Logo referatele carte







Criterii temporale






Criterii temporale

I. RITMUL

 A. CE ESTE RITMUL?

Interesul pe care il suscita ritmul sfarseste mai devreme sau mai tarziu prin a se impiedica de un obstacol: definirea sa.  De asemenea, e preferabil sa il infrunti imediat inainte de al masura si de a incerca sa il depasesti.  In general, pentru un cuvant asa de des utilizat ca si ritm, dictionarele uzuale sunt satisfacatoare.  Dar ce spun ele?

 2. Ritm si periodicitate

3.  Ritm si perceptie

4. Ritm si structura

5. Ritm si muzica

 Clasificarea ritmurilor motorii

Am propus deja o incercare de clasificare generala a fenomenelor temporale, care cuprind tot ceea ce putem privi in durata, de la frecventele inalte la cicluri cosmice, trecand prin semnale unice.  Credem, in acelasi timp, ca este util in acest capitol consacrat in mod deosebit miscarii, sa ne centram pe ritmurile motoare si mai larg pe ceea ce numim "motricitate temporala" propunand o noua clasificare: "Care sunt diferitele categorii de miscari pe care le putem intalni daca luam in considerare derularea lor temporala?".  Distingem 6 grupe de miscari numite "clase" (A, B, C, D, E si F), termenul de "clasa" indicand faptul ca este vorba de o familie de activitati ce pot fi analizate dupa criterii ritmice obisnuite.  Se poate spune ca este vorba aici de un exemplu de interdisciplinaritate in sensul ca in interiorul unui domeniu (aici activitatile fizice si sportive) se incearca sa se opereze regrupari in jurul catorva invariabile de referinta (aici ritmul in sens larg).

Clasa  A.  MISCARI PERIODICE

Este vorba despre orice miscare ce prezinta o dominanta pulsatila, caracterizata in principal de o succesiune regulata de accentuari periodice, fara o informatie intermediara pertinenta. Exemplu: pas sarit, oscilatii de brate, balansari ale corpului, musculaturii, batai de palme, si mai general, miscare repetitiva izolata privind o parte a corpului (deget, bazin, picior, maxilar).

Clasa  B.  STRUCTURI REPETITIVE

Este vorba despre orice miscare organizata in asa fel incat sa se repete identic in mod periodic si prezentand in structura sa interna diferente calitative in durata si in intensitate (informatii intermediare pertinente). Exemplu: mers schiop, pas cadentat, cursa de garduri, natatie sportiva, slalom la schi, cataratul pe franghie, etc.

Clasa  C.  STRUCTURI NEREPETITIVE

Este vorba despre miscari realizate pe un tempo constant (perceput sau nu  in mod explicit), astfel spus prezentand forme motrice care nu se repeta in forme identice, dar care fondeaza inteligibilitatea temporala pe baza unor date periodice situate dedesubt. Exemple: dans clasic sau jazz, gimnastica, GRS, patinaj artistic, dans pe gheata.

Clasa  D.  STRUCTURI APERIODICE

Este vorba despre orice exercitiu realizat fara sa fie posibil de determinat intr-un mode semnificativ un element repetitiv in motricitatea subiectului. Exemple: sport colectiv (rugby, volei, baschet), escaladarea unui perete, improvizarea unui dans fara muzica, expresie corporala, lupte, judo, scrima.

Clasa  E.  INFRARITMURILE

Sunt toate miscarile prea scurte pentru a fi calificate ca ritmice (mai putin de trei secunde caracteristice): infraritmurile sunt structuri temporale scurte fara periodicitate perceputa.

1. Ritmul si timpul

Fiecare ritm releva succesiv: semnalele, bataile, sunetele, cuvintele, gesturile care compun un ritm, oricare ar fi el, si sunt percepute intotdeauna intr-o anumita durata care ne face sa spunem ca unele vin "inainte" si altele "dupa".  Fiecare ritm este temporal pentru ca cel care il creeaza are nevoie de durata.  In opozitie cu acest caracter succesiv al elementelor interne ale ritmului, simultaneitatea este proprie spatiului, astfel spus ceea ce exista "in acelasi timp": nimic nu este mai strain ideii de ritm ca simultaneitate.

In acelasi timp, pana ce se va evoca spatiul in raport cu ritmul - si noi o facem intentionat pentru a precede obiectia - nu se spune pretutindeni ca exista "ritmuri spatiale"? Care este atunci validitatea unei asemenea expresii? Sa distingem de la inceput ceea ce este fix si ceea ce este mobil in spatiu.  Asadar, intr-un caz vom desemna o pictura, o fotografie, coloanele unui templu, o compozitie florala, etc.  spunand ca au ritm.  In celalalt caz ar fi vorba de exemplu de o coregrafie, de flash-uri luminoase.



2. Ritm si periodicitate

Mersul, cursa, mareele, fazele lunii, undele a si b ale creierului, repetarea eclipselor, ciclurilor ovariene, anotimpurile. numeroase fenomene naturale sau umane, sunt calificate drept "ritmice", din cauza caracterului lor periodic.  De fapt, periodicitatea este cea care constituie linia de demarcatie; este pasaportul care permite intrarea in categoria fenomenelor ritmice.

In acelasi timp, fenomenele periodice nu sunt, daca reflectam mai bine, asa numeroase  cum ne gandim.  Atunci cand consideram faptele cosmice, fizice sau chiar biologice intelegem de fapt numeroasele manifestari periodice a caror evidenta devine inutila oricarui catalog exhaustiv.

3.  Ritm si perceptie

Dupa suma considerata  de lucrari experimentale realizate in psihologia ritmului pe directia lui Paul Fraisse, noi ne putem relua aici fiecare din date.  Dar nici nu putem sa le ignoram fiindca aceasta teoretizare experimentala ne permite astazi  sa inaintam mai repede si mai sigur in domeniul pedagogic.  Ne-ar fi suficient sa rezumam rezultatele esentiale acordandu-le la pedagogia ritmului.  Am vazut ca o pulsatie in tempo preferential suscita o sincronizare perfecta. Din contra, atunci cand ea incetineste, se ating curand valori ale intervalelor, pentru care miza in sincronizare devine problematica, apoi imposibila.  Aceasta arata ca perceptia duratei nu este valabila, astfel spus precisa, care are anumite limite sau praguri:

Limita inferioara: ea este de 12 cs.  (sutimi de secunda) aproximativ; acesta este, de asemenea, si cifra care corespunde intervalului dintre 2 batai in exercitiu de tapping, astfel spus de cea mai mare viteza posibila a batailor executate de o mana pe o masa sau un ritmometrul.

Limita superioara: daca vom cere unor subiecti sa se sincronizeze pe bataile emise tot la 10 secunde, vom constata imediat o puternica dispersie in raspunsuri, ceea ce arata ca s-a perceput gresit periodicitatea pulsatiei pentru asemenea valori.  Nu exista, perceptie pentru ca subiectii sunt obligati sa calculeze secundele.  Perceptia se sprijina pe teama unei globalitati, unei pluralitati, fara sa fie nevoie sa se faca apel la memorie sau la activitatea intelectuala (de exemplu, numararea) pentru a sesiza si reproduce evenimentele care o compun.

B.  RITM SI MUZICA

Studiul ritmului cu finalitati pedagogice poate cu greu sa treaca de o analiza a artei muzicale.  El insusi, ritmul, poate sa fie disociat de muzica: poti sa fii ritmician fara sa fii muzician.  Dar inversul este imposibil, muzica neputand sa treaca de ritm, nu poti fi muzician fara sa fii ritmician  dar delimitarea acestor campuri nu se face intotdeauna usor, asa cum am vazut.

Ratiunea ce ne impinge sa ne intoarcem spre muzica pentru a fi definit conceptul pedagogic de ritm, este aceea ca aceasta arta este cu adevarat cea care a descoperit la cel mai inalt nivel ritmul, nu doar in manifestarile sale concret senzoriale, dar si in formalizarea sa simbolica.  Intrucat o teorie si o practica a ritmului exista prin muzica, ne pare corect a face o analiza a acesteia, asa de elementara asa cum ea poate aparea, pentru o mai buna situare a insusi ritmului.

Determinantele muzicii

Sunt in numar de patru: timbru, ritm, melodie, armonie.  Este interesant de vazut ce loc ocupa acesti patru factori in muzica, la inceput din punct de vedere istoric, apoi sincronic, in analiza unei muzici oarecare.

C.  RITM SI MISCARE

Din punct de vedere istoric, ritmul a fost adesea asociat cu muzica in educatia fizica si sport.  De asemenea, sa nu ne mire constatarea ca printre pedagogii care se intereseaza de dimensiunea ritmica a motricitatii, multi o fac cu un suport muzical.  Vom vedea, de fapt, pe scurt care sunt numele care trebuie sa le retinem cand ne intereseaza pedagogia ritmului.  Vom vedea ca punctul lor de vedere poate sa ajute la lamurirea asupra altor unghiuri din care poate fi privita notiunea de ritm argumentarea dezbaterii asupra necesitatii de a fonda o ritmologie in educatia fizica sportiva, mai bine spus o stiinta proprie ritmului pusa in serviciul pedagogiei educatiei fizice. 


loading...







Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani