Tipuri de droguri referat






In fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamantesc, milioane de oameni folosesc droguri. In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cabd consumam ceai sau cafea. Ca si multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca-Cola, sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si in multe zone ale lumii sunt perfect legale.

Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.

Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit in aproape toate colturile lumii. Acesta se formeaza atunci cand drojdia (particule de mucegai) fermenteaza zaharuri in mod natural, in fructe ca strugurii si in seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi ginul, romul, contin toate alcool.

Acest drog actioneaza asupra creierului in doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente si este, de asemenea, un depresiv, ce incetineste actiuni si reactii.

Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cand o persoana dependenta de acesta inceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptome ale renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratie, tremurat, greata si halucinatii.

Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larga in societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de cancer, cum ar fi cel la plamani si gat, poate, de asemenea, cauza unele boli ale inimii si ale vaselor sangvine, probleme ale plamanilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare.

Aceste boli sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar si monoxidul de carbon.

Nicotina insasi poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect. Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei.

Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz din frunzele plantei de ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si in cacao si unele bauturi racoritoare.

In consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. Insa, in cantitati mari acestea pot provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile digestive.

Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Cel care o consuma se simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l incojoara si mai capabil de a fi increzator si creativ. Cel ce priveste din afara, vede exact opusul acestor stari.

In general, si in comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare sa creeze dependenta. Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave in comparatie cu tutunul sau alcoolul. In multe tari, unele grupari au incercat sa schimbe legile si sa inlature unele pedepse pentru consumul acesteia.

Barbituricele sunt droguri create in laborator si, uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, in calitate de „somnifere” sau „calmante”. Sunt, de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul.

Barbituricele sunt prescrise mai rar in zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheata cu atentie. Acestea datorita problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.

In doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului. Simptomele incetarii folosirii acestora sunt grave, uneori chiar fatale.

Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate in laborator si sunt denumite „excitante”. Cei care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului, producand energie. Au fost folosite candva ca tablete pentru slabit. Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic, iar acest fapt poate duce foarte usor la obisnuinta si dependenta psihologica.

Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din „ciupercile magice” si mescalina din cactusul „peyote”, celelalte sunt create in laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid).

Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, a simturilor si a perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de „calatorie” poate fi extrem de inspaimantatoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia provoaca insa o toleranta in oraganism, iar oamenii au murit chiar sub influenta lor. De exemplu, consumatorul isi poate inchipui ca poate sa zboare, si sa sara pe fereastra.

Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu. Acestea provoaca stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. In medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt insa deosebit de puternice si periculoase, putand provoca rapid toleranta in organism si dependenta serioasa. O supradoza poate ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile organismului sunt foarte neplacute: friguri, greturi, tremuraturi, crampe si transpiratie.

Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care o consuma, alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau de „recreere”, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia.





Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, in mod legal sau nu, afecteaza creierul. Ele altereaza aspectele mintale, cum ar fi gandirea, concentrarea, agilitatea, emotiile si constiinta. Acestea sunt droguri psiho-active. Drogurile si motivele consumului acestora variaza de la o zona la alta si in functie de timp.

Un motiv al consumului de droguri in mediul social este folosirea lor ca „lubrifiant social”, de la o conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte petrecuta intr-un bar. Drogurile ii ajuta pe consumatori sa devina mai relaxati, deschsi, prietenosi si sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri este faptul ca acestea par sa confere o usurare temporara, un fel de evadare pentru o perioada de timp.

Oamenii incearca sa se detaseze de o intreaga serie de probleme: stres, bani, griji, familii destramate. Unele persoane extind aceasta idee si incearca sa se detaseze de toata lumea reala. Ele nu se pot lupta cu lumea reala si consuma droguri pentru a-si crea o lume fantezista alternativa.

Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este reprezentat de presiunea exercitata in cadrul unui grup, spre exemplu o persoana ia droguri pentru ca si prietenii sau colegii din anturaj fac acest lucru.

Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele. Dependenta psihologica se petrece in mintea omului; consumatorul simte ca nu poate gandi normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. In cazul dependentei fizice, nervii, muschii, inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua functionarea.

Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, inconstienta si chiar convulsii fatale.

Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca inainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.

Modul de administrare al drogurilo este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unei seringi nesterilizate poate provoca infectii ca hepatita sau SIDA.

Exista cateva metode de intrerupere a consumului sau a dependentei de droguri. Acestea cuprind:

administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicala;

tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament;

aderarea la grupuri formate din fosti consumatori;

reabilitarea intr-un centru de dezintoxicare;

detasarea de situatia sau grupul social unde a inceput consumul de droguri.

Multe din metodele de ami sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate in vederea abtinerii de la consumul de droguri si reabilitarii. De asemenea, reusita depinde de puterea viontei si motivatia consumatorului.

Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri si alte infractiuni, in vederea obtinerii banilor necesari pentru cumpararii drogurilor. Acest lucru se intampla mai ales in cazul drogurilor puternice, care creeaza dependenta si sunt adesea cele mai scumpe.

Detinerea si consumul de droguri se pedepseste aspru, cu inchisoare de la 5 la 20 de ani.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani