Logo referatele carte







Educarea si reeducarea psihomotorie I





Educarea si reeducarea psihomotorie I

 Tehnica educativa si reeducativa pshihomotorie, dupa Vayer, citat de Borgogno Elleta ( 1985)                       

Dupa cele trei notiuni fundamentale (notiunea de schema corporala, relatia subiectului cu diferite obiecte si  "cu altii") care conditioneaza dezvoltarea copilului si-l integreaza in lume constituie pentru autor si cele trei capitole principale de actiune educativa:

1. Educarea schemei corporale;

2. Educarea in raport cu lumea obiectelor (ca o realizare intre Eul corporal si obiecte);

3. Educarea in raport cu altii (intotdeauna prin Eul corporal).

Pentru Vayer cele trei notiuni fundamentale se definesc astfel:

a)                  Notiune de schema corporala: organizarea senzatiilor relative ale propriului corp in relatie cu cele primite din lumea externa;

b)                  Notiunea de obiect: multumita miscarilor propriului corp, copilul efectueaza "construirea de obiecte permanente, primul exemplu din pasaj de la un egocentrism primitiv la elaborarea unui nivel exterior" Piaget ( 1965). Multumita manipularii, senzatiilor chinestezice, vizuale si auditive, ale posibilitatilor de deplasare, a coordonarii miscarilor, copilul isi insuseste notiunile de culoare, sunet, spatiu, timp, numar, forma, suprafata, aceasta este prin propriul corp, pentru ca, copilul sa se apropie de lumea obiectelor si de cea a operatiilor logice.

c)                  Notiunea de "altii": se formeaza, primitiv, prin dialogul "tonic" cu mama si prin activitatea motorie si senzorio-motorie, prin modificarile tonusului (hiper-hipo) corespunzatoare stadiilor emotive Wallon (1975). Copilul comunica cu lumea altora fie ca se adapteaza fie ca se integreaza progresiv. Relatia cu altii nu se realizeaza doar prin diferite situatii tonice, manifestate prin atitudini si posturi ci in anii urmatori si prin utilizarea limbajului care permite un schimb rapid fie cu lumea adultilor fie cu lumea altor copii.

Oricare din cele trei puncte in care se articuleaza educatia psihomotorie dupa Vayer, citat de Borgogno Elleta ( 1985 ), se realizeaza pe etape succesive, dupa nivelul de maturizare al copilului.

a) Prima etapa sau etapa de explorare care pune in contact copilul cu: propriul corp, cu obiectele, cu altii.

b) Etapa a II-a sau etapa de cunoastere, copilul invata sa-si controleze actiunile corpului, aceasta il duce la achizitionarea primelor elemente ale cunoasterii si ale reprezentarii mentale.

c) Etapa a III-a sau etapa de reprezentare, copilul nu doar controleaza dar si pune in relatie actiunile sale, este capabil de a implini acte im ceea ce priveste " realizarea  unei intentii" sau sa-si "reprezinte mental o actiune".

Educarea psihomotorie este ca atare atintita asupra educarii schemei corporale si asupra raporturilor acesteia cu lumea externa prin miscarea in diferitele sale expresii  (miscarea proprie sau manipulari ale obiectelor de la 0-5 ani si varsta scolara).

1.      Educarea schemei corporale

sau construirea Eului corporal de la 0 - 5 ani si varsta scolara.Se poate realiza prin: patru situatii principale de exercitiu: dialogul tonic, jocul corporal, echilibrul corpului si controlul de sine (controlul respirator). Pentru fiecare din aceste situatii de exercitiu sau aspecte ale educarii schemei corporale regasim cele trei etape vazute anterior: explorare, cunoastere si reprezentare.

A.Dialogul tonic

         Acesta consta in motricitatea asociata a activitatii tonice, prin situatii de relaxare si mobilizare segmentara.

De la 0-5 ani

I.                    Prima etapa: explorarea. Dialogul adult-copil: este adultul care executa asupra copilului mobilizarea reconstituind dialogul mama-copil.

II.                 A doua etapa: cunoasterea. Dialogul copil-copil: este copilul care executa mobilizarea asupra unui alt copil sau stadiul oglinzilor.

III.               A treia etapa: reprezentare sau coordonare. Independenta corporala: copilul se misca singur si este legat de adult doar de intermediar, de limbaj. 



Varsta scolara.

I. Prima etapa: explorarea. Descoperirea de sine: porneste de la cunoasterea relaxarii, de la utilizarea contrastelor, cunoasterea diverselor parti ale corpului si limitelor lor, prin localizarea senzatiilor, etc.

II.  A doua etapa: cunoasterea. Cunoasterea de sine: porneste de la doza de cunoastere a notiunilor de greutate si de contact cu solul, accentuarea sprijinirilor la sol, senzatia de cadere, greutatea segmentelor corporale. 

III.  A treia etapa: reprezentarea. Controlul de sine: copilul este capabil de relaxare totala sau segmentara, de a simti si de a preciza efectele relaxarii in diferite parti ale corpului, trebuie exploatata la maximum relaxarea muschilor si interiorizarea senzatiilor pentru a descoperi notiuni mai delicate; efortul minim pentru realizarea unui gest, presiunea corpului pe sol, simetria corporala si echilibrul tonico-psihic.

B. Jocul corporal

De la 0-5 ani

Copilul isi foloseste propriul corp pe parcursul jocului, ca mijloc de reconstituire a etapelor de dezvoltare de la tarare la stand (drepti), intr-un mod tot mai precis, controlat, diferentiat, atent la toate senzatiile extero-proprioceptive posibile.

I.   Prima etapa: explorarea. De la jocul functional la jocul de realizare: deplasari care constituie pentru copil placerea de a se misca in afara oricaror reguli.

II.  A doua etapa: cunoasterea. Jocul de reguli: regula deriva din imagine.

III. A treia etapa:  reprezentarea. Expresia corporala: regula se face mai precisa, situatiile mai complexe; copilul in aceasta etapa realizeaza imagini prin propriul corp.

C.Echilibrul corpului

Se propune controlul si educarea diverselor senzatii ce contribuie la echilibru (postural si dinamic), baza pentru orice activitate diferentiata.

 De la 0-5 ani

I.   Prima etapa: familiarizarea. Reusita in aceasta faza nu este un sfarsit dar se vorbeste despre familiarizarea copilului cu dificultatile in a mentine echilibrul si trebuie ajutat des.

II.  A doua etapa: increderea. Actiune individuala: copilul trebuie sa gaseasca singur in sine insusi mijloacele pentru realizarea echilibrului sau cu materiale care ii sunt deja familiare.

III. A treia etapa: controlul echilibrului corporal: Situatiile se fac mai complexe, aici intervine educarea metodica  a situatiilor proprioceptive, obisnuirea cu inaltimea, cu pozitia de drepti.

D. Educarea respiratiei

Controlul respiratiei este un aspect al controlului de sine, in ceea ce priveste o investitie optimala a atentiei, de aceea faza initiala este cea respiratorie, pentru ca permite printr-o ventilare normala, echilibrarea excitatiilor centrilor nervosi. In acelasi timp serveste la descoperirea jocului toracic si al diafragmei la diferitele aspecte ale respiratiei si ajunge la capacitatea de apnee  si la controlul respiratiei in diverse posturi.

De la 0-5 ani  

I.  Prima etapa: imitarea sau familiarizarea: copilul imita ceea ce face educatorul.

II. A doua etapa: controlul expiratiilor pe gura sau constientizarea respiratiei prin concretizare.

III. A treia etapa: controlul expiratiilor nazale sau controlul expiratiilor in particular.

2. Educarea in raport cu lumea obiectelor

Se orienteaza prin cinci "situatii de exercitiu" principale: organizare perceptiva ( culori si sunete); cunoasterea obiectelor (manipulare si construire); organizarea spatiului grafic; construirea spatiului; organizarea relatiilor in timp;

3.Educatia in raport cu altii







Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Adrian Suciu
   - Primara
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Opere romantice - autori si opere reprezentative Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, Richard Wagner
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian