Eclipsele de Soare si de Luna referat






Eclipsele de Soare si de Luna

Cele mai spectaculoase fenomene ceresti, pe care le poate vedea un pamantean - in afara cometelor - sunt, fara indoiala, eclipsele de Soare si cele de Luna. Stim ca Pamantul se roteste in jurul Soarelui si Luna se roteste in jurul Pamantului. Datorita miscarilor de revolutie ale Pamantului si ale Lunii se intampla ca cele trei corpuri sa se gaseasca pe aceeasi dreapta, situatie in care se produc eclipsele. In functie de modul in care sunt aliniate Soarele, Pamantul si Luna, eclipsele pot fi: de Luna (daca Pamantul este situat intre Soare si Luna) si de Soare (daca Luna se afla intre Soare si Pamant). Deci, eclipsele de Luna sunt posibile numai in perioadele de Luna plina, iar cele de Soare nu se pot produce decat in perioadele de Luna noua. Daca planul orbitei lunare si planul orbitei Pamantului in jurul Soarelui ar coincide, atunci la fiecare Luna noua am avea eclipsa de Soare, iar la fiecare Luna plina am avea eclipsa de Luna. Insa, datorita unghiului de 5 grade format de planele celor doua orbite, eclipsele pot avea loc numai cand, in fazele de Luna noua si Luna plina, Luna se afla in apropierea punctelor de intersectie a celor doua orbite (numite noduri ),deci odata la 6 luni, pe an putandu-se produce maxim 7 eclipse .
Prin eclipsa se intelege fenomenul prin care un astru fara lumina intra in conul de umbra al unei planete, deci este lipsit de lumina Soarelui. De exemplu Luna poate fi eclipsata de catre Pamant; Luna aflandu-se atunci in umbra Pamantului, si nu mai primind lumina de la Soare, noi o vom vedea intunecata.
Eclipsele de Luna pot fi: totale - cand Luna intra in intregime in conul de umbra al Pamantului si partiale - cand Luna intra numai in parte in conul de umbra al Pamantului. Eclipsa de Luna incepe prin intrarea acesteia in penumbra Pamantului si continua cu intrarea (totala sau partiala) a Lunii in umbra Pamantului. In timpul eclipsei totale de Luna, discul lunar nu este complet invizibil, ci are o culoare rosie-inchis, fiind luminata in acest timp numai de razele refractate si dispersate de catre marginile atmosfere terestre. Traversarea conului de umbra al Pamantului dureaza cel mult 2 ore. O eclipsa de luna este vizibila din orice punct de pe Pamant unde Luna este deasupra orizontului si deci poate fi observata de pe jumatate din suprafata Pamantului.
Spre deosebire de eclipsa de Luna, care poate fi vazuta de orice observator, eclipsarea totala a Soarelui poate fi observata numai din punctele suprafetei terestre care sunt acoperite de umbra Lunii.Eclipsele de Soare sunt: partiale - cand discul Lunii acopera partial discul Soarelui, totale - cand discul Lunii in intregime discul solar si inelare - cand discul lunar acopera numai regiunea centrala a discului solar. Luna fiind un corp opac, atunci cand se afla intre Soare si Pamant (pe aceeasi linie cu acesta) opreste o parte din lumina Soarelui si pe Pamant va cadea umbra Lunii. In aceea regiune de pe Pamant unde cade umbra discului lunar se va observa o "eclipsa" totala de Soare. In acelasi timp in alt loc de pe Pamant, unde cade penumbra Lunii, Soarele va fi partial acoperit si va fi observata o "eclipsa" partiala de Soare. Eclipsele totale se pot produce datorita relatiei care exista intre dimensiunile Soarelui, Pamantului sI Lunii si datorita distantelor Soare-Pamant, respectiv Pamant-Luna, asfel incat lungimea conului de umbra al Lunii este mai mare decat distanta de la Luna la suprafata Pamantului.

Eclipsele totale de Soare nu pot fi vazute decat de pe zone foarte restranse ale suprafetei terestre datorita faptului ca umbra Lunii pe Pamant este relativ mica, avand diametrul maxim 270 km. Miscarea de rotatie a Pamantului (de la vest la est) precum si miscarea de revolutie a Lunii pe orbita sa in jurul Pamantului fac ca umbra Lunii sa se deplaseze continuu pe suprafata terestra, cu o viteza de aproximativ ( 600 km/h, mai mare decat viteza avioanelor cu elice) ceea ce da nastere unei "benzi de totalitate". Intr-un loc dat durata eclipsei totale de Soare nu depaseste 7,5 minute. In acelasi loc de pe suprafata Pamantului eclipsele totale de Soare sunt foarte rare putand fi observate o data la 200-300 de ani. Inca din vechime eclipsele au fost prezise cu multa usurinta deoarece s-a observat ca se repeta dupa aproximativ 18 ani, 11 zile si 7 ore. Aceasta perioada a fost numita "ciclul Saros". Fiecare ciclu Saros contine 70 de eclipse dintre care 41 de Soare si 29 de Luna. ( Desi sunt mai putin numeroase, eclipsele de Luna par mai frecvente fiind vizibile de pe jumatatea globului unde Luna este deasupra orizontului, in momentul eclipsei.)

Babilonienii au descoperit cum sa anticipeze eclipsele, iar grecul Thales a invatat trucul de la ei. Se spune despre el ca a prezis ca in Asia Mica avea sa se produca o eclipsa de Soare in anul 585 i.e.n. si a avut dreptate. De fapt, armatele a doua tari din zona, Media si Lydia, se pregateau sa inceapa batalia atunci cand s-a produs eclipsa. Cele doua armate au fost atat de inspaimantate de acest semn rau, incat s-au grabit sa incheie pace si au revenit acasa fara sa fi luptat. Astronomii din zilele noastre au facut calculul invers, pentru a afla data exacta a eclipsei, care s-a produs in 28 mai 585 i.e.n. Asfel, batalia anulata este primul eveniment din istoria umanitatii a carui data este cunoscuta cu precizie. In tara noastra ultima eclipsa totala de Soare a fost vazuta la 15 februarie 1961, durata maxima a eclipsei fiind de 2 min. 30 s. si traversand Romania la sud de Drobeta Turnu-Severin, Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Braila, linia centrala situandu-se tangenta la granita sudica a tarii. Urmatoarele eclipse totale de Soare vizibile in tara noastra, vor avea loc la 11 august 1999 si la 7 octombrie 2135. In data de 11 august 1999 vom vedea, cum in plina zi Soarele va fi acoperit incet de discul Lunii. Banda de totalitate va traversa tara noastra, linia centrala trecand prin Vulcan, Pitesti, Bucuresti. Aradul se situeaza de aceasta data in banda de totalitate.













Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















Cauta referat
Scriitori romani