COPORTAMENTUL SI ADAPT~RILE ANIMALELOR

{N MEDIUL LOR DE VIA|~

COMPOTRAMENTUL

{ntotdeauna oamenii au observat modul in care se manifest` animalele. Oamenii primitivi depindeau de animalele s`lbatice pentru hran` ]i aveau nevoie sa le cunoasc` mi[c`rile ]i comportamentul pentru a le v@na cu succes.. {n\elegerea comportamentului animalelor consum` mult timp, r`bdare ]i cercet`ri minu\Ioase. Studiul ]tiin\ific al coportamentului animalelor este denumit etologie

1. Migra\ia

Migra\ia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaz` sau c`l`toresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai mult` sau locuri mai calde ]i mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migra\ii au loc o dat` pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai pu\in frecvent. Cu toate c` migra\iile sunt necesare, acestea consum` foarte mult din energia si timpul animalului, expun@nd-ul la pericole, cum ar fi lipsa m@ncarii sau epuizarea.

1. Migra\ia in mediul terestru {n mediul terestru, [n regiuni precum savanele aficane ]i tundra arctic`, m@ncarea ]i apa sunt rare mai tot timpul. Turmele de animale c`l`toresc [n func\ie de sezon pentru a folosi c@t mai bine resursele existente. De exemplu, [n Canada, caribuul petrece iarna [n p`durile de conifere. {n aprilie, el migreaz` [n nord spre tundr`(regiunea Arctic` f`r` copaci) pentru reproducere, unde se hr`neste cu licheni si ierburi. El se [ntoarce [n p`dure de [ndat` ce iarna arctic` re[ncepe ]i p`m@ntul este acoperit de o crust` groas` de ghea\`. {n timpul migra\iei acestora, ei sunt urma\i de lupi. Lupii v@neaz` animalele tinere sau bolnave care nu pot \ine pasul cu restul grupului.

2. Migra\ia p`s`rilor. Multe p`s`ri migreaz` sezonier. Prim`vara, ele zboar` din zonele cu ierni mai calde ]i cu cantit`\i mari de hran` [nspre zonele mai reci unde-]i depun ou`le ]i-]i cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hran` [ndestul`toare numai prim`vara ]i vara. Unele specii migreaz` oricum [n zone cu mai pu\in` hran`, dar care ofer` mai mult` protec\ie [n perioada reproducerii ]i cres]terii puilor. P`s`rile se [ntorc [n fiecare an [n aceste locuri de reproducere.

Cea mai lung` distan\` este parcurs` de chira polar`. Ea zboara din locul [n care depune ou`le, din zona arctic` p@n` [n Anctartica ]i [napoi, [n fiecare an – o c`l`torie dus – [ntors de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care c`l`toresc peste 300 km pe ghe\a dur` a m`rii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul Antarctic. Aceea]i pereche de pinguini va reveni la acela]i cuib [n fiecare an. 43776xux15rcy6e

3 Migra\ia [n mediul acvatic. }i [n mediul acvatic exist` multe vie\uitoare care migreaz`. Astfel balenele c`l`toresc din teritoriile de hr`nire spre cele unde se reproduc si [napoi, [n fiecare an. Din noiembrie p@n` [n aprilie, balena albastr` ]i balena cu cocoas` se hr`nesc cu animale mici, numite krill [n regiunile polare. Odat` cu apropierea iernii ele str`bat oceanul Atlantic, Pacific ]i Indian ca s` se reproduc` [n apele tropicale calde. Balenele tinere consum` mai pu\in` energie pentru a-]i p`stra corpul cald, [n apele tropicale calde, mai mult dec@t [n cele polare.

Exist` unele animale care migreaz` dintr-un mediu [n altul. Astfel broa]tele \estoase, broa]tele r@ioase, tritonii ]i salamadrele se reproduc [n ap`, dar i]i petrec aproape tot timpul pe uscat. {n fiecare an se [ntorc la lacurile ]i r@urile [n care s-au n`scut.

4 Monitorizarea migra\iei [n diferite medii . Cercet`torii folosesc metode variate de urm`rire a mi]c`rilor speciilor migratoare, [ncluz@nd radarul ]i monitorizarea prin sateli\i. Cercet`torii pot recunoa]te anumite p`s`ri prinz@ndu-le ineluri la picioare. Aceasta ajut` la indentificarea traseului de migra\ie al speciilor. P`s`rile mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care pot oferi imagini ale deplas`rilor marilor c@rduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar, pot fi echipate cu zgard` sau transmi\`tor radio, dar numai [n timp ce se afla sub anestezie.

uc776x3415rccy

B. Cooperarea

Cooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul [n care membrii unei specii se adun` [n grupuri pentru activita\i ca v@n`toarea, ap`rarea sau [ngrijirea puilor. Exist` multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi: cirezi, colonii, trupe. Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente ]i str@ns unite av@nd structuri clare.

1. Siguran\a prin num`r Traiul [n grup ofer` animalelor multe avantaje – o protec\ie mai mare fa\` de pr`d`tori, ajutor pentru fiecare membru s` g`seasc` hran` ]i protec\ie ]i m`rirea ]anselor de supravie\uire.

{n r@ndul p`s`rilor, de exemplu, g@]tele negre formeaz` c@rduri mari iarna ca s` se hr`neasc` [n zonele ml`]tinoase cu cantita\i mari de iarba \iparului. Acest lucru are avantajul c` unele se pot hrani [n timp ce altele supravegheaz` [mprejurimile de du]mani, ]i rezult` c` fiecare pas`re poate s` petreac` mai mult timp cu hr`nitul dec@t dac` ar fi fost singur`. Alte pasari cum ar fi corbii de mare, formeaz` grupuri, colonii, numai [n perioada de [mperechere. Cre]te astfel ]ansa fiec`rui individ de a-]i g`si un partener. Cuiburile sunt amplasate [n zone protejate ca s` se mic]oreze riscul datorat prad`torilor. Dac` unul dintre membrii coloniei este [n pericol, strig`tul acestuia poate alerta tot grupul.

{n mediul acvatic, mii de pe]ti [noat` unul l@ng` altul [n aceea]i direc\ie. Ei se gr`besc, [ncetinesc ]i se [ntorc [mpreun`. Tr`ind [n bancuri uria]e se reduce ]ansa individului de a fi m@ncat .

{n plan terestru, multe animale ierbivore, ca zebra si antilopele, tr`iesc [n turme mari pentru siguran\`. Pr`d`torii nu atac` [n general tot grupul ci i]i aleg un animal solitar, prea b`tr@n, prea t@n`r sau bolnav care nu mai poate \ine pasul. {ntr-o turm` zebrele stau [n grupuri mici de familie, conduse [n general de un mascul mare. Acesta d` un semnal de alarm` dac` grupul este [n primejdie iar animalele stau [ntotdeauna aproape unele de altele.

2. V@natul cooperativ. Unele specii, cum ar fi leii ]i cimpanzeii, coopereaz` ca s`-]i op\in` prada, v@n@nd [mpreun` ]i [mp`r\ind hrana. Leii sunt singurele feline mari care tr`iesc [n grup. Grupurile lor numite grupuri familiale, sunt alc`tuite din doi sau trei lei ]i c@teva leoaice ]i puii lor . Leoaicele v@neaz` cel mai mult, lucr@nd [n echipe ca s` p`c`leasca turmele de antilope ]i zebre, prada lor favorit`. Odat` aleas` prada, echipa se desparte ]i se apropie din diferite direc\ii [ncerc@nd s` separe victima de turm`. Apoi ele fac un atac combinat sau o ambuscad`. Dac` v@n`toarea reu]e]te prada este [mp`r\it` de grupul familial, masculii av@nd « prima [mbuc`tur` ». Un animal s`lbatic va asigura unui grup de lei destul` hran` pentru dou` zile.

3. Societ`\i de animale. Multe vie\uitoare tr`iesc [n socieat`\i. Printre acestea se numar` cele de babuini, de gorile sau cele de insecte. Societ`\i de gorile ; gorilele sunt animale timide ]i bl@nde. Ele tr`iesc [n familii de aproximativ 12 animale. Fiecare grup este condus de un mascul mare cu spatele argintiu. Gorilele i]i petrec majoritatea timpului pe sol, [n p`duri, hr`nindu-se [n lini]te cu vegeta\ie. Gorila cu spatele argintiu este [n general un mascul b`tr@n care apar` de intru]i ]i [ndep`rteaz` rivalii grupului. Gorilele i]i petrec mult timp [ngrijindu-se una pe cealalt`, fapt care joac` un rol esen\ial [n via\a social` ]i le ajut` s` \in` grupul unit. Un pui de goril` p`streaz` contact continuu cu mama lui p@n` la v@rsta de patru luni iar mamele sunt foarte protectoare fa\` de copiii lor. Femelele cu pui stau mare parte din timp [n apropierea liderului. El este tolerant cu gorilele mici ]i va [ngriji puii pentru perioade scurte de timp.

Majoritatea animalelor stau [n grupul natal cel pu\in opt ani. Masculii, [n general, pleac` la maturitate ]i c`l`toresc singuri, deseori ani de zile, p@n` ce conving femelele s` stea cu ei ]i s` formeze un nou grup.

C. Asocieri de animale.

Nu numai membrii acelea]i specii tr`iesc [mpreun`. Exist`, de asemenea, asocieri str@nse [ntre membrii a dou` specii diferite. Aceste aranjamente pot fi benefice pentru ambele animale din asociere sau doar pentru unul. {n unele cazuri o specie poate face r`u celeilalte sau chiar s` o omoare.

1. Simbioza. Simbioza este asocierea a dou` specii ce profit` am@ndou` de aceasta. Unele animale de exemplu, op\in hran` m@nc@nd parazi\i ]i insecte de pe altele mai mari. Astfel animalele mari profit` de faptul c` sunt [ngrijite.

Pe]tii cur`\`tori lucreaz` [n perechi, [n zone numite « sta\ii de cur`\are » aflate [n recifurile de corali. Pe]tii mai mari viziteaz` aceste zone, la fiecare c@teva zile , pentru a fi cur`\ati. Pe]tii cur`\`tori fac un dans de semnalizare a identit`\ii astfel [nc@t pe]tele mare s` nu-i m`n@nce. Ace]tia [ndep`rteaz` tegumentele moarte, ciupercile ]i parazi\ii. Ei pot s` « serveasc` » 50 de clien`i pe zi.

Graurii cur`\`tori caut` de m@ncare pe zebre, girafe, rinoceri ]i alte mamifere mari. Ghearele lor sunt asezate astfel `ncat s` le permite s` alerge [n susul ]i josul corpului mare al animalului. Un graur ciugulitor [ndep`rteaz` puricii, capu]ele ]i al\i parazi\i pe care mamiferele nu-i pot [ndeparta singure.

|estoasele uria]e de Galapagos sunt cur`\ate de parazi\i de c`tre cinteze. O \estoas` anun\` c` este preg`tit` pentru a fi cur`\at` [ntinz@ndu-]i g@tul ]i [ndep`rt@ndu-]i picioarele [n a]a fel [nc@t s` i se ridice carapacea.

Pe]tii clovn c@]tig` at@t protc\ie c@t ]i hran`, st@nd l@ng` anemona de mare veninoas`. {n schimb, pe]tii ap`r` anemonele de du]mani cum ar fi pe]tii fluture care au obiceiul de a mu]ca tentaculele anemonelor.

2. Comensalismul. Comansalismul apare atunci c@nd o specie din asociere beneficeaz@ c@]tig@nd hran` ]i un ad`post, ]i celelalte r`m@n neafectate.

St@rcii de ciread` stau [n apropierea elefan\ilor, rinocerilor ]i altor mamifere mari. Ele m`n@nc` insectele care ies din p`m@nt, deranjate de picioarele acestor animale mari.

Ratonii vin [n ora]e ca s` caute resturi aruncate de oameni. Aceasta nu-i afecteaz` pe oameni.

3. Parazitismul. Parazitismul are loc c@nd o specie (parazitul) c@]tig` de pe urma celeilalte (gazda). Exista multe tipuri de parazi\i. Majoritatea nu-]i ucid gazdele, c`ci dac` ar face-o ]i-ar reduce ]ansele de supravie\uire.

Exoparazi\ii cum ar fi puricii, sunt sug`tori de s@nge, ce tr`iesc pe exteriorul gazdelor. Endoparazi[ii cum ar fi tenia, tr`iesc [n corpul gazdei hr`nindu-se cu m@ncarea acesteia. {n interiorul intestinelor umane pot tr`ii tenii lungi de p@n` la doi metri.

Parazitismul reproductiv ; cucii sunt parazi\i reproductivi care ies din ou. O femel` depune p@n` la 12 ou` fiecare [n cuibul unei p`s`ri mai mici cum ar fi pitulicea, apoi [l abandoneaz`. Oul unui cuc este asem`n`tor ca form` ]i m`rime cu ou`le gazdei. C@nd ies din ou, puii de cuc le [mping pe celelalte [n afara cuibului. Puiul este [n curand mult mai mare dec@t « parin\ii » s`i [i are nevoie de mai mult` hran`.

4. Comportamentul in conditii extreme.

Diverse specii tr`iesc [n condi\ii de c`ldur`, frig excesiv sau [ntuneric total, [n de]ert, zone polare, occeane ]i pe]teri sau mun\i. Tipuri de comportament, c@t ]i adapt`ri fizice le permit s` supravie\uiasc` [n aceste habitate.

1.Supravie\uire [n regiunile polare. Iarna, [n regiunile polare, temperatura poate cobor[ sub -80° C . Statul sub z`pad`, unde temperatura scade rare ori sub -7° C este o metod` de supravie\uire. O femel` de urs polar ]i puii ei []i petrec lunile cele mai reci ale anului [ntr-un b@rlog s`pat [n n`me\i de z`pad`. Acesta este format dintr-un tunel din care se intr` [n camera mamei iar apoi [n camera puilor. {nc`perea femelei se continu` cu o camer` inferioara, ]i este aerisit` printr-o gur` de ventila\ie. {nainte de intrarea [n tunel se g`se]te o creas`a mare de z`pad`.

Hrana este foarte s`rac` c@nd p`m@ntul ]i marea [nghea\` ]i sunt acoperite cu z`pad`. Multe animale au metode ingenioase de ob\inere a hranei. Vulpile adulmec` lemingii de sub z`pad` ]i-i omoar` s`rind c@t mai sus ]i apoi c`z@nd cu toat` greutatea astfel [nc@t s` sparg` crusta de ghea\` de deaspura lemingului. Vara vulpile polare [ngroap` hran` ]i ou` [n stratul de suprafa\` al tundrei. Ele scot hrana [nghe\at` din ascunz`tori, [n timpul iernii. Focile fac g`uri de ghea\a pentru a putea respira. Ur]ii polari localizeaz` focile dup` miros ]i le asteapt` s` apar`. De asemenea ei sparg ghea\a pe ntru a prinde puii de foc`. Puiul este scos afar` cu laba ]i apoi apucat cu f`lcile.

2.Supravie\uire in de]ert {n de]ert temperaturile pot atinge 500°C [n tipul zilei iar apa este foarte pu\in`.Animalele de de]ert trebuie s`-]i p`streze temperatura corpului f`r` s` piard` prea mult` ap` prin evaporare.{n acest scop ele folosesc multe metode.Ad`postirea sub p`m@nt sau la umbr` este una dintre cele mai obi]nuite.Veveri\ele de p`m@nt petrec p@n` la ]apte luni [n vizuine ad@nci unde dorm p@n` la ]ase ore odat` conserv@nd apa ]i enrgia.Vizuina se g`se]te la un metru sub p`m@nt.

Majoritatea animalelor care trebuie s`-[i petrec` timpul la soare se mi]c` astfel [nc@ts` reduc` suprafa\a corpului aflat` [n contact cu nisipul fierbinte

Exista o foarte str@sa leg`tur` [ntre comportamentul animalelor ]i adapt`rile lor fizice.