SISTEMUL nervos in seria animala referat






SISTEMUL NERVOS

SISTEMUL nervos in seria animala

Prin organizarea si functiile sale sistemul nervos receptioneaza informatiile determinate de modificari ale factorilor fizici si chimici atat in din mediul intern cat si din mediul extern. Pe baza acestor informatii el elaboreaza comenzi ce ajung la organelle efectoare(muschi si glande). Astfel sistemul nervos realizeaza legatura dintre organism si mediu, integrand organismul in mediul sau de viata.

Sistemul nervos la nevertebrate:

La spongieri sistemul nervos lipseste , dar in peretele capului se gasesc cellule nervoase slab conectate intre ele prin prelungirile lor. La hidra apare primul arc reflex prin care celulele nervoase sunt conectate cu celulele sensitive si cu celulele mioepiteliale. Tot dintre celenterate la medusa intalnim un inceput de concentrare a celulelor nervoase sub forma unor inele dispuse pe marginea umbrelei.

La viemi, la platelminti intalnim system nervos de tip cefalo-coordonal. Este format dintr-o pereche de ganglioni cerebroizi situati dorsal in regiunea anterioara a corpului. De la ganglioni cerebroizi pornesc in regiunea posterioara a corpului doua cordoane nervoase longitudinale.

La anelide intalnim sis nerv de tip scalariform . acesta este format dintr-o pereche de ganglioni cerebroizi sit in reg anterioara a corpului , la cap, ce se unesc printr-un inel periesofagian cu lantul ganglionar scalariform . In fiecare segment al corpului se gasesc cate o pereche de ganglioni . Acesti ganglioni sunt uniti intre ei prin comisuri, iar toate perechile de ganglioni sunt legati intre ele prin connective.

LA moluste: intalnim o tendinta de concentrare si cefalizare a sistemului nervos si anule :

La gasteropode sis nerv este rep de 4 perechi de ganglioni :

1 cerebroizi

2 pediosi

3 pleurali

4 viscerali

La cefalopode intalnim o concentrare a ganglionilor intr-o masa ganglionara ce este inconjurata de o cutie craniana cartilaginoasa. Dintre moluste numai speciile primitive (nautilus ) mai prezinta un sis nerv de tip scalariform .

La artropode: la crustacei sis nerv este format dintr-o pereche de ganglioni cerebroizi uniti printr-un inel periesofagian de un lant ganglionar subesofagian ce este format din 6 perechi de ganglioni toracali si 5 perechi de ganglioni abdominali.

La arahnide intalnim un sis nerv asemanator cu cel de la crustacei, dar la unele apecii se observa o comasare a ganglionilor.

La insecte intalnim un sis nerv mai specializat in sensul ca ganglinii cerebroizi provin din fuzionarea a 3 perechi de ganglioni iar la unele specii se comaseaza si ultimele perechi de ganglioni abdominali.

La echinoderme: intalnim un sis nerv mai simplificat datorita vietii sedentare si slabei dezvoltare a organelor de simt.

La stomocordate: sis nerv ne arata legatura cu sis nervos de la cordate.

SISTEMUL NERVOS LA VERTEBRATE

La vertebrate sistemul nervos este format din encefal si maduva spinarii.

Originea si dezvoltarea sis nerv. :

Sis nerv din ectoderm. Celulele ectodermului se divid si formeaza placa neurala . aceasta se invagineaza si formeaza santul neural prevazut cu 2 margini sau refrangeri numite creste pleurale. Ele se unesc si formeaza tubul neural. El se inchide la cele doua capete iar portiunea anterioara este mai dilatata fiind prevazuta cu o vezicula cerebrala. Ea intr-o prima etapa se segmenteaza in 3 vezicule si anume : prozencefal, mezencefal, romencefal.

In etapa urmatoare vezicula anterioara sau prozencefalul si vezicula posterioara sau romencefalul se vor segmenta si ele in doua vezicule in final formandu-se 5 vezicule din prozencefal se va forma telencefalul si diencefalul si din romencefal se va forma metencefalul si mielencefalul.

Din restul tubului neural se va forma maduva spinarii.

SISTEMUL NERVOS LA VERTEBRATE

La toate vertebratele, encefalul este format din 5 vezicule:

telencefal sau creierul anterior

diencefal sau creierul intermediar

mezencefal sau creierul mijlociu

metencefal sau creierul posterior sau cerebelul

mieencefal sau bulbul rahidian.

La ciclostomi: sis nerv este rep de 5 vezicule dispuse in acelasi plan . Encefalul are legaturi scurte cu maduva spinarii , iar nervii senzitivi si motorii sunt separati , toate acestea rep caractere de primitivitate ale sis nerv de la ciclostomi . Totusi SN este format din elem ce se intalnesc si la celalalte vertebrate.



La pesti: encefalul este mic si nu umple intreaga cutie craniana. La pestii cartilaginosi encefalul este rep de 2 emisfere cerebrale separate prin santul interemisferic slab evidentiat. La pestii ososi telencefalul este rep aproape exclusiv de corpii striati ce se prelungesc cu tractusi olfactivi care se prelungesc cu bulbii olfactivi. Telencefalul are rol olfactiv, distrugerea lui ducand la pierderea olfactiei. Diencefalul este rep de epifiza situata dorsal, thalamus la care vin fibre optice si hipotalamus foarte bine dezvoltat. La pestii cu simtul vazului bine dezvoltat apar corpii geniculari laterali ce sunt masa de substanta nervoasa la care vin fibre opice. Mezencefalul rep portiunea cea mai dezvoltata a encefalului pestilor , avand rol in coordonarea comportamentala. La nivelul mezencafalului intalnim lobi optici (ce se pastreaza si la celalalte vertebrate) si centri nervosi la care vin informatiile de la urechea interna si linia laterala.

Metencefalul sau cerebelul este foarte bine dezvoltat datorita miscarilor complexe realizate de pesti. Met. contine centri nervosi ce controleaza unele procese fiziologice cum sunt circulatia si respiratia ( doar la ciclostomi) dar si centri nervosi ce controleaza activitatea celulelor tegumentare incarcate cu pigmenti , cellule ce dau culoarea corpului . Pe laturile encefalului se observa 10 perechi de nervi cranieni. Maduva spinarii nu mai este turtita ca la ciclostomi ci este cilindrica si apar nervii spinali micsi prezenti si la celalalte vertebrate.

Mezencefalul indeplineste functii vizuale auditive si statice. La amfibieni este mult mai dezvoltat decat la pesti. Telencefalul este rep de 2 emis cerebrale ce sunt separate prin santul interemisferic. La baza emisferelor cerebrale se gasesc corpii striati ce controleaza miscarea. Emis cerebrale se prelungesc anterior cu bulbii olfactivi. Pentru prima data in seria animala se observa un inceput de formare a “scoartei cerebrale” adica neuronii incep sa migreze spre periferia emisferelor cerebrale. Conexiunile telencefalului cu etajele inferioare (thalamus, mezencefal si hipotalamus) sunt mult mai complexe.

Diencefalul este format din epifiza dispusa dorsal, thalamus la care vin fibrele optice si pentru prima data acestea ajung mai departe la telencefal, la emisferele cerebrale si hipotalamus ce are rol in coordonarea functiior vegetative.

Mezencefalul este rep de cei doi lobi optici la care vin fibrele optice. La fel ca la si la pesti indeplineste functii vizuale, auditive si statice.

Metencefalul sau cerebelul este mai slab dezvoltat ca la pesti datorita miscarilor mai simple effectuate de acestia.

Mielencefalul sau bulbul rahidian este la fel ca la pesti dar apare in plus nucleul nervului acustic la care vin informatiile auditive si nucleul nervului vestibular cu rol in echilibru.Are 10 perechi de nervi. Maduva spinarii ocupa tot canalul coloanei vertebrala si este mai scurta si se termina cu o prelungire numita “coada de cal” la formele superioare(anule) . Maduva spinarii prezinta 2 dilatatii si anume:

Dilatatia cervicala.

Dilatatia toraco-lombara.

Maduva spinarii prezinta nervi spinali mixti.

La reptile datorita adaptarii la viata terestra SN este mai dezvoltat.

La nivelul encefalului se observa 3 curburi.

Telencefalul este rep de 2 emis cerebrale ce sunt voluminoase foarte bine dez, ele acoperind partial diencefalul. Emis cerebrale sunt separate prin santul interemisferic si se prelungesc cu tractusul si bulbi olfacticvi. Pt prima dat in seria animala apare scoarta cerebrala ce este formata din doua straturi celulare:

Un strat superficial senzitiv si un strat profound pyramidal ce este motor.

Corpii striati indeplinesc functii sensitive adica receptionare a info si functii motori adica conducerea comenzilor la organelle reflectoarea.

Diencefalul rep de epifiza ce indeplineste functii senzoriale (de orientare pre o sursa luminoasa) talamusul si hipotalamusul sunt mai bine dezvoltate ca la amfibieni.

Mezencefal este rep de cei 2 lobi optici. Apar mai précis tuberculi bigemeni posteriori, la care vin info auditive si tuberculul bigemeni anteriori orienteaza reflexele vizuale.

Tot la nivelul mezencefalului la reptile apare nucleul rosu ce este masa de substanta cenusie ce controleaza tonusul muscular diminuandul.

Metencefalul. Sau cerebelul este redus la amfibieni; exceptie crocodilii unde este format din 3 lobi( la fel ca la pasari si mam). La nivelul cerebelului apar nuclei intracelebelosi ce controleaza tonusul muscular, au rol in echilibru.

Bulbul raidian este la fel ca la amfibieni.

Pe marginile encefalului se observa 12 perechi de nervi cranieni .
Maduva spinarii este cilindrica si dreapta (uniforma) si area doua dilatatii (cervicala si lombara la croco, broaste).

La pasari telencefalul este format din 2 emis cerebrale de forma triunghiulara separate prinsantul interemisferial.

Emis cerebrale se prelungesc anterior cu bulbii olfactivi ce sunt redusi (simtul mirosului slab dezvoltat). Corpii striati sunt redusi, se hipertrofiaza , oar impreuna cu talamusul formeaza complexul “talamio-striat” cu rol in comportamentul instinctual(construirea a cuiburilor|). Scoarta cerebrala este tot slab dez.

Diencefalul format din epifiza dispusa dorsal ea devide glanda cu secretie interna. Talamusul mult mai dez la el vin fibrele optice si pentru prima data de aici pornesc impulsuri ce ajung la emisferele cerebrale. Hipotalamusul este foarte bine dez. Hipotalamusul indeplineste functii vegetale.





Mezencefal format din doi lobi optici dispusi lateral cu functii vizuale. Sub lobii optici se gasesc nuclei spiriformi ce sunt carac pasarilor cu rol in coordonarea miscarilor globului ocular si inmiscaea somatica in general.

Se pastreaza si nucleul rosu cu rol in controlul tonusului muscular.

Metencefalul este voluminous fiind format dintr-o portiune centrala strabatuta de santuri transversale portiune numita vermis si din 2 portiuni laterale de forma conica.

Are rol in functia de echilibru si mentinerea tonusului muscular.

Mielencefalului sau bulbul rahidian are aceleasi formatiuni ca pana acum dar apare in plus olivele bulbare, ce sunt masa de substanta nervoasa ce apare dat adaptarii la zbor.

La pasarile bune inatatoare apare si olivele secundare ce controleaza inotul. Maduva spinarii este cilindrica mai alungita in portiunea cervicala si prezinta doua dilatatii : una branhiala si una lombara.

LA mamifere: telencefalul este format din doua emis cerebrale, voluminoase separate prin santul interemisferic si acopera aproape complet tot encefalul. Emis cerebrale la mamifere inferioare (marsupiale, monotreme) si la mamiferele insectivore sunt netede sau aproape netede, iar la mamiferele superoarele (primate, omul) prezinta numeroase circumvolutiuni cerebrale. Scoarta cerebrala atinge max de dezvoltare fiind formata din numeroase straturi. Aceste straturi sunt impartite pe 3 zone:

zona senzitiva ajung comenzile

zona motora pleaca comenzile

zona de asociatie

In zona senzitiva ajung informatiile si anume auditive, vizuale, termice, dureroase iar din zona motorie pornesc comenzile la organelle efectoare(muschi,glande). Fibrele nervoase ale zonei motorii transmit impulsuri ce det miscari grosolane si foarte putin miscari de preizie la mamiferele inferioare. Miscarile voluntare se realizeza pe calea piramidala ce este nou aparuta la mamifere. Calea extrapiramidala este prezenta si la calalte vertebrate.

Zona de asociatie controleaza activitatea comportamentala psihica (invatare, gandire).

Corpii striati sunt si ei bine dezvoltati controland echilibrul, miscarea membrelor, tonusul muschilor reflexori si extensori.

Diencefalul format din epifiza, thalamus ce reprezinta ultima statiepentru fibrele ascendente ce ajung la telencefal. Talamusul contine numerosi nuclei senzitivi la care ajung informatiile ce sunt transmise la telencefal. Hipotalamusul indeplineste functii vegetative, este format din numerosi nuclei, la nivelul ei apare NUCLEUL MAMILAR, ce este caracteristic mamiferelor. Hipotalamusul indeplineste numeroase functii: controleaza temperatura corporala la pasari si mamifere, starea de somn si veghe, fc de consum apa si hrana etc. Hipotalamusul este subordonat cerebrale.

Mezencefalul –lobi optici.

Tubeculi bigemeni: anteriori si posteriori (carac. Mamiferelor).

Nucleul rosu.

Apare substanta neagra (masa de substanta cenusie) care impreuna cu nucleul rosu controleaza miscarile membrelor.

Metencefalul este format din: 2 emisfere cerebrale (scoarta cerebeloasa). Regleaza tonusul muscular.

Mielencefalul este asemanator cu cel de la celalalte vertebrate, indeplinesc functii multiple cum ar fi:

Salivatia, deglutitia, circulatia, respiratia, transpiratia etc.

Maduva spinharii este cilindrica dispusa in canalul coloanei vertebrale cu o structura la fel ca la om. Nervii cranieni sunt in numar de 12.


CONCLUZIE:

In evolutia sistemului nervos se observa:

aparitia celor 3 curburi ale encefaloului

dezvoltarea structurala si functionala a telencefalului

scoarta cerebrala atinge max de dezvoltare la mamifere, ei subordonandu-se celalalte etaje inferioare.







loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani