Referate Meniu


 

referat psihologie, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre:

Baterie de teste pentru aprecierea nivelului de dezvoltare a capacitatii de coordonare





Baterie de teste pentru aprecierea nivelului de dezvoltare a capacitatii de coordonare

1. Coordonarea senzori-motorie (proba de apreciere a distantei) Valentina Horghidan ( 1997)

2. Coordonarea segmentara (test Bruininks-Oseretsky)

3. Coordonarea membrelor superioare (test Bruininks-Oseretsky), citat de Horghidan V. ( 1997)

Testul este format din 9 itemi, prin care sunt puse in evidenta coordonarea miscarilor bratelor, precizia miscarii mainilor si degetelor, ca si unele aspecte ale coordonarii vizual motorii.

4. Testul de coordonare generala Denisiuk

Consta din: alergare 5m, ocolirea unui fanion 360 de gr ade, alergare, rostogolire inainte, alergare, ocolirea celui de-al doilea fanion 180 de grade, alergare in sprijin indoit, rostogolire inainte, ocolirea fanionului 360 de grade si sosirea la locul de unde a plecat. Salteaua este dispusa la mijlocul distantei dintre cele doua fanioane. Traseul dus-intors masoara 30 m si se cronometreaza.

5. Testul de coordonare generala Matorin

Testul Matorin masoara coordonarea generala si echilibrul si consta dintr-o saritura cu intoarcere in jurul axei longitudinale a corpului (spre stanga sau spre dreapta).  Etalonandu-l, Matorin a echivalat performanta de peste 360 de grade cu calificativul “foarte bine”.

6. Testul “MYL” de coordonare in educatie fizica si sport - Firea E., Gagea A., ( 1990 )

Acest test, denumit de noi Myl, are acelasi instrumentar si tehnica de investigatie ca si testul Myra Y Lopez, dar este simplificat si transformat in interpretare, de la semnificatia predominant psihiologica, la cea de motricitate.

Motivam simplificarea si trasformarea prin intentia noastra de a mari practicitatea testului: mai simplu, mai rapid, cu accesibilitate mai larga a diverselor categorii de utilizatori si prin aceea de a adapta semnificatia testului la domeniul educatiei fizice si sportului, prin completarea informatiilor despre coordonarea motrica. Acest test, denumit de noi Myl, are acelasi instrumentar si tehnica de investigatie ca si testul Myra Y Lopez, dar este simplificat si transformat in interpretare, de la semnificatia predominant psihiologica, la cea de motricitate.

Motivam simplificarea si trasformarea prin intentia noastra de a mari practicitatea testului: mai simplu, mai rapid, cu accesibilitate mai larga a diverselor categorii de utilizatori si prin aceea de a adapta semnificatia testului la domeniul educatiei fizice si sportului, prin completarea informatiilor despre coordonarea motrica.

Aprecierea coordonarii motrice este utila pentru selectia primara, constatarea nivelului de pregatire sportiva, constatarea ecoului biologic al efortului acut din lectiile de educatie fizica sau din antrenamente, precum si, intr-o mica masura, pentru prognozarea prestatiei sportive competitionale.

Instrumentar:  Pentru aplicarea testului Myl sunt necesare:

- coala de hartie alba, format A 4 cu patru linii frante (zig-zag-uri) si doua linii orizontale (fig.1), dispuse astfel:

·        doua zig-zag-uri cu latura de 10 mm, unghiuri de 60 grade si trei varfuri in exterior, dispuse simetric fata de axa verticala de simetrie a coalei, la distanta de 20 mm de marginea superioara a hartiei si cu varfurile la distanta de 30 mm fata de marginile laterale;

·        doua zig-zag-uri, cu aceleasi dimensiuni, dispuse simetric fata de axa verticala de simetrie a coalei, la 20 mm de marginea inferioara a hartiei si cu varfurile la distanta de 70 mm fata de marginile laterale.

·        pe coala de hartie mai sunt trasate doua linii orizontale, de la o margine la alta a coalei, la distanta de 100 mm fata de marginea superioara, respectiv 100 mm fata de marginea inferioara a hartiei;

·        doua creioane ascutite.

Tehnica de inregistrare:

1. Coala imprimata se fixeaza orizontal (eventual cu pioneze) in fata subiectului asezat in pozitia corecta de scris.

2. Subiectul este instruit sa parcurga, simultan cu ambele maini, zig-zag-urile din partea superioara a hartiei (mai departate de el), prin flexia coatelor (spre el), incepand cu mainile intinse si creioanele verticale, iar in continuare (fara pauza) sa deseneze zig-zag-urile cat mai fidel (ca dimensiune, unghiuri si directie) pana la prima linie, cu control vizual (privind ceea ce deseneaza) si tot fara pauza, dar fara controlul vizual, adica cu un ecran (eventual din carton) tinut de experimentator la distanta de 20-30 cm in fata ochilor subiectului, sa deseneze cat mai fidel aceleasi zig-zag-uri, pana la a doua linie orizontala (cea mai apropiata de subiect).


 

Imprimatul testului MYL (format A.4)

3. Subiectul este instruit sa parcurga prin miscare de extensie a coatelor, in anteducatie, zig-zag-urile din partea inferioara a coalei (cele mai apropiate de el), iar in continuare pana la linia orizontala din partea superioara a coalei (cea mai departata de el).

4. Mainile nu se sprijina.

 Prelucrarea grafo-analitica

1. Se numara varfurile exterioare ale zig-zag-urilor desenate, separate celor desenate cu control vizual si separat cele desenate fara control vizual.

2. Se masoara sau se apreciaza lungimea medie a segmentelor liniei vizual.

3. Se masoara sau se apreciaza deviatia de directie a zig-zag-urilor desenate (fata de cele imprimate).

Interpretarea

1. Se interpreteaza forma desenului conform tabelului 1.

2. Se interpreteza diferenta de forma conform tabelului 2.

3. Se calculeaza punctajul general prin inmultirea punctajelor partiale, conform tabelului 3.

4. Se apreciaza coordonarea motrica in testul Myl prin calificativ general, conform nomogramei 1.

Aprecierea formei desenului (tabel 1)

CALIFICATIV

 

INDICATOR DE FORMA

 

U

M

 

BBine

B
 

Satisf.

 

Rau

R

 


1-Nr.de virfuri desenate cu control vizual

Nr

5

5+/-

>=5*/-2

2-Nr. de virfuri desenate fara control vizual

Nr

10

10+/-

>=10°+/-3

3-Lungime medie a segmentelor

Nr

10

10+/-

>=10°+/-3

4-Deviata de la directie

Nr

<(+/-10°)

>=10°

Nota: se acorda calificativ pentru fiecare zig-zag desenat ( separat dreapta, stanga si separat in miscare de anteductie si retroductie ).Total 16 calificative. Se acorda calificativul majoritar. In caz de egalitate, se acorda calificativul S. Exemplu: forma( F) =BRSSSSRRBRSSSSSS ---àS

Aprecierea diferentei de forta dintre miscare de flexie a cotului si miscarea de extensie a cotului in anteductie, dintre miscare de control vizual, dintre dreapta si stanga (tabel 2)

INDICATORUL DE

DIFERENTA

 

CALIFICATIV

 
                     

U

M

 

Mare

M

 

Mica m

 


1-Diferenta de forma dintre miscarea de retroductie si anteductie

%

<=33

> 33

2-Diferenta de forma dintre miscarea cu control visual si fara contro visual

%

<=33

> 33

3-Diferenta de forma dintre miscarea cu bratul sting si cea cu bratul drept

%

0<=33

>  33

Nota: se acorda calificative pentru fiecare tip de diferenta


Punctajul calificativelor de forma si diferenta ale Testului MYL (tabel 3)

CALIFICATIV

 


BINE

B

2

>=5*/-2

SATISFACTOR

S

1

>=10°+/-3

SAU

R

0

>=10°+/-3

MARE

M

1

0,5

0,5

MIC

M

2

1

1

Nota: Punctajul general se obtine prin inmultirea punctajelor de la fiecare indicator calitativ. Exemplu: Punctaj ( P)=2.  1.  0,5.  1 --à 1

Relatia neliniara dintre punctaj si calificativul general al Testului ” MYL”( Nomograma 1)

Nota: Punctajul de pe ordonata ii corespunde prin intermediul curbei, un calificativ pe abscisa. Exemplu: 1---à S (satisfacator)

Aprecierea coordonarii motrice bidextre, simultane, cu si fara control vizual se colaboreaza cu alte informatii despre motricitate (viteza de reactie, dexterimetria etc.) in sprijinul conducerii stiintifice a procesului de educatie fizica si sport.

Putem concluziona urmatoarele: coordonarea globala este definita: abilitatea de a coordona miscarile bratelor, picioarelor si trunchiului, in activitati in care corpul in totalitate, este in miscare.


7.      Teste si exercitii ce pot fi folosite sub forma de teste in scopul verificarii capacitatii de coordonare

7.1. Executarea simultana a miscarilor de brate, de trunchi si de picioare in diferite planuri si directii

De exemplu, din stand:

1-  pas inainte cu piciorul drept, cu ridicarea bratului stang lateral;

2-  pas inainte cu piciorul drept, cu ridicarea bratului drept lateral;

3- apropierea piciorului drept de cel stang, cu rotarea bratelor prin jos, inapoi;

4- saritura pe ambele picioare, cu rotarea bratelor prin inainte sus si revenire in pozitia de plecare.

Exercitiul se executa in continuare incepand cu piciorul stang si bratul drept.

Profesorul demonstreaza o singura data pe parti, dupa care executantii il efectueaza dupa numaratoare, fara pregatire prealabila.

Aprecierea executiilor se face potrivit urmatorului punctaj:

        - 10 puncte – reproducerea exercitiului fara greseli;

        - 9,5 puncte – comiterea unei greseli (lipseste coordonarea              

          dintre miscarea bratelor si cea a picioarelor sau se omite una   

          din miscari);

        - 9 puncte – pentru comiterea a doua greseli;

        - 8,5 puncte – pentru comiterea a trei greseli.

7.2. Trecerea de la o miscare la alta.

                    Stand:

         1- saritura in departat cu ducerea bratelor lateral;

         2- saritura cu apropierea picioarelor cu ridicarea bratelor lateral.

Se repeta de 4 ori.

Antrenorul demonstreaza exercitiul o data, dupa care se admite o executie de proba, apoi se trece la executarea testului pentru nota, acordand:

         - 10 puncte – pentru trecerea de la primul exercitiu la celalalt

           fara gresala si cu mentinerea ritmului de executie; 

         - 9,5 – pentru trecerea fara gresala, dar cu modificarea ritmului  

           executiei (oprire intre executii);

         - 9 puncte – pentru trecerea de la primul exercitiu la al doilea    

           cu comiterea unei greseli;

         - 8,5 puncte – pentru trecerea de la primul exercitiu la celalalt,      

           cu comiterea a doua greseli.

   Exercitiile prezentate in continuare pot fi folosite sub forma de teste in scopul verificarii capacitatii de coordonare. Testul se considera trecut numai in cazul in care nu au fost comise mai mult de doua erori. Exercitiul folosit pentru testare nu trebuie sa fie cunoscut in prealabil de catre executanti. Ei il vor executa inaintea testarii o singura data, impreuna cu antrenorul.

·        Stand:

 1 – ridicarea piciorului drept intins inapoi odata cu ducerea bratului drept inainte si a celui stang inapoi;

 2 – ducerea piciorului drept inainte cu schimbarea pozitiei bratelor;

 3 – ducerea piciorului drept inapoi cu rotarea bratelor prin inainte-jos;

 4 – revenire in pozitia initiala. 

Acelasi exercitiu incepand cu piciorul stang.

·        Stand departat cu bratele lateral:

   1 – intoarcere spre stanga cu indoirea piciorului stang, cu ducerea bratului drept inainte si a celui stang inapoi;

   2 – balansarea piciorului drept inainte cu intinderea stangului, odata cu balansarea bratului stang inainte si  a celui drept inapoi;

   3 – ducerea piciorului drept inapoi cu varful sprijinit pe si indoirea piciorului stang odata cu balansarea bratului drept inainte si a celui stang inapoi;

   4 – revenire in pozitia initiala.

Acelasi exercitiu se repeta in partea opusa.

8.Sensibilitatea kinestezica

Evaluarea abilitatii motrice si a preciziei miscarii, masuratori kinestezice

Vom prezenta in continuare cateva teste pentru evaluarea abilitatii motrice si a preciziei miscarii:

1. Evaluarea abilitatii motrice ( Testul Pieron)

Material: dextrimetru Pieron (aparatul este format dintr-o tija metalica de forma unui labirint, ale carui margini sunt fixate intr-un suport de fier. La o extremitate a tijei sunt insirate 10 monede metalice), cronometru.

Instructiuni date subiectului: “trebuie sa deplasati cele 10 monede pe labirintul metalic, de la extremitatea dreapta la cea stanga,  aceasta se face numai cu mana dreapta, iar mana stanga va ajuta  la fixarea suportului.”

Procedeul de examinare: se urmareste cu atentie ca subiectul sa lucreze cu o singura mana. Se da drumul la cronometru la comanda “incepeti!”.

Nota pentru inregistrare si calcul: se cronometreaza timpul pentru fiecare incercare. Suma acestor inregistrari da timpul total. Datele care au cea mai mare importanta in aprecierea abilitatii motrice sunt:

·        valoarea celei mai bune inregistrari (cel mai scurt timp, corespunzator deplasarii unei monede).

·        variatia, a carei formula de calcul este: Xmax-Xmin, exprima progresul facut de subiect prin exersare. Abilitatea este direct proportionala cu valoarea variatiei si invers proportionala cu timpul celei mai bune inregistrari.

2.  Test Tremometru - pentru evaluarea preciziei miscarii

Material: tremometru. Aparatul este compus dintr-un unghi metalic cu marginea gradata, un stilet, o sonerie de control si un suport. Creasta metalica, stiletul si soneria sunt legate in serie, in asa fel incat orice contact al stiletului cu peretele ungiului, inchide circuitul si declanseaza soneria.

Instructiunile date subiectului: trebuie sa deplasati stiletul in interiorul unghiului metalic, pe linia bisectoare, pornind de la baza catre varf. Orice atingere declanseaza soneria semnalizand greseala. Cautati sa nu atingeti deloc marginea metalica.

Procedeul de examinare: examinarea se face cu unghiul orientat in diferite pozitii (in numar de 3): orizontal si paralel cu planul corpului, cu deschiderea unghiului spre dreapta; vertical si paralel cu planul planul corpului, cu deschiderea unghiului in sus; si perpendicular pe planul corpului, cu deschiderea unghiului catre subiect. Subiectul executa de 10 ori miscarea pentru fiecare din aceste trei pozitii ale aparatului.

Nota pentru inregistrare si calcul: se inregistreaza pentru fiecare miscare locul unde a atins marginea unghiului. Pentru fiecare pozitie se obtine o serie de 10 inregistrari. Se calculeaza media aritmetica pentru fiecare serie.

Observatii: compararea mediilor aritmetice corespunzatoare celor 3 serii de inregistrari furnizeaza date interesante asupra preciziei miscarilor realizate in diferite directii in spatiu.

Sensibilitatea kinestezica, simtul muscular, aprecierea aptitudinii miscarilor – atat pentru brate cat si pentru picioare – se masoara cu chinezimetre, care schematic pot fi descrise astfel: rigle gradate, prevazute cu cursori, pe care subiectul examinat efectueaza o miscare de amplitudine oarecare, cu ochii inchisi, incercand a o reproduce apoi, fara a mai dispune de reperele cursorilor. Un exemplu putem da citandu-l pe prof. Epuran care in Metodologia cercetarii ( 1992 ) arata ca se poate face si Aprecierea marimii si greutatii mingilor – “simtul mingii- Cratty.

3. Teste pentru verificarea preciziei miscarilor in spatiu

Precizia miscarilor de brate, de picioare si de trunchi se apreciaza pe fondul unui ecran.

·        Miscari de brate, pe fondul ecranului, executate la un unghi de 450, 900, 1250, si mai mare.

·        Miscari executate cu un picior intins inainte, la un unghi de 450, 900, 1050; lateral la un unghi de 450, 650. Miscari cu bratele si un picior: bratele la un unghi de 900, picior drept ridicat lateral la 1050; bratele la un unghi de 1350, piciorul stang ridicat lateral la 450.

·        Miscari cu bratele, trunchiul si cu un picior: bratele sus, trunchiul aplecat inainte la 450, piciorul drept ridicat inapoi la 1050.

·        Stand cu bratele sus: extensia trunchiului la 1650 si aplecarea inainte la 450 (combinarea unghiurilor poate fi efectuata si la alte valori de grade).

·        Sprijin culcat facial: indoirea trunchiului la 1650, extensia trunchiului la 1750 si invers.

·        Din sprijin: 5 balansuri inapoi la 900 si balansuri inapoi la 1350. Aceeasi la balans inainte.

·        Din atarnat: 3 balansuri la 450 si 3 balansuri la 650.

Inainte de inceperea testarii se acorda executantilor trei executii de proba, comunicandu-le pe loc greselile comise. In continuare se trece la executarea testului, nota inregistrandu-se la finele fiecarei executii.

Pentru miscarile de brate si picioare se acorda urmatoarele calificative:

- exceptional pentru abateri mai mici de 40;

- bine pentru abateri de 4-50;

- suficient pentru abateri de 6-80;

- insuficient pentru abateri de peste 80.

Calificativele pentru miscarile de aplecare si indoire de trunchi (potrivit datelor lui A.I.Kravciuc, 1969):

- exceptional pentru abateri mai mici de 4,5-50;

- bine pentru abateri de 5,5,-60;

- suficient pentru abateri de 6,5-80;

- insuficient pentru abateri mai mari de 80.

Calificativele pentru balasarile din sprijin si atarnat:

- exceptional pentru abateri mai mici de 100;

- bine pentru abateri intre 10-150;

- suficient pentru abateri pana la 200;

- insuficient pentru abateri mai mari de 200.

·        Test pentru aprecierea preciziei miscarilor in timp si spatiu: miscari rapide cu ambele brate si cu un picior efectuate pe fondul ecranului gradat – fiecare miscare intr-o secunda: ridicarea bratelor la 650 si a piciorului la 450; ridicarea bratelor la 1350 si a piciorului la 900 (eroarea la fiecare miscare sa nu se depaseasca 50). Aceeasi cu bratele, trunchiul si un picior: indoirea trunchiului inainte la 1350 cu bratele sus si ridicarea piciorului inapoi la 900; bratele si trunchiul in extensie la 1350, piciorul inainte la 450.

·        Aprecierea amplitudinii balansului inainte si inapoi, din sprijin. Primele trei balansuri trebuie sa fie executate la 1250-1350 de la verticala, iar urmatoarele trei la 1600-1700. Testul se considera implinit daca la fiecare sarcina, doua balansuri din trei sunt executate la inaltimea ceruta.

·        Aprecierea amplitudinii balansului inainte si inapoi, din atarnat. Primele trei balansuri sa se execute la 500-600 de la verticala, iar urmatoarele trei la 900-1000, iar ultimele trei la 1300-1400. Testul se considera trecut daca in cadrul fiecarei sarcini doua balansuri dintrei sunt executate cu precizie.

·        Din sprijin: aprecierea balansului inainte la 1500-1600 de la verticala; aceeasi miscare cu schimb de sprijin. Testul se considera trecut daca trei balansuri succesive sunt executate la inaltimea dinainte stabilita, iar al patrulea la aceeasi inaltime dar cu schimb de sprijin.

·        Din atarnat: aprecierea balansului inainte la 16001700 de la verticala; aceeasi miscare cu schimb de sprijin. Testul se considera trecut daca trei balansuri se efectueaza la inaltimea dinainte stabilita, iar la al patrulea la aceeasi inaltime cu schimb de sprijin.

BIBLIOGRAFIE

1.      BEAUDOT ALAIN (1980) – La creativite a l’ecole,  Paris, P.U.F., 1980.

2.      BERNARD, MICHEL(1972) - Le corps, Paris, Edition Universitaires.

3.      BERTRAND, MONIQUE et DUMONT  MATHILDE (1970) – Expresion corporelle (mouvement ) et peusee, Libraire Vrin.

4.      CHERP – GILLION, BONNIE (1970) – Ohio State University. Basic movement education for children. (Rationale and teaching units ),  Addison – Wesley publishing company.

5.      De HILLERIN, PIERRE JOSEPH & colab., ERGOSIM (1996) – Ansamblu de concepte sau aparate de pregatire – Stiinta sportului nr.3 C.C.P.S./ C.S.S.R.,Bucuresti, pg.43

6.      De HILLERIN, PIERRE JOSEPH & colab. (1997) – Utilizarea unei metode de evaluare a echilibrului in testarea sportivilor juniori din centrele olimpice; Stiinta sportului nr. 5 C.C.P.S./C.S.S.R., Bucuresti, pg. 59

7.      DEMETER, A:, GAGEA, A:, FIREA ELENA (1975) – Metoda coplexa si practica pentru studiul modificarilor tranyitorii ale reactivitatii organismului elevilor care parctica educatia fizica si sportul, Rev.EFS.nr.8, 1975.

8.      ECLACHE J. P., (1979) -  Bases psysiologiques de l’aptitude physique.  Medicine du Sport, 53(2), 53-58.

9.      ECLACHE J., P., (1988) – L’aptitude physique et sa determination, revue bibliographyque, Bull, Ass. Biol., Soups.1.

10.  FAMOSE, JEAN PIERRE (1998) – Memento de l’educateur sportif., deuxieme degre. Formation commune ed.INSEP- Publications, Paris,1995, in S.C.J. nr./ 110 (1,trim.I) – “Invatarea”, 1998, pg.33-52, Franta

11.  GUIDETT, LAURA; PULEJO, CONCETTA (1995) – Evaluarea controlului echlibrului static in gimnastica artistica si inot, Surola dello sport, Italia, 1995, pg.14, 33, 74

12.  GUILLAUME (1979) – La psychologie de la forme,  Paris, Flammarion

13.  JACQUES – DALCROSE EMILE (1965) – Le rythme, la musique et l’ education, Foetisch Freres editeurs, Lausanne

14.  KENDALL, F.,PETERSON-McKENDALL, E., CREARY (1988) – Les muscles, bilan et etude functionnelle, Paris, Maloine, 3e edition

15.  LABAN, RUDOLPH (1971) – The Mastery of Movement, Londres, Mac Donald and Evans

16.  MANNO, RENATO (1992) – Actul motor in sport si aptitudinile coordinative. In: Les bases de l’entrainement sportif, Paris “Revue E.P.S”,1992, trad. SDP 371-374 – Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv,C.C.P.S., Bucuresti,1996 pg.135

17.  MARTENS, RAINER (1998) – Intensive participation in children’s sports, ed. Human Kinetics Publishers Champaign, Il.,1993. In: SCJ nr.111-112 (2-3) Perspective psihologice, 1998, pg. 27-46

18.  MARTIN, DIETRICH & NICOLAUS JURGEN (1997) – Capacitatile peformantei sportive la copii si simplificatiile pentru antrenamentul copiilor- “ Leistungs sport”, Deutscher Sportbund, nr. 5, sept., 1997

19.  MYRA, Z, LOPEZ ( 1989) – Test psihologic.

20.  NICOLE GUERBER, WALSH; CLAUDINE, LERAY, ANNICK, MAUCOWVERT; MANNO, R., (1992) - Aptitudinile motrice. In:  Les  bases de l’entrainement sportif, Paris, “Renne E.P.S.”, trad.; S.D.P. 371-374., C.C.P.S., Bucuresti 1996.

21.  PARTHENIU, A., NEACSU, C., JEFLEA, GENOVEVA, GAGEA A., Standard corelativ - integrat de criterii metabolice – endocrine si functionale nervoase si musculare, compatibile cu activitatea sportiva de inalta performanta, Rev,. EFS, nr.12, 1973.

22.  PERRIER JEAN – LOUIS (1975) – La forme et le sens, Paris, Denoel Gouthier, Mediations.

23.  REDFERN BETTY (1982) – Concepts in Modern Educational Dance. Dance Books, London, 1982 (First Published 1973)

24.  RENE JAM (1972) - Appreciation du niveau moteur des enfantes de 5 a11 ans,  Ed. Ph. Et Sport, nr.116/1972.

25.  ROUQULET, ODILE (1991) – De la tete aux pieds

26.  SWEIGARD, LULU, E. (1974) – Human movement potential, its idiokinetic facilitation, New York, Dodd-Mead Co.

27.  TH0MAS, JERRY, R., NELSON, JACK, K. (1990) – Determinarea relatiilor dintre variabile. In: Research, methods in physical activity, Human Kinetics Publishers, Champaign, Il. Trad. SDP 375-377 – Elemente de metodologie a cercetarii, C.C.P.S., Bucuresti 1996, pg.61

28.  THOMAS, JERRY,R. (1990) – Masuratori ale coordonarii, SDP 386-389,C.C.P.S., Bucuresti

29.  UNGER, EDGAR (1995) – Manual pentru antrenamentul muscular, ed. Meyer, Germania; ISBN 3-89124-241-7

30.  THOMAS, R., ECLACHE, J., P. KELLER,J. (1989) – Les aptitudes motrices. Structure et evaluation (Aptitudinile motrice. Strucura si evaluare) Paris ed. Vigot, 1989,pg.180,ISBN – 2-7114-1088-9

31.  WEINECK, J. (1992) – Scurte descrieri ale caracteristicilor psihofizice ale fiecarei etape de dezvoltare si consecinte pentru practica sportiva. Biologie du sport, ed. Vigot, Franta, 1992, trad. In SCJ “BIOLOGIA SPORTULUI,” C.C.P.S., Bucuresti, 1994

32.  WEINECK J., & KOSTERMEYER, GUIDO (1994) -  Leistimgsport, nr. 2, martie 1998, ed Philippka – Berlag  KONRAD Honing, Munster.




Copyright © Contact | Trimite referat