Logo referatele carte



Totul despre fasole



FASOLEA (semivolubila)

                 Importanta culturii

 

        Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi.

        In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb.

                 Soiuri

 

        Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

-       cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”;

-       cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate in tabloul:

Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate in Romania

 
 


           

 

Soiul si originea

Tulpina

MMB (g)

Perioada de vegetatie (zile)

Zonele de cultura

Soiuri autohtone Ardeleana

Oloaga

150 – 200

96 – 120

Transilvania si Vestul Tarii

Fundulea 332

Oloaga

260 – 310

75 – 80

S si S-E Tarii numai in cultura succesiva

Avans

Semivolubila

280 – 370

79 – 97

Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia

Ceala din Dobrogea

Semivolubila

300 – 350

80 – 115

Dobrogea si Campia Dunarii

Orizont

Semivolubila

260 – 330

75 – 95

S si V Tarii, Transilvania

Premial

Semivolubila

300 – 380

81 – 93

Zonele de deal din Oltenia, Muntenia si Moldova

Progres

Semivolubila

160 – 200

75 – 96

Toate zonele. Cultura succesiva

Soiuri straine Gratiot (S.U.A.)

Oloaga

160 – 190

79 – 87

Moldova, Banat si cultura succesiva

Magna (Cheoslovacia)

Oloaga

340 – 380

79 – 86

Moldova

Bistrenski (Bulgaria)

Semivolubila

280 – 320

80 – 100

Campia de Vest, S Tarii si Moldova

Mare de Nord (Great Northern) (S.U.A.)

Semivolubila

230 – 300

75 – 95

S Tarii

                  Cerinte fata de clima si sol

                 Clima

 

        Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 °C, iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 °C. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 °C distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25°C) mai ales in perioada infloririi, nu-i sunt asemenea favorabile.

        In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta, in special in prima parte a vegetatiei. Are insa nevoie de umiditate moderata, in special de umiditate atmosferica, in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor.

        Din aceasta cauza in Sudul tarii, fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat, printre porumb. Umiditatea prea multa este insa daunatoare, favorand aparitia bolilor.

        Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase, lut – nisipoase), fertile, cu reactie neutra (pH – ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele, reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizate.

                 Zonele de cultura

 

        In tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile, in Campia de Vest si Campia Transilvaniei, mai ales pe vaile principalelor rauri. In restul tarii fasolea poate fi cultivata in conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile.

                 Rotatia

        Fasolea este, in general, putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Cele mai bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca, prin lucrarile de pregatire, sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri).

        Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de floarea soarelui, rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune. De asemenea, fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi, pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice, se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani.

        Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu, fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna.

                 Fertilizarea

 

        Fasolea, ca si alte leguminoase pentru boabe, reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ingrasaminte. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna odata cu aratura in doze de 30 – 60 kilograme substanta activa la hectar, in functie de rezerva de fosfor din sol.

        Ingrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice inainte de semanat. Necesarul de ingrasaminte cu azot se stabileste in functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole, care se determina dupa 20 – 25 zile de la rasarire. In cazul cand la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati, se vor aplica 0 – 30 kilograme la hectar N.s.a. In caz contrar se vor aplica 30 – 70 kilograme  la hectar azot substanta activa in functie de fertilitatea solului.

        Ingrasamintele cu azot in dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice, cel mai tarziu pana la inflorire. Lucrarile solului pentru fasole sunt in general, aceleasi ca la porumb.

                 Lucrarile solului

         Pentru fasole sunt, in general, aceleasi ca la porumb. Trebuie avut in vedere faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei in scopul asigurarii conditiilor optime atat la semanat, cat, mai ales, pentru recoltarea mecanizata.

         Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite, prin care sa se realizeze un strat foarte bine afanat pe adancimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica), in acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu incorporarea corecta a erbicidelor utilizate.

      Patul germinativ se pregateste, de obicei, prin doua lucrari:

-       prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare;

-       a doua cu combinatorul.

                 Samanta si semanatul

 

        Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. Inainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen – fasole. Tratamentul se efectueaza, obisnuit, la samanta, ziua semanatului, dupa instructiunile care insotesc preparatul, folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la un hectar. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul, prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct in sol, in zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii.

        Epoca optima de semanat la fasole este cat in sol la adancimea de 5 – 6 centimetri se realizeaza, in timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 °C si vremea in curs de incalzire. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului. Densitatea optima de semanat este 50 – 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. Pentru cultura irigata, densitatile se majoreaza cu cate 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samanta de 80 – 110 kilograme la hectar, la soiurile cu bobul mai mare. Semanatul fasolei se face in randuri simple sau in benzi. In practica este preferat semanatul unor randuri simple la distanta de 60 – 70 centimetri, utilizand semanatoarea SPC – 6. Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri intre randuri si 65 – 70 centimetri intre benzi, pe intervalul calcat de rotile tractorului. In acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC – 9). Semanatul la distanta de 50 centimetri intre randuri si in benzi pretinde insa utilizarea obligatorie de erbicide, precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucrarile de intretinere in conditiile distantei mai mici intre randuri.

        Adancimea de semanat, din cauza rasaririi epigeice, este de    5 – 6 centimetri, putand fii redusa la 4 centimetri in conditii de irigare.

                 Lucrarile de ingrijire

        Combaterea buruienilor

 

        Fasolea este foarte sensibila la imburuienare, din care cauza mentinerea culturii curata de buruieni in timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de ingrijire. In cazul in care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si una, doua prasile manuale pe rand (prasit – plivit).

        Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire, cand se cunosc bine randurile, iar ultima inainte de inflorirea plantelor. Pentru combaterea chimica a buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar).

        Treflanul, combate in special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la pregatirea patului germinativ. Fiind foarte volatil, incorporarea lui in sol trebuie facuta adanc in cel mult 15 minute de la aplicare.

        Basagranul, combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei, cand buruienile se afla in faza de rozeta (3 – 5 frunze), iar fasolea are 1 – 3 frunze trifoliate.

        La culturile de fasole erbicidate se vor aplica in timpul vegetatiei, dupa caz, una, doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit - plivit) pe rand, pentru distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor.

                 Combaterea bolilor si daunatorilor

 

        Principalele boli ale fasolei, antracnoza si bacterioza, se pot combate obisnuit prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7,5 kilograme la hectar), oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0,5%, 14,5 kilograme la hectar:

-       primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor;

-       al doilea inainte de inflorire;

-       al treilea la formarea pastailor.

Dintre daunatori, gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus), provoaca cele mai importante pagube. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1,5 litri la hectar), Carbetox 37     (3 litri la hectar), Lindatox 3 (25 kilograme la hectar), la intrarea in parga a primelor pastai, iar in depozite prin gazarea semintelor, imediat dupa recoltare, cu sulfura de carbon, un kilogram la tona de seminte, sau prin tratarea cu pastile Phostoxin, sau Delicia, 30 grame la tona, in spatii inchise, sau 45 – 60 grame la tona sub prelata.

                 Irigarea

 

Fasolea reactioneaza bine la irigare, dand sporuri substantiale de productie in anii secetosi, prin irigare, productia de boabe la fasole poate fi, practic, dublata.

        Perioada critica pentru apa a fasolei, cand se cer efectuate udarile, incepe cu inflorirea plantelor (in jurul datei de 15 iunie) si se incheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfarsitul).           In acest interval de timp se vor efectua una, trei udari, functie de precipitatiile cazute, cu norme de cate 500 metri cubi la hectar. Prin aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adancimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. Daca in momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta, se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar.

                 Recoltarea

 

Fasolea cere multa atentie, deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor. Se recomanda sa se recolteze cand 2/3 din pastai au ajuns la maturitate, iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari.

Recoltarea se face:

-       manual;

-       prin smulgere;

-       mecanizat;

-       prin taierea plantelor la 3 – 4 centimetri sub nivelul solului;

-       cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga), montate pe cultivator.

Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF – 4, prevazuta cu discuri rotative.

Plantele smulse manual se strang in poloage mici, de 50 – 60 centimetri inaltime, care se lasa cateva zile sa se usuce, dup care se treiera cu combina C – 12, trecandu-se de la polog la polog.

Plantele dislocate mecanic se strang in brazde cu grebla oblica (GO – 3), iar dupa 2 – 3 zile se treiera cu combina C – 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole, pentru a se evita spargerea boabelor.

Productiile de boabe oscileaza foarte mult. Se considera normale productiile de 1000 – 1500 kilograme la hectar in cultura neirigata si de 2000 – 3000 kilograme la hectar in cultura irigata.

         

 

Cultura intercalata a fasolei printre porumb

 

        Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete insemnate, fiind raspandit mai ales in cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei in aceste conditii reclama multe brate de lucru.  Acest mod de cultura este avantajos pentru fasolea, plantele de porumb creand un microclimat favorabil plantelor de fasole, foarte sensibil la seceta atmosferica in faza de inflorire.

        Fasolea nu trebuie insa cultivata intercalat, cand la porumb se aplica erbicide pe baza de Atrazin la care fasolea este sensibila.

        Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 – 20 mii cuiburi de fasole la hectar. Densitatea optima a porumbului ramanand nemodoficata.

        In practica, semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa in cuiburi, pe randul de porumb indata dupa rasarirea porumbului, punand in cuib cate 3 – 4 seminte.

Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC – 6 concomitent cu semanatul porumbului;  in acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu. Cantitatea de samanta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 - 20 kilograme.         Productiile de fasole care se obtin  in cultura intercalata sunt de 200 – 500 kilograme la hectar.

        Cultura succesiva a fasolei

         

         Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune, apropiate de cele normale si daca este cultivata, ca a doua cultura, dupa plantele care se recolteaza la inceputul verii (orz si grau de toamna, cartofi timpurii, borceaguri).

         Fasolea in a doua cultura reuseste in zonele de campie di Sudul si Vestul tarii si numai in conditii de irigare. De asemenea, este necesar sa fie folosite soiurile cele mai timpurii, cu tulpina oloaga: Fundulea 332 si Gratiot.

         Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita in cultura obisnuita, cu deosebirea ca dintre ingrasaminte, se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la hectar, deoarece fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare.

         Semanatul trebuie efectuat pana cel mai tarziu 5 iulie. Densitatea de semanat este putin mai mare decat in cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru patrat.

         In functie de regimul de precipitatii se aplica una, doua udari de rasarire, cu norme mici de 200-300 metri cubi apa la hectar si doua, trei udari in timpul vegetatiei, cu norme de 500-600 metri cubi la hectar.

         Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar mai mult in conditii favorabile.     

                                                                                             

                   Particularitatile morfologice si biologice

 

         Radacina principala este un pivot care patrunde la adancimi diferite si se ramifica, mai mult sau mai putin, in functie de specie.

         Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati in care activeaza bacterii din genul Rhizobium, in relatiile de simbioza cu plantele gazda. El patrund in radacini prin perii absorbanti,  ajung in scoarta unde se inmultesc. La inceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda iar cand devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului; asigurand planta cu acest element.

         In sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt, ele pot fi slab active sau chiar inactive. In acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii, cum este biopreparatul Nitragin.

         Tulpina variaza in functie de specie. Este, in general, ramificata si are inaltimea cuprinsa intre 30 – 60 centimetri la fasolea pitica, si 200 – 300 centimetri la fasolea urcatoare. Portul erect si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza dezvoltarea mecanizata.

         Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. Foliolele au forme si marimi diferite, iar stipelele sunt mai mari decat foliolele la mazare.

         Florile sunt grupate in racem, alcatuite pe tipul 5, ele au structura florala caracteristica. Caliciul este format din 5 sepale unite, de forme, culori, si marimi diferite. Androceul este alcatuit din zece stamine. Gineceul este format din ovar, cu o loja, avand mai multe ovule, dintr-un stil lung si un stigmat maciucat. Inflorirea se face treptat de la baza spre varf si dureaza la o planta 10 – 25 zile. Polenizarea este autogama.

         Fructul este o pastaie de diferite marimi, forme si culori, cu una sau mai multe seminte in interior, la maturitate este dehiscenta.

         Samanta are forme, marimi si culori foarte diferite, este alcatuita din tegument si embrion.

         Tegumentul este gros si greu permeabil, pe suprafata lui se observa hilul, reprezentand locul de fixare a semintei de pericarp.

         Embrionul  este format din: doua cotiledoane mari, tigela, muguras si radicula.

         Coacerea leguminoaselor se desfasoara in urmatoarele faze:

-       coacerea in lapte, semintele sunt verzi si au continutul laptos;

-       coacerea in parga, semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea specifica soiului;

-       coacerea deplina, semintele sunt tari, iar pastaile dehiscente plesnesc.

         Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica. 

                                 

Autor: VLADESCU MARIAN

e-mail: marian@severin.ro

 
 

 

 

 

 

 

 


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani