice

5. intertrigo stafilococic:

afectarea unui mare pliu

clinic:

pata eritematoasa difuza cu pustule + bule cu continut purulent pe suprafata

prin uscarea continutului -> cruste purulente

eroziuni prin spargerea bulelor


fisuri dureroase

identic indiferent de etiologie; necesita examen bacterian si micologic

tratament dezinfectant polivalent

6. granulom piogen ( =Botriomicom):

tesut de neoformatie aparut ca raspuns la o infectie bacteriana (stafilococ)

particularitate: bacteria se nideaza in dermul profund in urma unui tratament local; organismul nu reuseste sa elimine infectia (se stabileste un echilibru intre capacitatea de aparare a organismului si agresivitatea stafilococului

se poate dezvolta un abcces sau un flegmon (flegmonul de seringa)

clinic:

tumoare inflamatorie

dimensiuni mici 5-10mm

eritematoasa

usor sangeranda la atingere

se dezvolta rapid 2-4 saptamani de la traumatismul local

persista cronic indefinit

*      tratament:

exclusiv chirurgical

cauterizarea fondului

*      localizare:

degetele mainii

buze

varful limbii

*      diagnostic diferential cu tumori maligne:

bazocelulare

spinocelulare

melanom acrom


Streptodermii

etiologie: Streptococ β-hemolitic

- clasificare in functie de varsta:

nou-nascut: Pemfigus epidemic -> clinic:

eruptie buloasa cu continut serocitrin superficial

halou eritematos

pe torace, membre

trece usor de la un copil la altul

tratament: decaparea bulelor, badijonare cu dezinfectante

2-12 ani:

impetigo contagios streptococic („bube dulci”):

*      miniepidemii de colectivitate

*      primele manifestari peribucal

*      extindere restul fetei, gat, 1/3 superioara a toracelui

*      pete eritematoase difuze (pe suprafata lor apar bule care se crustifica foarte rapid) cruste melicerice  -> galbene, translucide

*      nu afecteaza starea generala

*      izolare, Penicilina p.o

*      antibioterapie topica, solutii dezinfectante

intertrigo streptococic

*      Particularitate -> localizare in santul retroauricular unilateral

*      pliu fisurat pe fond eritematos, cruste melicerice

*      miniepidemii

adulti:

angulus:

*      fisura dureroasa la comisura labiala uni sau bilateral

*      inconjurata de halou eritematos

*      evolutie: vindecare spontana, extindere la mucoasa

cheilita acuta streptococica:

*      fisuri dureroase la nivelul buzelor

*      descuamatie fina

*      bilaterala

!!!! poate fi date si de stafilococ (suse mai putin agresive), candida

ectima:

*      de obicei streptococica

*      stafilococul mai rar

*      localizare specifica -> gambe

*      in prima faza bula cu continut net purulent -> cateva ore -> crusta purulenta groasa + halou eritematos larg (1-2 cm)

*      diagnostic: dupa indepartarea mecanica a crustei, subulceratie aproape perfect rotunda = ectima propriu-zisa

*      Streptococ -> leziune unica, stafilococ ->leziuni multiple (3-4)

*      tratament topic

infectia sistemului limfatic tegumentar:

*      tegument si mucoasa intacta = bariera

*      leziuni reprezinta poarta de intrare: fisura interdigitala urmare a epidermofitiei, ulcer cronic de gamba, traumatism ->limfangita acuta streptococica

*      clinic: banda eritematoasa liniara, dura dureroasa, sindrom febril

*      evolutie: vindecare spontana, forma majora -> erizipel

Dermatoze alergice

Clasificarea antigenilor:

- dupa calea de patrundere:

- pneumoalergeni:

praf de casa = acarieni (Dermatofagoides pteronissimum)

polenuri

mucegaiuri

prafuri industriale

faina

scuame de animale

- alergeni alimentari (trofoalergeni):

proteine animale: peste, miel

proteine de ou: ovalbumina

proteine de lapte: lactoglobina (mai ales la persoane atopice)

nuci, arahide, cacao, scoici

fructe rosii (capsuni, zmeura, fragi, tomate)

banane, ananas (contine nichel), kiwi

conserve alimentare

arome din alimente

- bioalergeni:

infectii bacteriene

infectii virale

infectii fungice

paraziti intestinali/cutanati

- alergeni medicamentosi:

produse cortizonice, acid acetil salicilic, sulfamide

anestezice (in special novocaina)

fenolftaleina din purgative (ciocolax)

codeina

antibiotice (penicilina)

Testarea cutanata (pentru identificarea alergenului)

- nu intotdeauna are valoare diagnostica de 100%

- metode:

test epicutan = patch test (prin alipire):

hipersensibilizare intarziata (dermatita de contact, eczema de contact)

Cr, Ni, Co, coloranti, cauciuc

substanta se inglobeaza in vaselina. Se aplica pe o hartie de filtru rondele de aluminiu. Se aplica pe tegument (antebrat) si se fixeaza cu un leucoplast. Se lasa 48-72 h, apoi se ridica plasturele => se citeste eritemul si papula. Poate apare o reactie si la plasture

martor negativ -> vaselina pura

test prin scarificare (zgariere); prick-test (intepare)

hipersensibilizare imediata:

urticarie

dermatita atopica (eczema atopica)

medicamente, alimente, alergeni de mediu (praf, polen)

martor negativ serul fiziologic, martor pozitiv histamina

pe tegumentul indemn se aplica o picatura din solutia care contine alergenul. Prin picatura se aplica un ac perpendicular sau oblic si se inteapa tegumentul, intepare epidermica, fara sangerare.

Se lasa 20-30 de minute, se sterge picatura, se citeste eritemul ( 2-3 mm) si edemul.

testare prin intradermoreactii (alergenii patrund la nivel papilar)

sensibilizare intarziata si imediata tardiva

alergeni microbieni, tuberculina, micotici, medicamentosi

la medicamente:

clinic pozitiv in antecedente

sensibilizare imediata tardiva

prick test negativ

IDR(+)

citirea 48-72 h

pentru unele medicamente:

IDR poate fi agresiva (soc anafilactic) -> cu masuri de precautie (linie venoasa)

prick test (+)

Tipul urticarian:

Urticaria:

dermatoza alergica caracterizata prin placi eritemato-edematoase cu debut brusc tranzitorii si pruriginoase

isi schimba forma, localizarea

mecanism:

hipersensibilitate tip I:

- clinic

leziunea apare brusc in cateva minute (placi, placarde), cu forme neregulate, eritematoase, edematoase

uneori au culoare alba, „de portelan” (predomina edemul)

de aproximativ cativa milimetri pana la zeci de cm (placarde)

Localizare -> oriunde pe suprafata corpului, exceptie extremitatea cefalica


leziuni tranzitorii -> se modifica ca forma si dimensiuni; intotdeauna sunt intens pruriginoase.

Gratarea leziunilor determina aparitia de noi leziuni (degranularea mastocitelor)

digestiv: greata, varsaturi, diaree (edem intestinal)

renal: oligurie (in momentul debutului leziunii), poliurie (la retragerea leziunii)

artralgii, febra, cefalee

modificarea starii generale


- forme de urticarie:

urticaria rubra -> leziuni intens rosii

urticaria hemoragica -> extravazarea hematiilor

urticaria buloasa

Urticarie acuta -> evolueaza 4-6 saptamani,

Urticarie cronica -> evolueaza mai mult de 6 saptamani



Edem angioneurotic = edem Quincke

forma de urticarie profunda

debut foarte rapid

evolutie acuta, uneori supraacuta

clinic:

edeme eritematoase la nivelul zonelor cu tesut conjunctiv lax abundent (pleoape, obrajii, buze, regiunea genitala -> scrot, labii)

manifestari edematoase la nivelul mucoaselor => ± disfagie, ± edem glotic (disfonie) -> asfixie fara tratament, edem meningean (-> crize comitiale)

urgenta medico-chirurgicala

e grava daca e postmedicamentos sau post intepatura de insecta -> necesita traheostomie

Forme patogenetice de urticarie sau edem angioneurotic:

  1. urticarii de hipersensibilizare-> regula celor 8I:

inhalati

instilati (medicamente picurate in nas, ochi)

ingerati (alimente, medicamente, bauturi)

injectati

infectia

infestatia (paraziti)

intepatura de insecta

inserati (medicamente, materiale artificiale introduse in organism)

  1. urticarii fizice:

la frig: mai frecvent la persoanele  cu crioglobulinemie (expunerea la frig -> afectarea mai ales la nivelul fetei si mainilor)

solara:

sensibilitate tegumentara la radiatiile UV

in cursul expunerii la radiatiile UV la inceputul sezonului cu soare se produce o desensibilizare in timp

se recomanda o desensibilizare inainte de inceputul sezonului cald

la caldura: in contact cu obiecte fierbinti

factice sau dermografisme: gratarea tegumentului => linii eritemato-edematoase aparute in 15-20 secunde si dureaza uneori zeci de minute; reactivitate cutanata la traumatisme

la presiune:

centura

bretele

pe talpa sau fese

necesita corticoterapie

*      colinergica:

conditii ce determina cresterea temperaturii organismului (efort fizic, bai fierbinti, bauturi fierbinti)

leziuni papuloase

alte manifestari: tahipnee, tahicardie, anxietate

la vibratii: extremitatea superioara -> maini (muncitori ce lucreaza cu aparate care produc vibratii)

acvagena: contactul cu apa

observatii: aerogena + frig -> risc de soc anafilactic (imersie brutala in apa rece) sau edem faringian si glotic (consum de inghetata)

3. urticarie sau edem angioneurotic ereditar sau familial => urticarie in diverse situatii

4. urticarie farmacologica:

medicamente

alimente: citrice (suprafata de contact), fructe de mare

crioglobuline

mentol

5. urticarie de contact (ex. la urzica):

IgE

efect farmacologic direct

Cauze endogene de urticarie:

infectia

colagenoze

hipertiroidism, hipotiroidism (rar)

diabet zaharat

sarcina

parazitoze intestinale

afectiuni maligne, paraneoplazice: carcinoame, limfoame

- dg. pozitiv -> leziuni tipice, etiologie


Tratamentul urticariei

- specific:

indepartarea cauzei

desensibilizare specifica: se administreaza Ig care sunt specifice unui anumit alergen (ex:Ig la praf de casa). Se administreaza in doze progresiv crescande intradermic (0,1-1 ml)

Indicatii -> tratament nespecific ineficient

- nespecific: desensibilizare nespecifica

Ø      medicamente antihistaminice:

  • antihistaminice de sinteza:

actioneaza la nivel tisular

blocarea receptorilor H1 sau H2 la nivel tisular => reduc permeabilitatea tisulara

      • antihistaminice anti receptori H1:

generatia I (au efect sedativ):

Hidroxizin

Clorfenilamina

Clorfenoxamina

Tavecin

Ciproheptadin (Peridol)

- prezinta ca efecte adverse: uscaciunea gurii, somnolenta, interactiune cu alcoolul

generatia a II-a (nu traverseaza bariera hematoencefalica => nu au efect sedativ):

Claritine

Kestine

inhibitori ai sintezei histaminei la nivelul mastocitului si bazofilului:

Glucocorticoizi:

Indicatii: fenomene severe si rapid extensive, urticaria la presiune si intepatura de insecte, urticaria postmedicamentoasa

HHC 100-150 mg i.v , administrat la 6-8 h; se continua cu Prednison cateva zile (2-3 zile)

!! neindicata corticoterapia in urticaria cronica


substante care inhiba eliberarea histaminei: adrenergice

Indicatii: edem angioneurotic, soc anafilactic, cele ce nu raspund la medicatia prezentata anterior

Adrenalina 1‰: 0,1-0,5 ml sc, se repeta la 15-20 de minute daca nu se amelioreaza simptomatologia

Efedrina

Cromoglicat de Na

Ketotifen

Eczema

definitie: dermatoza alergica, aspect clinic polimorf -> leziuni elementare foarte diferite: eritem, vezicule/papule, scuame, lichenificatie, keratoza


factori de teren: teren atopic (familiar), stres => reactivarea leziunilor edematoase


- clinic -> forme evolutive:

eczema acuta (dureaza pana la 4 saptamani):

debut brusc

leziuni eritemato-edematoase si veziculare; veziculele se erodeaza => eroziuni ce zemuiesc

prurit

senzatie de arsura

edem

eczema subacuta (evolueaza pana la 2 luni):

eroziuni

fisuri fara zemuire

scuame (parakeratoza)

Escoriatii


eczema cronica (evolueaza mai mult de 2 luni):

leziuni uscate

parakeratoza, scuame groase, lichenificatie

prurit

fisuri

- manifestari asociate:

*      adenopatii locoregionale

*      subfebrilitati

*      eozinofilie

etio-patogenetic:

A) eczeme exogene produse prin contact cu substante din exterior:

iritativa sau ortoergica (mecanism dublu: iritant + sensibilizant):

localizarea pe maini

contact cu: detergenti, substante caustice (baze slabe), uleiuri minerale, solventi organici (benzina)

se distruge bariera epidermica

caracteristic:

apar in conditii de munca -> apar la toate persoanele ce folosesc substantele -> apar imediat la contact

leziunile apar strict pe suprafata de contact  si dispar dupa intreruperea contactului (in week-end, concediu)

evolutie acuta sau cronica

alergica:

sensibilitate la unele substante

faza de inducere a sensibilizarii

faze de reexpunere:( Fe, Ni, Cr, Co, ciment, etc)-> cauciuc, parfumuri, plante, lac de unghii, crema de maini

caracteristic:

apare la anumite persoane

apare dupa mai multe zile de la contactul initial

leziuni mai extinse decat suprafata de contact

leziunile dispar dupa o perioada de timp de la intreruperea contactului cu alergenul

Fotoalergica -> sensibilitate tegumentara dupa ce substanta alergizanta patrunde in organism sau ia contact cu pielea, dupa o expunere prealabila la UV

medicamente: tetraciclina, acid nalidixic, fenotiazine, anticonceptionale (unele), tiazide, fenotiazide


B) eczeme mixte (factori endogeni+factori exogeni):

mumulara (discoida):

*      placa rotunda, zemuinda, eritematoasa

*      disemineaza

*      sensibilizare la: alergeni microbieni (sfera ORL, dentara si genitala), medicamente (antibiotice), atopici, microtraumatisme

dishidrotica:

*      vezicule la nivelul mainilor, picioarelor

*      veziculele au plafon gros <= strat cornos gros

*      leziuni foarte pruriginoase

*      asociat veziculelor => mici eroziuni => scuamare periferica

*      cauze:

Cr, Ni, Co

factori infectiosi micotici

stresul (recidive)

caldura (frecvent in sezonul cald)

Microbiana -> examen bacteriologic

de staza:

*      gravitationala sau de staza -> insuficienta cronica venoasa

*      gambe, picioare

*      eritem, edem, vezicule, scuame

eczema seboreica:

*      teren seboreic (uneori caracter familial)

*      regiuni seboreice: scalp, sprancene, sant nasogenian, conduct auditiv extern si periauricular, presternal, interscapular, penian.

*      eritem + scuame

*      se adauga o ciuperca: Pytirosporum ovale

*      se reactiveaza in stress

*      se agraveaza in boli neurologice (Parkinson), boli cardiace cronice, boli digestive

*      extindere crescuta la bolnavi HIV

*      copii nou-nascuti: eritrodermie, eritem generalizat ( cu descuamare generala, stare generala buna), debuteaza la 2-3 luni de viata

eczema fisurala sau asteatozica:

*      la persoane varstnice ce stau in apropierea surselor de caldura

*      aspect uscat + scuame poliedrice delimitate de santuri (brate, coapse)

neurodermita circumscrisa

*      lichenificare: tegument ingrosat

*      localizare: cervicala posterioara, scrotal, maleolar

*      prurit foarte intens


tratament:

patogenetic (antiinflamatoare)

corticoterapia:

.topica (locala) -> leziuni restranse:

clasa I: Clobetalol propionat (Dermovate, Cormax de 2 ori /zi dimineata si seara); NU se aplica pe fata

clasa II: Elocom, Advantam, Cutivate; efect prompt, nu dau dependenta Dermovatului, Betaderm

clasa III: Pivalat de flumetazona, Triamcinolon, Fluocinolon; NU se aplica pe fata

clasa IV: HHC acetat (produs mai slab, nu da dependenta)


in eczeme uscate (cronice) → unguente (contin numai excipient gras), iar in cele subacute si acute se recomanda creme (contin excipient gras + apa)

- se incepe cu clasele I si II, iar dupa ameliorarea fenomenului => se recomanda clasele III si IV

se administreaza maxim 3 saptamani

gudroane: Ichtiol (reduce epidermopoeza), Tumenal

PUVA terapie

climatoterapie

Sistemica -> leziuni foarte extinse, insuficienta tratamentului topic

Prednison: 30-40 mg/zi 2-3 saptamani + terapie cortizonica topica

*      etiologic:

eczeme bacteriene: antibiotice local/general

eczeme micotice: antifungice

C) eczema endogena (atopica)

- patogenie:

tendinta de a dezvolta astm bronsic, rinita alergica, dermatita atopica, datorita unei productii crescute de IgE prin sensibilizare la alergeni obisnuiti (caracter familial)

receptivitate scazuta la infectii

deficit de IgA secretorii

teoria blocadei receptorilor β adrenergici cu stimularea receptorilor α

Clinic -> trei forme:

infantila:

luna V-VI: placi si placarde eritematoscuamoase mai ales la nivelul obrajilor, mentonului, buzelor

ramana o zona intacta la nivel peribucal

uneori leziuni la nivelul extremitatilor (placi, placarde), trunchi, m. fesieri

juvenila:

flexori:

lichenificatie

escoriatie

papule

- mai ales la nivelul plicii cotului si palmar

tegument xerotic (uscat), pruriginos, se pot produce impetiginizari (suprainfectii)

adult:

eritem

scuame

lichenificatie

- mai ales la nivelul flexorilor, sunt diseminate

- caractere asociate:

paloare tegumentara

prurit persistent

xeroza cutanata

manifestari oculare (cataracte, chiar si la copii)

criterii de diagnostic:

criteriu major: afectiune cutanata pruriginoasa cronica

criterii minore:

istoric de leziuni flexulare

istoric de astma bronsic

tegumente xerotice

dermatita flexulara vizibila

debut sub 2 ani


- complicatii:

- infectioase: bacteriene, virale, micotice

- eritrodermizare -> nou-nascuti

- tulburari de crestere la copii


tratament:

sistemic:

antihistaminice (eficienta medie)

corticoterapie: topica (de preferat), generala (tratament topic insuficient)

Emoliente ->unguente cu uree: Rombalsam

unguent slab keratolitic (copil mare, adult, NU la copil mic)

unguent cu Ihtiol (leziuni uscate)

cure heliomarine

regim igieno-dietetic: excluderea alimentelor si medicamentelor alergene

PUVA terapie

climato-terapie

Dermatoze profesionale


orice modificare a tegumentului aparuta in relatie cu aplicarea unei profesiuni

- factori de agresiune:

Mecanici -> frecare => durioame (bataturi), clavusuri (bataturi la picioare)

Fizici -> expunere cronica la radiatia solara=> keratoze actinice = zone circulare de piele rugoasa rosie spre brun, sunt leziuni preneoplazice (keilite actinice cronice = descuamare, fisurare a buzei inferioare, leziune preneoplazica)

expunere la radiatii X => radiodermite cronice pe dosul mainilor =  arii de tegument atrofic, cu tulburari de pigmentare, depigmentare/hiperpigementare alternante + teleangiectazii exprimate, tegumentul este mai subtire

factori biologici: candidoze interdigitale <= la cei ce lucreaza cu dulciuri; micoze profunde (actinomicoza: edem limfatic cronic + gome) <=mineri

factori chimici:

iritanti primari (obligatori): acizi tari, baze tari, saruri caustice

=> dermatita de contact ortoergica (apare la toti): apare imediat,este strict localizata la nivelul zonei de contact, dispare dupa indepartarea cauzei

alergeni: coloranti (in special anilinici), rasini, cleiuri, produse petroliere, produsi ce contin Cr, Ni, Co

=> dermatita de contact alergica (apare doar la unii): apare dupa o perioada de latenta imunologica, depaseste locul contactului direct, se autointretine

!!! in ambele apar placi eritematoase, ± vezicule, scuame, senzatie de arsura/durere

- tratament local cu dermatocorticoizi

acnee profesionala -> formeaza sindromul seboreic secundar:

acnee la Cl (clorul e lipofilic, se localizeaza in glandele sebacee ale fetei -> reactie inflamatorie)

acnee la ulei = ELAIOCONIOZA (nu contactul direct cu ulei mineral determina acnee ci particulele din compozitie care astupa porii  la nivelul tegumentului care a venit in contact cu uleiul respectiv) => papulo-pustule foliculare (frecvent pe brate, coapse, gambe)


Colagenoze

Lupusul eritematos

= boala autoimuna in care apar anticorpi antinucleari impotriva ADN dublu catenar; expunerea la UV accentueaza productia de atc.

- Clinic -> spectru foarte variabil de la forma cea mai grava (LES) -> cea mai usoara (LE cronic -> afecteaza numai tegumentul)

- lupus intermediar= stari intermediare de trecere de la o forma usoara la una grava

LES

afecteaza egal ambele sexe

- varful incidentei 20-40 de ani

- clinic:

debut sub forma unui sindrom febril prelungit

afecteaza aparatul osteo-articular: artralgii meteorosensibile

miopatie

scaderea fortei musculare

Poliserozita (exudat la nivelul sinovialelor articulare, pleurelor, pericardului)

hepatita cronica lupica

encefalopatie lupica

glomerulonefrita cronica lupica (dupa 1-2 ani de evolutie); evolueaza spre insuficienta renala cronica (principala cauza de deces)

manifestari cutanate apar in 80% din cazuri:

eruptia tipica = placard violaceu cu dispozitie caracteristica pe piramida nazala si extensie spre obraji = eruptie in fluture; pe placard apar si telangiectazii, fara scuame

manifestari atipice -> constituie imaginea LE cronic

cea mai rara = eruptie buloasa generalizata (buloza lupica)

diagnostic:

AAN, CIC, scaderea C3

creste VSH-ul

leucopenie

anemie hemolitica -> din cauza diversitatii de atc ce apar pe parcurs

trombocitopenie

reactie fals pozitiva pentru sifilis -> apar atc. antifosfolipidici

- tratament:

corticoterapie generala: 1-2mg/kg pana la ameliorarea simptomatologiei clinice + cure scurte de citostatice: IMURAN, CICLOFOSFAMIDA

intretinere: antipaludice de sinteza: CLOROCHIN 1-2 ani; daca se obtine remisiunea completa acestea previn recidivele


LE cronic (lupus discoid)

- initial o placa unica pe fata (pentru ca radiatiile UV favorizeaza aparitia)

- la nivelul placii:

placa violacee de tip eritem pasiv care la periferie are scuame furfuracee, foarte aderente de placa

in zona centrala placardul devine atrofic

pe suprafata placardului apar telangiectazii liniare

- daca boala nu e tratata, apar mai multe placi, se extind si afecteaza pavilioanele auriculare

- in timp se pot extinde la decolteu, maini

- nu apar anticorpi antinucleari circulanti in ser, se pun in evidenta doar prin biopsie din tegumentele afectate prin imunofluorescenta

pacientii cu LE cronic sunt monitorizati pentru ANA serici anual; daca ei apar => viraj spre formele mai grave -> lupus intermediar -> LES

- tratament:

incepe direct cu antipaludice de sinteza (1-2 ani)

ramane intotdeauna o cicatrice atrofica depresiva roz-deschisa

efecte adverse ale antipaludicelor de sinteza:

afectarea retinei = retinopatie iatrogena -> cecitate (obligatoriu FO/luna)

tratament local: Dermatocorticoizi -> majoritate determina ei insisi atrofie; se aleg: LOCOID (de preferat), ELOCOM, ADVANTAN

interdictia expunerii la soare, indiferent de forma de lupus-> se folosesc produse fotoprotectoare





loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani