DERMATOLOGIE - LEZIUNILE ELEMENTARE CUTANATE referat










DERMATOLOGIE - LEZIUNILE ELEMENTARE CUTANATE
I. Maculele sau petele

*      = leziuni circumscrise de culoare diferita de cea a tegumentului normal, fara modificarea reliefului sau consistentei pielii.

*      1. Petele pigmentare = modificari de coloratie ale pielii cauzate de acumularea de pigment in epiderm si derm

–        leziuni circumscrise, difuze sau generalizate care nu dispar la presiune.

a)      Pete cauzate de tulburari ale melanogenezei prin:

Ø      acumularea anormala de melanina

Ø      congenitala (nevi pigmentari)

Ø      dobandita (nevi nevocelulari, efelide),

Ø      localizata (nevi nevocelulari, efelide, cloasma, pata cafea cu lapte)

Ø      generalizata = melanodermie (boala Addison), primara (nevi nevocelulari, efelide) sau secundara altor leziuni (pemfigus, lichen plan).

Ø      pierderea partiala (hipocromie) sau totala (acromie) a melaninei

Ø      congenitala (nev acromic, albinism)

Ø      dobandita (vitiligo),

Ø      localizata (piebaldism)

Ø      generalizata (albinism),

Ø      primara (vitiligo)

Ø      secundara altor leziuni (pitiriazis versicolor, eczematide, psoriazis vulgar).

Ø      La nivelul pielii scalpului pierderea pigmentului melanic se traduce printr-o mesa de par alb (polioza) sau albirea totala a parului (canitie).

Ø      Leucomelanodermia = o asociere a hipocromiei cu hipercromia melanica.

        b)Pete produse prin acumularea altui pigment decat melanina

Ø      in dermatozele cronice ale membrelor inferioare - produse in urma fenomenelor de capilarita cu hemoragii repetate si depunerea hemosiderinei (pigment derivat din hemoglobina) care va conduce la pigmentarea bruna a tegumentului (dermatita purpurica si pigmentata a gambelor la persoanele cu staza venoasa).

Ø      Pigmentatii in argiroze, arsenicism sau tatuaje (cu tus chinezesc).

Petele vasculo-sanguine - datorate alterarii vaselor si sangelui circulant sau extravazarii hematiilor.

•         clasificate in 3 categorii - functie de comportamentul la vitropresiune:

1.       eritemul care dispare la vitropresiune,

2.       maculele vasculare dispar partial la vitropresiune,

3.       purpura nu dispare la vitropresiune.

  1. Eritemul = o roseata a pielii de durata in general scurta, mai rar persistenta, cu nuante variabile de la rosu aprins la roz palid, care dispare la presiune avand temperatura locala crescuta.

•         Histopatologic - largirea evidenta a lumenului arteriolelor din plexul subpapilar.

•         poate fi asociat cu alte leziuni precum vezicule, bule, pustule.

Dupa configuratie si intindere - tipuri de eritem:

a)      eritemul localizat  – haloul (mica zona eritematoasa in jurul unei leziuni circumscrise: vezicula, bula, pustula), eritemul in placi sau in placarde.

b)      eritemul regional – al zonelor descoperite sau fotoexpuse (fata, decolteul si dosul mainilor), al marilor pliuri (inghinal, axilar, submamar, interfesier).

c)      eritemul generalizat = exantem, intereseaza suprafete extinse sau chiar tegumentul in totalitate.

•         trei tipuri de eritem generalizat:

o       de tip scarlatiniform (exantem scarlatiniform) - eruptia este difuza, avand un aspect rosu-viu cu puncte hiperemice, fara spatii de piele sanatoasa (scarlatina, eruptii alergice).

o       de tip rozeoliform (exantem rozeoliform) - eruptia se prezinta ca pete rosii de mici dimensiuni, slab delimitate, separate intre ele prin piele sanatoasa, pe alocuri petele putand conflua (rozeola sifilitica, eruptii medicamentoase).

o       de tip morbiliform (exantem rubeoliform) - eruptia se prezinta ca pete rosii, congestive, usor proeminente, cu diametrul sub 1 cm, cu zone de piele sanatoasa.

  1. Eritrodermia = eritem al intregului tegument, caracterizat prin culoarea rosie vie si asocierea cu alte semne cutanate:

•         infiltratie vizibila si palpabila data de un edem cutanat profund,

•         descuamatie mai mult sau mai putin intensa,

•         modificari ale fanerelor (ingrosarea unghiilor),

•         durata eruptiei care depaseste cateva saptamani, semne generale asociate (febra, alterarea starii generale),

•         adenopatii superficiale.

•         apare in psoriazis, limfom cutanat, eczema, toxidermie.

  1. Cianoza = o pata vasculara persistenta, de nuanta rosie-violacee, fara caracter inflamator si care dispare la presiune.

•         Pielea este rece la palpare.

•         Cauza - staza a sangelui in capilare si vene datorata unui spasm arterial.

•         localizata mai ales la extremitati (acrocianoza, boala Raynaud, degeraturi) sau realizeaza aspectul de livedo (livedo reticular, livedo racemosa).

  1. Purpura = modificare de culoare a pielii, de obicei circumscrisa, datorata extravazarii hematiilor in derm

•         Cauze:

•         inflamatie a peretelui vascular insotita uneori de necroza fibrinoida (vascularita),

•         anomalie a sangelui, in mod particular a trombocitelor (trombocitopenie, trombocitopatie).

•         Clinic - se manifesta initial ca o pata de coloratie rosu inchis care nu dispare la presiune, schimbandu-si apoi aspectul datorita modificarilor hemoglobinei, trecand prin diverse nuante: albastru, galben, pentru ca in final sa ramana o pata bruna, trecatoare sau durabila

•         Localizarea de electie - la nivelul membrelor inferioare unde presiunea venoasa este maxima.

•         Cand leziunile cutanate sunt insotite de hemoragii mucoase → purpura hemoragica (eritem polimorf).

Dupa forma si dimensiunea petelor purpurice - forme semiologice:

Ø      petesiile = mici pete hemoragice cu diametrul de 1-2 mm, de obicei multiple, izolate sau confluate;

Ø      vibices = pete hemoragice liniare aparute pe zonele cutanate supuse traumatismelor;

Ø      echimozele = placarde cu dimensiuni diferite, avand margini mai mult sau mai putin regulate, cu sediul subcutanat si aparand mai ales dupa traumatisme si mai rar prin tulburari de hemostaza;

Ø      purpura necrotica in care elementele eruptive hemoragice sufera un proces de necroza, avand ca si cauza tromboza vasculara;

Ø      purpura eczematida (purpura pruriginoasa) = asocierea purpurei cu eczematide.

   

  1. Petele vasculare propriu-zise = pete circumscrise aparute datorita unei dilatatii vasculare anormale sau unui proces de neoformatie a capilarelor dermice.

•         dispar la presiune dar sunt permanente.

•         doua tipuri:

•         congenitale – reprezentate prin angioame (angiomul plan = placa rosie-violacee, bine delimitata, remarcabila prin fixitate si cronicitate in tot decursul vietii);

•         dobandite – reprezentate prin telangiectazii = arborizatii vasculare fine nepulsatile localizate in mod particular la nivelul fetei

Leziunile elementare cutanate infiltrate

Papula =  o proeminenta a pielii solida, neindurata, bine circumscrisa, de mici dimensiuni cu diametrul de obicei sub 1 cm, care se vindeca fara cicatrice.

•         aspect - rotunda, ovala, poligonala, ombilicata, acuminata (conica de obicei in jurul unui orificiu pilo-sebaceu).

•         Culoarea - rosie (eritemul polimorf), rosie-violacee (liliachie) (lichen plan), rosie-bruna (sifilis).

2. Lichenificarea = ingrosarea pielii cu adancirea santurilor normale care prin intretaierea lor det. suprafete poligonale.

•         este o leziune cutanata secundara produsa prin scarpinat repetat (neurodermite, eczeme,prurigo cronic).

3. Nodulii = leziuni primitive, circumscrise, rotunde, mai mult sau mai putin proeminente, cu dimensiuni de peste 1 cm, solide, ferme si infiltrate la palpare.

•         nodozitatile = induratii subcutanate avand dimensiuni mari de cativa centimetri si evolutie acuta

•         gomele = noduli cu evolutie progresiva trecand prin patru stadii: cruditate, ramolire, ulcerare si reparatie (sifilis, tuberculoza cutanata, lepra).

            Durata de evolutie clinica a nodulilor:

•         acuta (6-8 saptamani),

•         subacuta (3-6 luni)

•         cronica (peste 6 luni).

4. Vegetatiile = excrescente moi, filiforme sau globuloase, cu suprafata neregulata, mamelonata, avand uneori aspect conopidiform.

•         Suprafata poate fi carnoasa, fragila (aspect de smeura) si mai rar keratozica, uscata (tuberculoza verucoasa).

•         primitive (vegetatiile veneriene)

•         secundare unor procese inflamatorii (piodermita vegetanta, pemfigus vegetant).

•         localizate oriunde dar de obicei sunt mai frecvente pe mucoase si in jurul orificiilor naturale.

Tumora = o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatorie, de obicei solida, de dimensiuni si consistenta variabile, reliefata sau inclavata in piele, cu tendinta sa persiste sau sa creasca.

            Tumorile cutanate pot avea ca punct de plecare:

•         epidermul (ex: carcinoamele, melanoamele),

•         elementele constitutive ale dermului (ex: fibroblaste, vase, nervi, anexe)

•         celulele prezente in piele (ex: metastaze, limfoame).

•         Pe plan evolutiv tumorile benigne sunt fie stationare, fie prezinta o crestere rapida spre deosebire de cele maligne care cel mai ades se extind lent.

Leziuni elementare cutanate cu continut lichid

  1. Veziculele = mici ridicaturi circumscrise, translucide, de mici dimensiuni (diametrul de 1-2 mm), continand o serozitate clara si avand forme hemisferice, conice sau prezentand o depresiune centrala (ombilicata).

•         situate fie pe piele sanatoasa (ex: varicela) sau pe eritem cutanat (ex: eczema).

•         In evolutie

•         se pot rezorbi lasand la suprafata o scuama fina sau

•         se pot rupe spontan sau prin scarpinat situatie in care serozitatea se usuca dand nastere unei cruste sub care se gaseste o mica eroziune,

•         pot conflua formand bule

•         se pot infecta cu formarea de pustule.

Leziuni elementare cutanate cu continut lichid

Bulele sau flictenele = ridicaturi ale epidermului de forma rotunda sau ovalara, cu dimensiuni cuprinse intre 5 mm si mai multi centimetri, avand un continut lichid care poate fi clar, tulbure sau hemoragic.

•         In raport cu cantitatea de lichid colectat in interiorul lor - pot fi bombate, hemisferice sau din contra turtite, flasce cand serozitatea este mai putin abundenta,

•         localizate pe o piele aparent sanatoasa sau pe o zona eritematoasa a pielii.

•         Pot fi localizate pe piele dar si pe mucoasele externe (bucala, conjunctivala, nazala).

Evolutia:

•         cele rezistente se pot rezorbi,

•         cele fragile se rup spontan sau sub actiunea unui mic traumatism, serozitatea eliberata uscandu-se si dand nastere unei cruste mai subtiri sau mai groase.

•         Dupa cicatrizare → o mica pata pigmentata reziduala.

•         continutul bulelor se poate tulbura devenind purulent →pustula.

Pustulele = ridicaturi circumscrise, mai rar plane, cu dimensiuni diferite (adesea sub 1 cm), de culoare alba sau galbena si avand un continut purulent.

•         In evolutie prin uscarea continutului sau dupa ruperea lor se formeaza cruste galben-brune care se elimina lasand in urma lor o pigmentatie mai mult sau mai putin persistenta.

•         Pustulele primitive superficiale ocupa ostiumul folicular aparand ca mici formatiuni purulente, rotunde, centrate de un fir de par, iar periferic prezentand un halou eritematos (ex: foliculita stafilococica, acnee).

•         pustulele primitive profunde afecteaza portiunea profunda a foliculului pilos prezentandu-se ca mici noduli inflamatori si durerosi cu evolutie acuta (ex: orjelet) sau subacuta (ex: sicozis).

Deseuri cutanate

= leziuni cutanate rezultate din acumularea la suprafata pielii a celulelor cornoase hiperplaziate, a secretiilor patologice si a tesuturilor necrozate.

1. Scuamele = depozite cornoase vizibile spontan sau dupa gratajul slab efectuat cu chiureta, indepartandu-se mai mult sau mai putin usor de pe piele.

Ø      Dupa grosime si aspect - aspecte de scuame:

Ø      scuamele foliculare - de mici dimensiuni, localizate la emergenta unui fir de par (ex: pitiriazis rubra pilar);

Ø      scuamele pitiriaziforme - fine, albicioase, cu aspect fainos, putin aderente si de talie mica (ex: pitiriazis versicolor);

Ø      scuamele psoriaziforme - albe, stralucitoare, groase cu dimensiuni de obicei mari si aderente (psoriazis);

Ø      scuamele in lambouri, omogene si subtiri (scarlatina, anumite toxidermii medicamentoase);

Ø      scuamele ihtioziforme - poligonale cu aspect de solzi de peste si foarte uscate (ex: ihtiozele ereditare).

Crustele = leziuni secundare rezultate din uscarea la suprafata pielii a secretiilor patologice, corespunzand unui stadiu evolutiv al leziunilor elementare primare: bule, vezicule, pustule, eroziuni, ulceratii.

•         Forma si dimensiunea crustelor sunt cele ale leziunilor din care provin.

•         Crusta trebuie ridicata pentru a vedea leziunea subiacenta si pentru a efectua dezinfectia.

•         Culoarea crustelor poate fi:

•         galbuie (ex: eczema),

•         galbena ca mierea (ex: impetigo streptococic),

•         hematica (ex: ectima, epitelioame).

Leziuni elementare cutanate prin solutii de continuitate

Dupa profunzimea lor se disting:

a)      Eroziunea sau exulceratia = o pierdere de substanta superficiala cu fundul neted, bine delimitata si care se vindeca fara cicatrice lasand doar o macula pigmentata reziduala.

•         survin in evolutia veziculelor, bulelor si pustulelor.

•         Rar eroziunea este primitiva (ex: sifilomul primar).

b) Ulceratia = o pierdere de substanta mai profunda decat eroziunea interesand dermul si chiar hipodermul si care se vindeca printr-o cicatrice sechelara.

•         poate fi superficiala (ex: ectima) sau intinsa si profunda (ex: epitelioame, TBC cutanat, lepra).

•         Forma ulceratiei - rotunda, ovala sau neregulata,

•         fundul - neted, anfractuos sau proeminent,

•         marginile - taiate drept (ex: goma sifilitica), alteori decolate (ex: goma TBC) sau ridicate in burelet (ex: epitelioame).

•         Baza ulceratiei poate fi moale, infiltrata sau dura.

Escoriatia = o pierdere de substanta superficiala sau profunda produsa de un traumatism.

•         Poate fi accidentala consecutiva unei zgarieturi printr-un corp strain sau simptomatica in urma scarpinatului (ex: eczema, prurigo, pediculoza).

d) Fisura = o eroziune sau o ulceratie de forma liniara, dureroasa, localizata in regiuni inflamate si supuse miscarilor de extensie (ex: pliuri, palme, plante).

•         Ragada = o fisura liniara situata in jurul orificiului bucal.

e) Gangrena = o necroza tisulara de coloratie neagra avand origine vasculara sau infectioasa si care se ulcereaza secundar prin eliminarea tesutului necrotic.

f) Escara = o necroza ulcerata secundar si localizata in zone de presiune.

•         se poate extinde la muschi, tendoane, oase si articulatii.

Sechele cutanate

= leziuni secundare evolutiei anumitor dermatoze, ele fiind mai rar primitive.

a)      Cicatricea = o leziune circumscrisa sau mai intinsa aparuta in urma unui proces de reparare cu formarea de tesut de neoformatie implicand mai ales dermul, aparut dupa pierderea de substanta sau dupa o inflamatie cutanata.

•         Culoarea: acromica (de nuanta alba-sidefie), hiperpigmentata in totalitate sau depigmentata in centru si hiperpigmentata la periferie

•         Cicatricele patologice = leziuni secundare proeminente, vizibile si palpabile.

•         doua tipuri:

•         cicatricea hipertrofica - bombata deasupra tegumentului, bine delimitata, regulata, de culoarea pielii normale si cu evolutie in general spontan regresiva in 12-18 luni;

•         cicatricea cheloidiana are un aspect asemanator, dar cu prelungiri in forma clestilor de rac si mai ales cu o evolutie extensiva pe o perioada de mai multi ani. – mai frecventa la negrii si pe anumite zone (partea superioara a trunchiului).

Atrofia = o alterare care consta intr-o subtiere a pielii prin diminuarea sau disparitia tuturor sau numai a unei parti a componentelor constitutive.

•         Pielea atrofica are o coloratie ceroasa sau alba, este subtire prin ea putandu-se vedea uneori cu ochiul liber vasele si tendoanele.

•         La palpare se evidentiaza o depresiune corespunzand zonei atrofice.

c) Scleroza = o leziune caracterizata printr-o ingrosare si pierdere a elasticitatii cutanate.

•         Pielea este dura, pierzandu-si supletea si fiind putin mobila pe planurile profunde.

•         in sclerodermie sau dermo-hipodermitele sclerodermiforme din insuficienta venoasa a membrelor inferioare

Dermatoze parazitare vegetale = dermatomicoze

etiologie: organisme inferioare inrudite cu plantele, >450000 de specii de ciuperci din aer, apa, sol din care 70-80 de specii sunt patogene pentru om → 4 genuri:

  1. Tricophyton
  2. Microsporon
  3. Epidermophyton
  4. Candida

- 3 tipuri:

a)      Geofile → contaminare prin activitati agricole

b)      Zoofile → gazda vitel, rozatoare de casa, ovine

c)      Antropofile → contaminare interumana, specii adaptate la om

diagnosticul in micologie:

    1. examen direct lama si lamela (secretii, fire de par, unghii, scuame, cruste, etc)
    2. insamantari pe mediul Sabouraud
    3. inoculare la animale de laborator
    4. IDR-uri la extracte fungice
    5. seriile de fermentare a zaharurilor
    6. consumul de N2 pe mediul de cultura (auxonograma)
    7. expunerea tegumentului afectat la o lampa Wood cu lumina UV → fluorescenta caracteristica
    8. reactii serologice RFC; precipitare

clasificare:

  1. micoze superficiale → ataca structurile epidermice (toate ciupercile patogene pentru om sunt keratinofile)
  2. micoze profunde: rare, evolutie cu gome, supuratii, fistule, frecvent in America de Sud (actinomicoza, sporotricoza, blastomicoza)
  3. micoze unghiale -> onicomicoze
  4. micozele firului de par -> pilomicoze
  5. micoze cutaneo-mucoase -> candidozele
  6. micoze viscerale (sistemice): grave, mortalitate crescuta (copii, tarati)

Epidermomicoze

. Pitiriazisul versicolor

–        frecvent asimptomatic

–        agent patogen: Pitirosporon ovale -> specie antropofila

–        localizare: trunchi, umar, gat

–        leziuni de tip macular de diferite dimensiuni, chiar placi, placarde (policiclice)

–        culoare maronie, cafe-au-lait, galbui, verzui

–        neprurigen, neinflamator

–        privite in lumina laterala -> depozit scuamos fin  („semnul rumegusului”) -> daca le zgariem cu unghia, pe urma unghiei ramane ca rumegusul;

–        toamna leziunile devin albe: pitiriazisul acromiant (cultura de parazit reprezinta un ecran solar pentru raze) => zone de leziuni nebronzate

–        diagnostic: aspect, localizare, in lampa Wood => fluorescenta galben verzuie foarte caracteristica

–        tratament:

–        fierberea lenjeriei de corp

–        purtarea lenjeriei de bumbac

–        expunerea la UV iarna

–        tratament local:

–        aplicarea preparatelor iodate (tinctura de iod), tinctura Saboraud

–        daca leziunile sunt mai mari, numeroase => preparate imidazolate (Clotrimazol, Miconazol, Ecomazol, ketoconazol, Itraconazol) -> 2-3 saptamani

Epidermofitia inghinala (inghino-genitala)

•         etiologie: Epidermofiton flocosum

•         contaminare: interumana, bazine de inot, echipament sportiv

•         favorizata de: lenjerie din material sintetic, transpiratie locala, obezitate, diabet zaharat

clinic:

    • prurit intens la debut, cu exacerbare vesperala
    • localizare: fundul pliului genital
    • zona eritematoasa presarata de vezicule si mici eroziuni, uneori si o fisura mica (in fundul pliului)
    • leziunile se extind excentric pe versantul crural (coapsa) si pe versantul genital
    • pe masura ce leziunile inainteaza => burelet periferic, iar in urma lez. tind sa se vindece (eczema marginatum); se bilateralizeaza, se extinde catre perineu, perianal, fesier, uneori axilar, submamar
    • in timp apare lichenificatia datorita gratajului

•         diagnostic:

o       prurit inghinal

o       marginatia leziunilor

o       modul de extindere

o       Rar -> examen micologic prin raclarea scuamelor

*      diagnostic diferential:

o       intertrigo candidozic

o       intertrigo streptococic

o       intertrigo psoriazic (singurul intertrigo uscat)

Epidermofitia interdigitoplantara

–        etiologie: Epidermofiton Kauffmann-Wolff

–        descrisa la atleti

–        contaminare interumana: pantofi de sport, bazine

–        favorizata de ciorapi sintetici

–        debut:

•         prurit paroxistic, vesperal, foarte intens

•         spatiul IV interdigital -> asigura spatiul optim pentru dezvoltarea micozelor

•         zona eritematoasa pe ambele versante ale pliului

•         apar vezicule mici, se sparg -> eroziuni pe fundul pliului => fisura -> favorizeaza patrunderea streptococului

•         epidermul ce acopera leziunea este alb, fetid

•         relatie cu transpiratia piciorului

•         leziunile se extind rapid la toate spatiile interdigitale, dorsoplantar, plantar -> calcaneu, unghii; !! bilateralizare obligatorie

•         exista si o forma uscata: keratozica, nu evolueaza cu vezicule, predomina scuamele si hiperkeratoza

•         forma dishidrotica: vezicule mari in scoaba plantara

–        diagnostic pozitiv:

•         prurit vesperal

•         leziuni interdigitale

•         modul de extindere

•         examen micologic

–        diagnostic diferential:

•         intertrigo candidozic

•         intertrigo streptococic

•         intertrigo psoriazic

–        tratament:

•         identic cu 2

•         Lenjerie, ciorapi fierti periodic

•         prosoape personale fierte

•         stergere energica dupa dus in regiunea inghinala, interdigitala

•         preparate iodate: tinctura de iod, alcool iodat 2%, glicerina iodata, tinctura Sabouraud

•         preparate imidazolice

•         in cazuri rebele: tratament general (si in pitiriazis), Nizoral tablete, Itraconazol capsule

Eritrasma

–        etiologie: Corynebacterium mimetisimum

–        contaminare interumana

–        favorizata de hiperhidroza, obezitate

–        localizare identica cu epidermofitia inghino-genitala

–        placarde inghino-genitale bilaterale cu aceeasi extindere ca si 2

–        deosebiri: placarde maronii, nu exista marginatia leziunilor (contur flu), descuamatie pulverulenta de suprafata, la lampa Wood => fluorescenta rosu ocral, nepruriginoase

–        tratament: alcool  salicilat 2-3%, unguent cu Eritromicina 1-2 % (in cazuri rebele).

Tricofitia uscata (superficiala)

•         etiologie: Tricofiton violaceum

•         mediu rural, la copii

•         localizare la nivelul scalpului

•         placarde tondante

•         deosebiri:

–        firul de par rupt foarte inegal („camp cosit foarte prost”)

–        ruperea firului de par este liniara (nu ca pamatuful)

–        spori de dimensiuni mari (7-8μ), endotrix

–        aspectul firului de par: „sac plin cu nuci”

–        lampa Wood -> negativ, nu produce fluorescenta

•         - placarde tondante numeroase de dimensiuni mici (1-2 cm), contur imprecis, fond usor eritematos

-         prin caderea sporilor la nivelul gatului uneori apar leziuni la nivelul pielii glabre -> inoculari secundare = Herpes circinat = inele concentrice (eritemato-veziculo-crustoase) separate prin zone neafectate;

-         zona afectata = inel lezional cu vezicule

2. Tricofitia profunda, supurata

•         etiologie: Tricophiton gypseum

•         doua forme:

–        tricofitia profunda a copilului (Kerion celsii):

•         apare aproape exclusiv la copii din mediul rural care se joaca cu viteii

•         incubatie aproximativ o saptamana

•         la nivelul scalpului -> un grup de pustule ce proemina pe un fond eritematos-edematos -> in tesuturi -> tumora inflamatorie proeminenta acoperita de mai multe cruste ce aglutineaza firele de par la nivelul placardului -> 2 semne:

–        epilatia spontana a firelor de par <- alterarea sacului folicular

–        tasnirea puroiului din profunzime prin multe orificii: supuratie pluriorificiala „in stropitoare” <- la o lejera comprimare laterala a tumorii -> puroiul tasneste prin zeci de orificii foliculare => compromiterea profunda si definitiva a firelor de par

*      leziuni foarte dureroase

*      in patogenie intervine si Stafilococul aureus

*      apar adenopatii satelite, cordoane de limfangita

*      diagnostic pozitiv:

–        examenul firului de par -> dispozitia sporilor strict ectotrix

–        examenul cu lampa Wood negativ

•         insamantari frecvente pe pielea glabra => pustule de dimensiuni mari grupate (8-10), nu conflueaza, pe fond eritemato-edematos -> foliculitele conglomerate Leloir

–        tricofitia profunda a adultului (sicozis parazitar):

•         apare numai la barbati intr-un context profesional -> sector agrozootehnic

•         leziuni la nivelul fetei: mustata, barba

•         leziunile initial sunt maculo-nodulare apoi papulo-pustuloase, fiecare pustula centrata de un fir de par

•         fond eritemato-edematos, dar nu realizeaza aspectul de tumoare inflamatorie

•         epilare spontana a firului de par => cicatrici deprimate (varioliforme) asemanatoare cu acneea

•         diagnostic pozitiv: examenul firului de par

diagnostic diferential:

            -           la adult:

Ø      foliculite stafilococice

Ø      furunculoza fetei

Ø      acneea flegmonoasa

Ø      la copil:

Ø      furunculul antracoid (carbuncul)

Ø      tumori autentice (sarcoame)

Ø      granulom candidozic

3. Favusul

•         etiologie: Tricophiton schonleini (specie antropofila, potential epidemiologic scazut)

•         focare familiale

•         evolutie cronica (10-20 de ani)

•         leziuni la nivelul scalpului

•         debut prin aparitia godeului favic -> la nivelul orificiului folicular => formatiune cupuliforma centrata de firul de par, diametru de 5-6mm - 1cm

•         culoare galbena = scuama-crusta + cultura in vivo a parazitului

•         godeurile se extind incet la celelalte fire de par ce sunt incet compromise -> alopecie definitiva ireversibila ce cuprinde toata pielea sanatoasa a capului exceptand liziera pielii paroase = ”coroana favica”

•         firul de par:

•         aspect mat, gri (asemanator cu „parul de porc”)

•         miros de urina de soarece

•         examen micologic: parazitare saraca cu spori articulati intre ei, endotrix (asemanatori cu batul de bambus)

•         examen la lampa Wood negativ

tratamentul pilomicozelor:

•         raderea integrala a pielii paroase a capului saptamanal

•         badijonarea zilnica (de 2 ori pe zi) cu preparate iodate, tinctura Sabouraud

•         aplicatie cu alcool salicilat si acid benzoic 3%

•         tratamentul general este obligatoriu alaturi de cel local:

–        griseofulvina po paralel cu exces de lipide:

*      in microsporia 3 saptamani

*      in tricofitia uscata 1-1 ½ luni

*      in tricofitia profunda 2 luni + antibiotice

*      in favus 3-4 luni

–        nizoral

–        itraconazol

                  Micoze cutaneo-mucoase = candidoze

candida -> 20 de specii

-         candida albicans (20-35% din populatie dezvolta pe culturi candida)

- traieste saprofit in tubul digestiv al omului sanatos

- echilibru perfect cu microflora intestinala

- patogenetic (factori care exacerbeaza virulenta determina inmultirea candidei):

•         antibioterapie locala: Penicilina, Ampicilina, Eritromicina

•         tratament antitricomoniazic, antilambliazic, in special cu Metronidazol

•         diabetul zaharat -> cresterea glicemiei => conditii foarte bune pentru dezvoltarea candidei

•         anaciditatea gastrica, colecistopatii cronice, gastroenterite

•         cancere avansate, limfom malign, citostatice, roentgenterapie

•         corticoterapie de durata lunga (prin mecanism de diabet steroidic)

•         SIDA (afectarea barierelor de protectie)

•         dupa anticonceptionale, imunosupresoare

•         - clinic:

  1. candidoze cutanate (rare)
  2. candidoze ale mucoaselor (frecvente)
  3. candidoze unghiale si periunghiale
  4. candidoze profunde, sistemice, viscerale

Candidoze cutanate

1. Intertrigo candidozic

–        alura profesionala (apa, zahar): patiserii, ospatarii, bauturi

–        localizare:

*      spatiul III interdigital de la mana

*      plica retroauriculara

*      comisura bucala - angulus candidozic

*      plica submamara

*      plica ombilicala

*      plica inghinala, interdigitala a piciorului -> rar

–        fond eritematos intens -> zona veziculoasa, se sparge, se produc eroziuni; in fundul pliului apar fisuri dureroase; leziunile sunt pruriginoase

–        patognomonic: leziuni acoperite de un depozit alb cremos caracteristic usor detasabil = epidermul macerat + cultura de candida in vivo

–        diagnostic pozitiv -> examen micologic => spori usor de recunoscut

–        diagnostic diferential celelalte intertrigouri

2. Perionixisul candidozic

•         zona periunghiala intens edematiata -> aspect de „bat de toba”

•         zona congestiva; eritematoasa; presarata cu vezicule

•         daca comprimam zona apare o singura picatura de puroi de sub repliul unghial              

            Candidoze mucoase

1. Candidoza bucala

–        in afara de angulus poate fi o stomatita difuza => enantem bucal difuz, presarat din loc in loc de insule de depozite cremoase foarte usor de desprins = stomatita nou-nascutului sau a copiilor distrofici

–        in practica-> frecvent glosita candidozica: hipertrofia papilelor/atrofia papilelor

1.      daca hipertrofia e totala => glosita scrotala sau cerebriforma, frecvent exista o fisura mediana

2.      daca hipertrofia linguala intereseaza doar papilele filiforme => crestere pana la 1-2 cm => glosita piloasa, paroasa: neagra (daca s-a oxidat keratina), alba (daca nu s-a oxidat keratina)

3.      daca atrofia e in zone bine delimitate netede, lucioase = glosita geografica

4.      depapilare integrala = limba, glosita glazurata

–        constant exista xerostomie (90%)

–        senzatie de arsura + prurit lingual

–        poate exista si o laringita candidozica: insule punctiforme albicioase, mucoase pe peretele congestionat al faringelui; clinic -> raguseala

Candidoza genitala

•         barbati:

–        balanita candidozica, rar uretrala

–        congestia, tumefactia glandului pe care apar vezicule si zone  erozive cu depozite alb cremoase

–        edem local -> fimoza/parafimoza

–        senzatie de arsura, prurit

•         Femei -> colpita micotica:

–        enantem vulvar maxim presarat de vezicule si zone erozive

–        dureri, arsuri, dispareunie

–        secretie vaginala consistenta, alb cremoasa

–        recoltare din fundul de sac vaginal -> bulgari cremosi condensati

•         diagnostic diferential:

–        barbati: herpes genital

–        femei:

trichomoniaza genitala -> galben verzuie aerata

•         blenoragia

•         colpite microbiene: E. coli, H. influenzae

3. Candidoza anala

•         constipatie rebela

•         prurit anal foarte intens

•         congestie puternica a regiunii perianale

•         pliuri ingrosate, edematiate

•         fisuri radiare, ascunse de depozitul alb cremos

                        tratament:

•         suprimarea cauzei

•         tratament igieno-dietetic hipoglucidic

•         alcalinizarea organismului: 2-3 lingurite bicarbonat/zi; local Borax 3-4% in spalaturi, bai, comprese, spalaturi vaginale

*       

*      badijonarea leziunilor cu violet de gentiana: sol. alcoolice 0,5-1% pe tegumente, sol. apoase 0,1-1,2% pe mucoase; zilnic

*       anticandidozice:

*      Nistatin (Micostatin) = Stamicin: pudre, creme, paste, unguente, supozitoare, ovule, bujiuri uretrale

*      Amfotericina B

*      Pimaricina              => de rezerva

*      Natalicina

Piodermite = infectii bacteriene cutanate

Stafilococii cutanate

- etiologie: Stafilococcus aureus (patogen)

- clasificare dupa structura cutanata unde se dezvolta:

  1. foliculare:

ό      foliculite acute superficiale:

–        dezvoltarea unei reactii inflamatorii bacteriene localizate strict la nivelul orificiului folicular

–        macroscopic: pustula centrata de un fir de par inconjurata de halou eritematos; o singura leziune, cateva -> pana la sute de pustule

–        localizare: fata baietilor dupa pubertate, gambe, antebrate, in jurul plagilor traumatice suprainfectate, pubian, coapse

–        asimptomatice

–        in decurs de 2 saptamani se produce vindecarea

ό      foliculite acute profunde:

•         localizare:

o       Orjeletul = foliculita pleoapelor

o       vestibulita narinara

•         fiziologic cele mai groase fire de par au si cel mai larg orificiu folicular = porti de intrare

•         debut ca si o foliculita superficiala

•         propagare la intreg sacul folicular -> reactie inflamatorie intensa

•         macroscopic: nodul net inflamator fluctuent eritematos, dureros, de obicei leziune unica; o saptamana are continut purulent ce se elimina spontan, impreuna cu firul de par -> microulceratie → cicatrice minima depresibila; sunt prezente semnele celsiene

tratament: antibiotic local

ό      foliculite cronice profunde = Sicozis stafilococic:

ό      macroscopic: masa pseudotumorala, cu diametru de 1 cm2 + semne celsiene; 1-2 luni dezvoltare la nivelul scalpului, barbii, mustatei ; leziunile sunt acoperite de cruste

ό      evolueaza cu subfebrilitati, adenopatie inflamatorie loco-regionala

ό      tratament: antibiotice pe cale generala, local epilare;

ό      fara tratament evolueaza ani de zile

ό      patogeneza:

ό      debut ca o foliculita acuta superficiala

ό      suse de stafilococ mai intens patogen

ό      infectia coboara pana in fundul de sac folicular

ό      sunt prinsi foliculii din vecinatate => aspect pseudotumoral

perifoliculite:

•         infectia depaseste sacul folicular și difuzeaza in dermul inconjurator

–        furunculul:

o       nodul inflamator cu dezvoltare rapida (zile)

o       diametru mare (cm)

o       semne celsiene pozitive

o       durere, de obicei leziune unica

o       evolutie naturala: la 7 zile de la constituire devine fluctuent, varful nodulului se necrozeaza (burbion) persista o saptamana; la 3 saptamani burbionul se elimina spontan impreuna cu continutul -> ulceratie -> vindecare cu cicatrici deformante

o       tratament: antibiotice general si local, incizie si drenaj (momentul -> aparitia burbionului

o       odata aparut, recidiveaza -> pacientul ramane purtator sanatos de stafilococi patogeni

o       Furunculoza -> exista concomitent mai multi furunculi; evolutie cronica recidivanta; apare in conditii de imunodepresie (DZ, neoplazii, SIDA, sindroame congenitale imunodepresive)

•         variante particulare:

•         furunculul antracoid (carbuncul):





v     la nivelul cefei

v     se dezvolta mai multi furunculi concomitent

v     sunt prinsi intr-o masa unica -> pseudotumora de 10-15 cm + adenopatie, febra, semne celsiene

v     burbioane concomitent -> se elimina „eruptie in stropitoare”

v     rezolvare chirurgicala + antibiotice general si local

v     complicatie particulara -> difuziune la nivelul vertebrelor cervicale cu aparitia de periostita sau osteomielita

•         stafilococia maligna a fetei:

v     furuncul banal pe buza superioara

v     clinic: tesutul conjunctiv subiacent dermului foarte lax => edem masiv ce mascheaza nodulul determinat de furuncul; nodulul se palpeaza

v     complicatie: drenaj direct in sinusurile durei mater -> diseminarea infectiei => Tromboza septica de sinus cavernos:

–        instalare anuntata de cefalee brusc instalata de intensitate crescuta, febra (41-42ºC), diplopie, chemozis conjunctival

–        urmatoarele 48h coma -> deces

–        internare obligatorie + tratament conservativ cu antibiotice general si local; nu se intervine chirurgical

3. stafilococii ale glandelor sudoripare:

•         apocrine (axile + zona pubiana)

•         infectii doar dupa pubertate

•         infectia determina nodul inflamator (1-2 cm) asemanator furunculului situat de obicei axilar, rar pubian („hidrosadenita”)

•         interventie chirurgicala la aparitia burbionului

•         in lipsa tratamentului -> cronicizare, recidiva, deformari ale zonei

•         mai frecvent la sexul feminin

4. impetigo – stafilococic -> pe restul tegumentului; poate fi si streptococice sau candidozice

5. intertrigo stafilococic:

•         afectarea unui mare pliu

•         clinic:

–        pata eritematoasa difuza cu pustule + bule cu continut purulent pe suprafata

–        prin uscarea continutului -> cruste purulente

–        eroziuni prin spargerea bulelor

–        fisuri dureroase

–        identic indiferent de etiologie; necesita examen bacterian si micologic

–        tratament dezinfectant polivalent

6. granulom piogen ( =Botriomicom):

•         tesut de neoformatie aparut ca raspuns la o infectie bacteriana (stafilococ)

•         particularitate: bacteria se nideaza in dermul profund in urma unui tratament local; organismul nu reuseste sa elimine infectia (se stabileste un echilibru intre capacitatea de aparare a organismului si agresivitatea stafilococului

•         se poate dezvolta un abcces sau un flegmon (flegmonul de seringa)

•         clinic:

–        tumoare inflamatorie

–        dimensiuni mici 5-10mm

–        eritematoasa

–        usor sangeranda la atingere

–        se dezvolta rapid 2-4 saptamani de la traumatismul local

–        persista cronic indefinit

*      tratament:

–        exclusiv chirurgical

–        cauterizarea fondului

*      localizare:

–        degetele mainii

–        buze

–        varful limbii

*      diagnostic diferential cu tumori maligne:

–        bazocelulare

–        spinocelulare

–        melanom acrom

Streptodermii

etiologie: Streptococ β-hemolitic

- clasificare in functie de varsta:

•         nou-nascut: Pemfigus epidemic -> clinic:

–        eruptie buloasa cu continut serocitrin superficial

–        halou eritematos

–        pe torace, membre

–        trece usor de la un copil la altul

–        tratament: decaparea bulelor, badijonare cu dezinfectante

•         2-12 ani:

–        impetigo contagios streptococic („bube dulci”):

*      miniepidemii de colectivitate

*      primele manifestari peribucal

*      extindere restul fetei, gat, 1/3 superioara a toracelui

*      pete eritematoase difuze (pe suprafata lor apar bule care se crustifica foarte rapid) cruste melicerice  -> galbene, translucide

*      nu afecteaza starea generala

*      izolare, Penicilina p.o

*      antibioterapie topica, solutii dezinfectante

–        intertrigo streptococic

*      Particularitate -> localizare in santul retroauricular unilateral

*      pliu fisurat pe fond eritematos, cruste melicerice

*      miniepidemii

•         adulti:

–        angulus:

*      fisura dureroasa la comisura labiala uni sau bilateral

*      inconjurata de halou eritematos

*      evolutie: vindecare spontana, extindere la mucoasa

–        cheilita acuta streptococica:

*      fisuri dureroase la nivelul buzelor

*      descuamatie fina

*      bilaterala

•         !!!! poate fi date si de stafilococ (suse mai putin agresive), candida

–        ectima:

*      de obicei streptococica

*      stafilococul mai rar

*      localizare specifica -> gambe

*      in prima faza bula cu continut net purulent -> cateva ore -> crusta purulenta groasa + halou eritematos larg (1-2 cm)

*      diagnostic: dupa indepartarea mecanica a crustei, subulceratie aproape perfect rotunda = ectima propriu-zisa

*      Streptococ -> leziune unica, stafilococ ->leziuni multiple (3-4)

*      tratament topic

–        infectia sistemului limfatic tegumentar:

*      tegument si mucoasa intacta = bariera

*      leziuni reprezinta poarta de intrare: fisura interdigitala urmare a epidermofitiei, ulcer cronic de gamba, traumatism ->limfangita acuta streptococica

*      clinic: banda eritematoasa liniara, dura dureroasa, sindrom febril

*      evolutie: vindecare spontana, forma majora -> erizipel

Dermatoze alergice

Clasificarea antigenilor:

- dupa calea de patrundere:

            - pneumoalergeni:

•         praf de casa = acarieni (Dermatofagoides pteronissimum)

•         polenuri

•         mucegaiuri

•         prafuri industriale

•         faina

•         scuame de animale

            - alergeni alimentari (trofoalergeni):

•         proteine animale: peste, miel

•         proteine de ou: ovalbumina

•         proteine de lapte: lactoglobina (mai ales la persoane atopice)

•         nuci, arahide, cacao, scoici

•         fructe rosii (capsuni, zmeura, fragi, tomate)

•         banane, ananas (contine nichel), kiwi

•         conserve alimentare

•         arome din alimente

- bioalergeni:

•         infectii bacteriene

•         infectii virale

•         infectii fungice

•         paraziti intestinali/cutanati

- alergeni medicamentosi:

•         produse cortizonice, acid acetil salicilic, sulfamide

•         anestezice (in special novocaina)

•         fenolftaleina din purgative (ciocolax)

•         codeina

•         antibiotice (penicilina)

Testarea cutanata (pentru identificarea alergenului)

- nu intotdeauna are valoare diagnostica de 100%

- metode:

•         test epicutan = patch test (prin alipire):

–        hipersensibilizare intarziata (dermatita de contact, eczema de contact)

–        Cr, Ni, Co, coloranti, cauciuc

–        substanta se inglobeaza in vaselina. Se aplica pe o hartie de filtru rondele de aluminiu. Se aplica pe tegument (antebrat) si se fixeaza cu un leucoplast. Se lasa 48-72 h, apoi se ridica plasturele => se citeste eritemul si papula. Poate apare o reactie si la plasture

–        martor negativ -> vaselina pura

•         test prin scarificare (zgariere); prick-test (intepare)

–        hipersensibilizare imediata:

•         urticarie

•         dermatita atopica (eczema atopica)

–        medicamente, alimente, alergeni de mediu (praf, polen)

–        martor negativ serul fiziologic, martor pozitiv histamina

–        pe tegumentul indemn se aplica o picatura din solutia care contine alergenul. Prin picatura se aplica un ac perpendicular sau oblic si se inteapa tegumentul, intepare epidermica, fara sangerare.

–        Se lasa 20-30 de minute, se sterge picatura, se citeste eritemul ( 2-3 mm) si edemul.

•         testare prin intradermoreactii (alergenii patrund la nivel papilar)

–        sensibilizare intarziata si imediata tardiva

–        alergeni microbieni, tuberculina, micotici, medicamentosi

•         la medicamente:

•         clinic pozitiv in antecedente

•         sensibilizare imediata tardiva

•         prick test negativ

•         IDR(+)

–        citirea 48-72 h

–        pentru unele medicamente:

•         IDR poate fi agresiva (soc anafilactic) -> cu masuri de precautie (linie venoasa)

•         prick test (+)

Tipul urticarian:

Urticaria:

–        dermatoza alergica caracterizata prin placi eritemato-edematoase cu debut brusc tranzitorii si pruriginoase

–        isi schimba forma, localizarea

–        mecanism:

•         hipersensibilitate tip I:

- clinic

•         leziunea apare brusc in cateva minute (placi, placarde), cu forme neregulate, eritematoase, edematoase

•         uneori au culoare alba, „de portelan” (predomina edemul)

•         de aproximativ cativa milimetri pana la zeci de cm (placarde)

•         Localizare -> oriunde pe suprafata corpului, exceptie extremitatea cefalica

•         leziuni tranzitorii -> se modifica ca forma si dimensiuni; intotdeauna sunt intens pruriginoase.

•         Gratarea leziunilor determina aparitia de noi leziuni (degranularea mastocitelor)

•         digestiv: greata, varsaturi, diaree (edem intestinal)

•         renal: oligurie (in momentul debutului leziunii), poliurie (la retragerea leziunii)

•         artralgii, febra, cefalee

•         modificarea starii generale

 - forme de urticarie:

•         urticaria rubra -> leziuni intens rosii

•         urticaria hemoragica -> extravazarea hematiilor

•         urticaria buloasa

•         Urticarie acuta -> evolueaza 4-6 saptamani,

•         Urticarie cronica -> evolueaza mai mult de 6 saptamani

•         Edem angioneurotic = edem Quincke

•         forma de urticarie profunda

•         debut foarte rapid

•         evolutie acuta, uneori supraacuta

•         clinic:

•         edeme eritematoase la nivelul zonelor cu tesut conjunctiv lax abundent (pleoape, obrajii, buze, regiunea genitala -> scrot, labii)

•         manifestari edematoase la nivelul mucoaselor => ± disfagie, ± edem glotic (disfonie) -> asfixie fara tratament, edem meningean (-> crize comitiale)

•         urgenta medico-chirurgicala

•         e grava daca e postmedicamentos sau post intepatura de insecta -> necesita traheostomie

Forme patogenetice de urticarie sau edem angioneurotic:

  1. urticarii de hipersensibilizare-> regula celor 8I:

•         inhalati

•         instilati (medicamente picurate in nas, ochi)

•         ingerati (alimente, medicamente, bauturi)

•         injectati

•         infectia

•         infestatia (paraziti)

•         intepatura de insecta

•         inserati (medicamente, materiale artificiale introduse in organism)

  1. urticarii fizice:

•         la frig: mai frecvent la persoanele  cu crioglobulinemie (expunerea la frig -> afectarea mai ales la nivelul fetei si mainilor)

•         solara:

•         sensibilitate tegumentara la radiatiile UV

•         in cursul expunerii la radiatiile UV la inceputul sezonului cu soare se produce o desensibilizare in timp

•         se recomanda o desensibilizare inainte de inceputul sezonului cald

•         la caldura: in contact cu obiecte fierbinti

•         factice sau dermografisme: gratarea tegumentului => linii eritemato-edematoase aparute in 15-20 secunde si dureaza uneori zeci de minute; reactivitate cutanata la traumatisme

•         la presiune:

•         centura

•         bretele

•         pe talpa sau fese

•         necesita corticoterapie

*      colinergica:

–        conditii ce determina cresterea temperaturii organismului (efort fizic, bai fierbinti, bauturi fierbinti)

–        leziuni papuloase

–        alte manifestari: tahipnee, tahicardie, anxietate

•         la vibratii: extremitatea superioara -> maini (muncitori ce lucreaza cu aparate care produc vibratii)

•         acvagena: contactul cu apa

•         observatii: aerogena + frig -> risc de soc anafilactic (imersie brutala in apa rece) sau edem faringian si glotic (consum de inghetata)

3. urticarie sau edem angioneurotic ereditar sau familial => urticarie in diverse situatii

4. urticarie farmacologica:

•         medicamente

•         alimente: citrice (suprafata de contact), fructe de mare

•         crioglobuline

•         mentol

5. urticarie de contact (ex. la urzica):

•         IgE

•         efect farmacologic direct

Cauze endogene de urticarie:

•         infectia

•         colagenoze

•         hipertiroidism, hipotiroidism (rar)

•         diabet zaharat

•         sarcina

•         parazitoze intestinale

•         afectiuni maligne, paraneoplazice: carcinoame, limfoame

- dg. pozitiv -> leziuni tipice, etiologie

Tratamentul urticariei

- specific:

•         indepartarea cauzei

•         desensibilizare specifica: se administreaza Ig care sunt specifice unui anumit alergen (ex:Ig la praf de casa). Se administreaza in doze progresiv crescande intradermic (0,1-1 ml)

•         Indicatii -> tratament nespecific ineficient

- nespecific: desensibilizare nespecifica

Ø      medicamente antihistaminice:

  •  antihistaminice de sinteza:

•          actioneaza la nivel tisular

•          blocarea receptorilor H1 sau H2 la nivel tisular => reduc permeabilitatea tisulara

      • antihistaminice anti receptori H1:

•         generatia I (au efect sedativ):

•         Hidroxizin

•         Clorfenilamina

•         Clorfenoxamina

•         Tavecin

•         Ciproheptadin (Peridol)

- prezinta ca efecte adverse: uscaciunea gurii, somnolenta, interactiune cu alcoolul

•         generatia a II-a (nu traverseaza bariera hematoencefalica => nu au efect sedativ):

•         Claritine

•         Kestine

•         inhibitori ai sintezei histaminei la nivelul mastocitului si bazofilului:

•         Glucocorticoizi:

•         Indicatii: fenomene severe si rapid extensive, urticaria la presiune si intepatura de insecte, urticaria postmedicamentoasa

•         HHC 100-150 mg i.v , administrat la 6-8 h; se continua cu Prednison cateva zile (2-3 zile)

•         !! neindicata corticoterapia in urticaria cronica

•         substante care inhiba eliberarea histaminei: adrenergice

•          Indicatii: edem angioneurotic, soc anafilactic, cele ce nu raspund la medicatia prezentata anterior

•          Adrenalina 1‰: 0,1-0,5 ml sc, se repeta la 15-20 de minute daca nu se amelioreaza simptomatologia

•          Efedrina

•          Cromoglicat de Na

•          Ketotifen

Eczema

-         definitie: dermatoza alergica, aspect clinic polimorf -> leziuni elementare foarte diferite: eritem, vezicule/papule, scuame, lichenificatie, keratoza

-         factori de teren: teren atopic (familiar), stres => reactivarea leziunilor edematoase

- clinic -> forme evolutive:

•         eczema acuta (dureaza pana la 4 saptamani):

–        debut brusc

–        leziuni eritemato-edematoase si veziculare; veziculele se erodeaza => eroziuni ce zemuiesc

–        prurit

–        senzatie de arsura

–        edem

•         eczema subacuta (evolueaza pana la 2 luni):

–        eroziuni

–        fisuri fara zemuire

–        scuame (parakeratoza)

–        Escoriatii

•         eczema cronica (evolueaza mai mult de 2 luni):

leziuni uscate

–        parakeratoza, scuame groase, lichenificatie

–        prurit

–        fisuri

   - manifestari asociate:

*      adenopatii locoregionale

*      subfebrilitati

*      eozinofilie

etio-patogenetic:

A) eczeme exogene produse prin contact cu substante din exterior:

–        iritativa sau ortoergica (mecanism dublu: iritant + sensibilizant):

•         localizarea pe maini

•         contact cu: detergenti, substante caustice (baze slabe), uleiuri minerale, solventi organici (benzina)

•         se distruge bariera epidermica

•         caracteristic:

–        apar in conditii de munca -> apar la toate persoanele ce folosesc substantele -> apar imediat la contact

–        leziunile apar strict pe suprafata de contact  si dispar dupa intreruperea contactului (in week-end, concediu)

•         evolutie acuta sau cronica

–        alergica:

•         sensibilitate la unele substante

•         faza de inducere a sensibilizarii

•         faze de reexpunere:( Fe, Ni, Cr, Co, ciment, etc)-> cauciuc, parfumuri, plante, lac de unghii, crema de maini

•         caracteristic:

–        apare la anumite persoane

–        apare dupa mai multe zile de la contactul initial

–        leziuni mai extinse decat suprafata de contact

–        leziunile dispar dupa o perioada de timp de la intreruperea contactului cu alergenul

–        Fotoalergica -> sensibilitate tegumentara dupa ce substanta alergizanta patrunde in organism sau ia contact cu pielea, dupa o expunere prealabila la UV

•         medicamente: tetraciclina, acid nalidixic, fenotiazine, anticonceptionale (unele), tiazide, fenotiazide

B) eczeme mixte (factori endogeni+factori exogeni):

–        mumulara (discoida):

*      placa rotunda, zemuinda, eritematoasa

*      disemineaza

*      sensibilizare la: alergeni microbieni (sfera ORL, dentara si genitala), medicamente (antibiotice), atopici, microtraumatisme

–        dishidrotica:

*      vezicule la nivelul mainilor, picioarelor

*      veziculele au plafon gros <= strat cornos gros

*      leziuni foarte pruriginoase

*      asociat veziculelor => mici eroziuni => scuamare periferica

*      cauze:

–        Cr, Ni, Co

–        factori infectiosi micotici

–        stresul (recidive)

–        caldura (frecvent in sezonul cald)

–        Microbiana -> examen bacteriologic

–        de staza:

*      gravitationala sau de staza -> insuficienta cronica venoasa

*      gambe, picioare

*      eritem, edem, vezicule, scuame

–        eczema seboreica:

*      teren seboreic (uneori caracter familial)

*      regiuni seboreice: scalp, sprancene, sant nasogenian, conduct auditiv extern si periauricular, presternal, interscapular, penian.

*      eritem + scuame

*      se adauga o ciuperca: Pytirosporum ovale

*      se reactiveaza in stress

*      se agraveaza in boli neurologice (Parkinson), boli cardiace cronice, boli digestive

*      extindere crescuta la bolnavi HIV

*      copii nou-nascuti: eritrodermie, eritem generalizat ( cu descuamare generala, stare generala buna), debuteaza la 2-3 luni de viata

–        eczema fisurala sau asteatozica:

*      la persoane varstnice ce stau in apropierea surselor de caldura

*      aspect uscat + scuame poliedrice delimitate de santuri (brate, coapse)

–        neurodermita circumscrisa

*      lichenificare: tegument ingrosat

*      localizare: cervicala posterioara, scrotal, maleolar

*      prurit foarte intens

tratament:

•         patogenetic (antiinflamatoare)

–        corticoterapia:

.topica (locala) -> leziuni restranse:

–        clasa I: Clobetalol propionat (Dermovate, Cormax de 2 ori /zi dimineata si seara); NU se aplica pe fata

–        clasa II: Elocom, Advantam, Cutivate; efect prompt, nu dau dependenta Dermovatului, Betaderm

–        clasa III: Pivalat de flumetazona, Triamcinolon, Fluocinolon; NU se aplica pe fata

–        clasa IV: HHC acetat (produs mai slab, nu da dependenta)

in eczeme uscate (cronice) → unguente (contin numai excipient gras), iar in cele subacute si acute se recomanda creme (contin excipient gras + apa)

- se incepe cu clasele I si II, iar dupa ameliorarea fenomenului => se recomanda clasele III si IV

-         se administreaza maxim 3 saptamani

-         gudroane: Ichtiol (reduce epidermopoeza), Tumenal

•         PUVA terapie

•         climatoterapie

•         Sistemica -> leziuni foarte extinse, insuficienta tratamentului topic

–        Prednison: 30-40 mg/zi 2-3 saptamani + terapie cortizonica topica

*      etiologic:

–        eczeme bacteriene: antibiotice local/general

–        eczeme micotice: antifungice

C) eczema endogena (atopica)

- patogenie:

•         tendinta de a dezvolta astm bronsic, rinita alergica, dermatita atopica, datorita unei productii crescute de IgE prin sensibilizare la alergeni obisnuiti (caracter familial)

•         receptivitate scazuta la infectii

•         deficit de IgA secretorii

•         teoria blocadei receptorilor β adrenergici cu stimularea receptorilor α

Clinic -> trei forme:

•         infantila:

–        luna V-VI: placi si placarde eritematoscuamoase mai ales la nivelul obrajilor, mentonului, buzelor

–        ramana o zona intacta la nivel peribucal

–        uneori leziuni la nivelul extremitatilor (placi, placarde), trunchi, m. fesieri

•         juvenila:

–        flexori:

•         lichenificatie

•         escoriatie

•         papule

•         - mai ales la nivelul plicii cotului si palmar

–        tegument xerotic (uscat), pruriginos, se pot produce impetiginizari (suprainfectii)

•         adult:

–        eritem

–        scuame

–        lichenificatie

- mai ales la nivelul flexorilor, sunt diseminate

- caractere asociate:

•         paloare tegumentara

•         prurit persistent

•         xeroza cutanata

•         manifestari oculare (cataracte, chiar si la copii)

criterii de diagnostic:

•         criteriu major: afectiune cutanata pruriginoasa cronica

•         criterii minore:

–        istoric de leziuni flexulare

–        istoric de astma bronsic

–        tegumente xerotice

–        dermatita flexulara vizibila

–        debut sub 2 ani

- complicatii:

- infectioase: bacteriene, virale, micotice

- eritrodermizare -> nou-nascuti

- tulburari de crestere la copii

tratament:

•         sistemic:

–        antihistaminice (eficienta medie)

–        corticoterapie: topica (de preferat), generala (tratament topic insuficient)

•         Emoliente ->unguente cu uree: Rombalsam

•         unguent slab keratolitic (copil mare, adult, NU la copil mic)

•         unguent cu Ihtiol (leziuni uscate)

•         cure heliomarine

•         regim igieno-dietetic: excluderea alimentelor si medicamentelor alergene

•         PUVA terapie

•         climato-terapie

Dermatoze profesionale

orice modificare a tegumentului aparuta in relatie cu aplicarea unei profesiuni

- factori de agresiune:

•         Mecanici -> frecare => durioame (bataturi), clavusuri (bataturi la picioare)

•         Fizici -> expunere cronica la radiatia solara=> keratoze actinice = zone circulare de piele rugoasa rosie spre brun, sunt leziuni preneoplazice (keilite actinice cronice = descuamare, fisurare a buzei inferioare, leziune preneoplazica)

•         expunere la radiatii X => radiodermite cronice pe dosul mainilor =  arii de tegument atrofic, cu tulburari de pigmentare, depigmentare/hiperpigementare alternante + teleangiectazii exprimate, tegumentul este mai subtire

•         factori biologici: candidoze interdigitale <= la cei ce lucreaza cu dulciuri; micoze profunde (actinomicoza: edem limfatic cronic + gome) <=mineri

factori chimici:

iritanti primari (obligatori): acizi tari, baze tari, saruri caustice

=> dermatita de contact ortoergica (apare la toti): apare imediat,este strict localizata la nivelul zonei de contact, dispare dupa indepartarea cauzei

alergeni: coloranti (in special anilinici), rasini, cleiuri, produse petroliere, produsi ce contin Cr, Ni, Co

=> dermatita de contact alergica (apare doar la unii): apare dupa o perioada de latenta imunologica, depaseste locul contactului direct, se autointretine

!!! in ambele apar placi eritematoase, ± vezicule, scuame, senzatie de arsura/durere

- tratament local cu dermatocorticoizi

acnee profesionala -> formeaza sindromul seboreic secundar:

acnee la Cl (clorul e lipofilic, se localizeaza in glandele sebacee ale fetei -> reactie inflamatorie)

•         acnee la ulei = ELAIOCONIOZA (nu contactul direct cu ulei mineral determina acnee ci particulele din compozitie care astupa porii  la nivelul tegumentului care a venit in contact cu uleiul respectiv) => papulo-pustule foliculare (frecvent pe brate, coapse, gambe)

Colagenoze

Lupusul eritematos

= boala autoimuna in care apar anticorpi antinucleari impotriva ADN dublu catenar; expunerea la UV accentueaza productia de atc.

- Clinic -> spectru foarte variabil de la forma cea mai grava (LES) -> cea mai usoara (LE cronic -> afecteaza numai tegumentul)

- lupus intermediar= stari intermediare de trecere de la o forma usoara la una grava

LES

- afecteaza egal ambele sexe

- varful incidentei 20-40 de ani

- clinic:

•         debut sub forma unui sindrom febril prelungit

•         afecteaza aparatul osteo-articular: artralgii meteorosensibile

•         miopatie

•         scaderea fortei musculare

•         Poliserozita (exudat la nivelul sinovialelor articulare, pleurelor, pericardului)

•         hepatita cronica lupica

•         encefalopatie lupica

•         glomerulonefrita cronica lupica (dupa 1-2 ani de evolutie); evolueaza spre insuficienta renala cronica (principala cauza de deces)

•         manifestari cutanate apar in 80% din cazuri:

•         eruptia tipica = placard violaceu cu dispozitie caracteristica pe piramida nazala si extensie spre obraji = eruptie in fluture; pe placard apar si telangiectazii, fara scuame

•         manifestari atipice -> constituie imaginea LE cronic

•         cea mai rara = eruptie buloasa generalizata (buloza lupica)

diagnostic:

AAN, CIC, scaderea C3

creste VSH-ul

leucopenie

anemie hemolitica -> din cauza diversitatii de atc ce apar pe parcurs

trombocitopenie

reactie fals pozitiva pentru sifilis -> apar atc. antifosfolipidici

- tratament:

corticoterapie generala: 1-2mg/kg pana la ameliorarea simptomatologiei clinice + cure scurte de citostatice: IMURAN, CICLOFOSFAMIDA

intretinere: antipaludice de sinteza: CLOROCHIN 1-2 ani; daca se obtine remisiunea completa acestea previn recidivele

 

LE cronic (lupus discoid)

- initial o placa unica pe fata (pentru ca radiatiile UV favorizeaza aparitia)

            - la nivelul placii:

•         placa violacee de tip eritem pasiv care la periferie are scuame furfuracee, foarte aderente de placa

•         in zona centrala placardul devine atrofic

•         pe suprafata placardului apar telangiectazii liniare

- daca boala nu e tratata, apar mai multe placi, se extind si afecteaza pavilioanele auriculare

- in timp se pot extinde la decolteu, maini

- nu apar anticorpi antinucleari circulanti in ser, se pun in evidenta doar prin biopsie din tegumentele afectate prin imunofluorescenta

-         pacientii cu LE cronic sunt monitorizati pentru ANA serici anual; daca ei apar => viraj spre formele mai grave -> lupus intermediar -> LES

- tratament:

•         incepe direct cu antipaludice de sinteza (1-2 ani)

–        ramane intotdeauna o cicatrice atrofica depresiva roz-deschisa

–        efecte adverse ale antipaludicelor de sinteza:

afectarea retinei = retinopatie iatrogena -> cecitate (obligatoriu FO/luna)

•         tratament local: Dermatocorticoizi -> majoritate determina ei insisi atrofie; se aleg: LOCOID (de preferat), ELOCOM, ADVANTAN

•         interdictia expunerii la soare, indiferent de forma de lupus-> se folosesc produse fotoprotectoare












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani