GURAU DOINA
clasa a XII-a H
OCHIUL
Prin
ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara. Dupa calculele
unei cercetator 80% din amintirile pe care le pastram sunt inregistrate prin
vedere.
Ochiul
are roll de a ne furniza informatii - sub forma unor imagini colorate - despre
adancimea, distanta, si miscare obiectelor. Miscandu-l in sus, in jos si
lateral, vedem cea mai mare parte a mediului care ne inconjoara.
Daca
ne uitam la un aparat de fotografiat, vom putea intelege mai bine cum
functioneaza ochiul nostru. Portiunea anterioara ochiului functioneaza ca o
lentila optica, la fel ca lentila de stilca a aparatului foto. Lentila optica
este un corp cu una sau doua suprafete curbe formate dintr-un material
transparent. Lumina patrunsa printr-un asemenea corp se refracta.
Portiunea
intunecata din centrul ochiului, pupila, regleaza cantitatea de lumina primita.
Cand lumina este slaba, pupila va fi mai mare, daca se micsoreaza, va lasa o
cantitate redusa de lumina, la fel ca in cazul diafragmei din spatele
aparatului de fotografiat. Stratul din profunzimea globului ocular, retina, corespunde
filumului fotografic.
Cum
functioneaza ochiul?
Ochiul
nostru este mult mai complex decat un aparat foto. Cu ajutorul aparatelor foto
nu putem decat fixa imaginile din lumea exterioara pe un film fotografic, in
timp ce animalele si oamenii pot interpreta informatia aparuta pe retina si pot
actiona potrivit informatiei primite.
Acest
lucru este posibil datorita faptului ca prin intermediul nervului optic ochiul
are legatura cu creierul. Nervul optic se ataseaza de globul ocular la portiunea
posterioara a acestuia printr-un mic pedicul. Informatia optica este
transmisaprin nervul optic la creier. Informatiile se transmit sub forma unor
impulsuri electrice in creier, care le si decodeaza.
Cei
doi ochi privesc din unghiuri putin diferite obiectele din lumea exterioara, de
aceea si informatiile trimise la creier sunt oarecum diferite. Creierul nostru
insa 'invata' inca din primele zile sa asambleze cele doua imagini,
de aceea nu vedem obiectele in dublu exemplar. Punand cap la cap cele doua imagini,
creierul deduce situarea obicetelor in spatiu si la distanta la care se afla -
acesta face posibila vederea tridimensionala.
Creierul
transforma imaginea vazuta din pozitie intoarsa in pozitie dreapta. Lumina este
refractata in cristalin si va proiecta pe retina o imagine inversata. Deoarece
nu putem privi toata viata stand in cap, creierul citeste imaginea sio
reintoarce imediat in pozitie dreapta. Pentru a invata acest lucru e nevoie de
ceva timp, de aceea bebelusii vad la inceput lumea intoarsa cu capul in jos.
Componentele
ochiului
Ochiul
uman este asemanator cu o bila. In fata in mijloc exista un strat transparent,
putin proeminent, corneea. Aceasta este legata de stratul care formeaza albul
ochiului si acopera de jur imprejur globul ocular - sclerotica. Marginile
scleroticii sunt prevazute cu o retea bogata de vase sangvine.
Corneea
este primul mediu de refractie al luminii - lentila optica - prin care trece
lumina. Pozitia si forma ei nu poate fi modificata, si ca urmare, nici distanta
focala.
Sub
cornee se afla irisul. Acesta da culoare ochiului - de cele mai multe ori
caprui, albastru sau verde. Irisul este de fapt un disc musculos, cu o gaura in
centru: pupila. Lumina patrunde in interiorul ochiului prin pupila.
Umoarea
apoasa dintre cornee si iris ajuta la mentinerea curateniei corneei si
indepartarea germenilor.
Adaptarea
cristalinului
Imediat
dupa iris urmeaza cristalinul, cel de-al doilea mediu de refractie, care este
insa mobil si elastic. El este fixatde procesele ciliare. Forma
cristalinuluipoate fi modificata cu ajutorul muschilor din corpii ciliari. Cand
privim un obiect indepartat, acesti muschi se relaxeaza, cristalinul se lateste
si se aplatizeaza. Daca privim un obiect apropiat, cristalinul devine convex.
Spatiul
de dupa cristalin, camera posterioara, este umplut de o substanta gelatinoasa -
umoarea vitroasa. Lumina care este refractata de cornee si cristalin trebuie sa
strabata si corpul vitros, dupa care atinge retina, care tapeteaza fundul
ochiului.
Conuri si
bastonase
Retina
contine aproximativ 130 milioane de celule fotosensibile - conuri si bastonase.
Bastonasele sunt foarte sensibile la lumina, dar cu exceptia culorilor albastru
si verde, nu pot diferentia culorile. Conurile pot deosebi culorile si maresc
claritatea imaginii, dar sunt nefunctionale in conditii de lumina slaba.
Aceasta
este explicatia faptului ca in conditii de lumina crepusculara nu vedem clar si
culorile dispar, totul apare in nuante de albastru sau verde. In asemenea
situatii nu functioneaza decat bastonasele. Francezii numesc acea perioada a
zilei ' l'heure bleu', adica ora albastra.
Orbit de
lumina
In
lumina foarte puternica functioneaza doar conurile. Cand lumina scade in
intensitate, bastonasele se reactiveaza, dar procesul necesita un oarecare
timp. Cand intri din strada intr-o camera mai slab iluminata, ochiul tau
trebuie sa se adapteze la lumina slaba, iar cand iesi din nou la soare, esti
'orbit' cateva secunde.
Orbirea
determinata de anumite afectiuni ale retinei provine din deteriorarea
bastonaselor si conurilor, care cedeaza dupa un anumit timp. Cercetatorii
incearca sa stimuleze si reactiveze conurile si bastonasele afectate cu
ajutorul unor electrozi. O alta posibilitate este implantul de conuri si
bastonase prelevate din tesuturi embrionare, restabilind astfel functia
retiniana.
Conurile
sunt aglomerate in portiunea posterioara a retinei, in locul numit pata
galbena. Majoritatea bastonaselor sunt situate in afara petei galbene, alaturi
de cateva conuri, mai putin numeroase.
Aproape
de pata galbena, tot pe retina, se afla locul de insectie a nervului optic. In
acest loc nu exista celule fotosensibile, fascilulele luminoase care ajung aici
nefiind interceptate. Punctul respectiv se numeste pata oarba, si exista la
ambii ochi.
Mobilitatea
ochilor
Imaginea
care se proiecteaza in portiunea centrala a retinei apare cea mai clara, de
aceea este important ca globii oculari sa fie mobili, putand orienta privirea
spre obiectul urmarit. Datorita celor sase muschi care se insera pe sclera,
globul ocular are o mobilitate foarte mare.
Ochiul
este protejat din toate partile. Este adapostit in orbita formata din oase,
tapetata cu tesut adipos. In timpul lovirilor, a diferitelor accidente, orbita
este mai frecvent afectata decat ochiul in sine. Fata anterioara a ochiului si
portiunea interna a ploapelor este acoperita de un strat transparent -
conjunctiva- aceasta protejeaza si curata, practic 'scalda in
lacrimi' toata suprafata anterioara a ochiului. Lacrima este produsa de
glandele lacrimale (Harder) situate in coltul extern al orbitei oculare, si
este condusa prin canalul lacrimal din coltul intern al ochiului, in cavitatea
nazala. Daca intra praf, sau mizerie in ochi, glandele lacrimale incep sa
produca mai multa lacrima.
Conjunctivitatea
palpebrala ( cea care tapeteaza fata interna a ploapelor ), curata ochiul cu
ocazia fiecarei clipiri. Ploapele protejeaza ochiul de lumina prea puternica,
sau de diferite particule purtate de vant, care ar putea intra in ochi. Genele
au si ele un rol protector impotriva particulelor straine. Nici macar
sprancenele nu sunt doar simple podoabe: ele protejeaza ochiul de picaturile de
transpiratie care se curg de pe frunte.
Miopie,
hipermetropie
Cele
mai frecvente defecte de vedere sunt miopia, respectiv hipermetropia. Miopii nu
pot vedea clar obiectele situate la distanta, deoarece fasciculele luminoasese
intalnesc inaintede planul retinei; in timp ce hipermetropii formeaza o imagine
neclara despre obiectele apropiate. Daca globul lor este prea scurt pe plan
orizontal,sau cristalinul nu refractasuficient de tare lumina, atunci
fasciculele luminoase provenind de la obiectele apropiate nu se intalnesc pana
la retin. Aceste defecte sunt aproape fara exceptie consecinta modificarii
formei globului ocular. Pentru o vedere perfecta, globul ocular trebuiesa fie
sferic. Globul ocular al miopilor este insa alungit pe plan orizintal, iar cel
al hipermetropilor, scurtat.
Miopia
poate fi corectata cu lentila concava, astfel fasciculele luminoase se vor
intalni mai departe, la nivelul retinei. Hipermetropia poate fi corectata cu
lentila convexa, deoarece aceasta apropie fasciculele luminoase, care se vor
intalni la nivelul retinei. Mai nou, cercetatorii incearca sa corecteze miopia
prin aplatizarea corneei.
Aceasta
interventie, numita 'keratotomie radicala' consta in efectuarea unor
incizii in forma unor spite de roata. Imediat ce aceste incizii se vindeca,
corneea va fi mai plata. Operatia se poate efectua si cu laser. Datele despre
gravitatea miopiei sunt introduse intr-un calculator, care va calcula
cantitatea de cornee care trebuie excizata pentru a remedia miopia.
Astigmia
Modificarea
formei globului ocular mai poate determina un alt defect de vedere: astigmia.
Aceasta afectiune insoteste de obicei miopia sau hipermetropia. Incurbarea
corneei sanatoase este uniforma, la fel ca a unei nimgi de fotbal. La unii insa
curbarea corneei seamana mai mult cu o minge de rugby si are drept consecinta o
dificultate in a focaliza obicetele.
Ochii
sasii nu privesc in aceeasi directie: de multe ori ambii ochi privesc spre
interior sau sper exterior, dar sunt cazuri cand sunt indreptati in sus sau in
jos (strabism cinvergent, divergent, respectiv de inaltime). De cele mai multe
ori cauza consta in faptul ca unul dintre muschii oculomotori este flasc.
In
copilarie cele mai frecvente tulburari de vedere sunt determinate de strabism
sau diferite accidente. La varsta mai inaintata pot aparea si alte afectiuni
oculare, cum ar fi glaucomul sau cataracta.
Glaucom, cataracta
Cuza
glaucomului este cresterea cantitatii apoase care se acumuleaza intre irir si
cornee, ceea ce exercita o presiune mare si o durere accentuata. Vederea poate
deveni tulbure ducand la orbire, daca nu se trateaza. In unele cazuri se face o
mica incizie cu laser pe cornee, pentru a scadea presiunea in camera anterioara
a ochiului.
Cataracta
este opacifierea cristalinului. Bolnavul are impresia ca priveste lumea
printr-un geam, care ingheata treptat. Cataracta se dezvolta in timp si nu este
insotita de durere. Operatia consta in indepartarea cristalinului opacifiat cu
ajutorul unui aparat cu ultrasunete ( sunete de inalta frecventa,
imperceptibile pentru urechile noastre), si inlocuirea acestuia cu unul
artificial, din material plastic.
Stiati ca ?:
~ Omul clipesteo data sau de duoa ori la 10
secunde. O clipire dureaza o treime de secunda. Asta inseamna ca in timpul unei
zile de 12 ore, clipim 25 de minute. Copiii clipesc doar de la varsta de 6
luni.
~ Emotiile puternice determinaplansul, dar nu se stie
din ce cauza. In timpul plansului ' tragem din nas', deoarece
lacrimile ajung prin canalul lacrimal in cavitatile nazale.
~ Morcovul amelioreaza vederea de noapte, pentru ca
bastonasele utilizeaza vitamina A din morcov, in fotoreceptie. Varza si alte
legune verzi ai de asemenea un rol benefic, prevenind unele boli ale ochiului.
~ Ochiul este capabil sa diferentieze aproximativ 10
milioane de nuante, dar nu vede lumina ultravioleta. Insectele pot vedea si
razele ultraviolete.
