Habitate naturale, flora si fauna salbatice - Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice referat





Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Spatiul biogeografic al Romaniei cuprinde, intr-o proportie relativ egala, cele trei unitati geografice – de campie, de deal si de munte, cu o diversitate mare de conditii pedoclimatice si hidrologice ce diferentiaza un numar de circa 52 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre, acvatice specifice zonelor de coasta si de litoral al Marii Negre, zonelor de stepa, silvostepa, deal, munte, lacurilor, cursurilor de apa si luncilor acestora, zonelor secetoase sau a celor umede, inclusiv celor specifice Deltei Dunarii.

Ca o consecinta a pozitiei sale geografice, Romania este o tara cu o diversitate biologica ridicata, exprimata atat la nivel de ecosisteme, cat si la nivel de specii.



Cu exceptia marilor zone agricole si a unor ecosisteme terestre si acvatice aflate sub impactul negativ al unor surse de poluare, in care se inregistreaza modificari ale structurii si dinamicii diversitatii biologice, restul mediului natural se pastreaza in parametrii naturali de calitate, oferind conditiile necesare conservarii diversitatii biologice specifice.

Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme functionale cu organizare complexa, in general, modificarile structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul, doar in cazul unor accidente ecologice majore si pe termen scurt, ulterior, prin eliminarea factorului perturbator mediul natural se poate reface. 29997fqu29qtz6n

Datorita lipsei punerii in practica a sistemului de monitoring integrat care sa includa si monitorizarea diversitatii biologice, nu exista date concrete pe baza carora sa se poata face o analiza reala a starii acesteia, cu exceptia unor specii salbatice care fac obiectul unor programe si proiecte de

cercetare ale structurilor universitare, muzeelor, institutelor de cercetare, precum si ale unor organizatii neguvernamentale specializate.

Habitatele naturale

Ecosistemele naturale si seminaturale din Romania reprezinta aproximativ 47% din suprafata tarii. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotopes au fost identificate si caracterizate un numar de 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 89 de zone umede, 196 de pajisti, 206 de padure, 54 de mlastina, 90 de stancarii/nisipuri si 135 agricole) in 261 de zone analizate de pe intreg teritoriul tarii. qt997f9229qttz

Au fost identificate, de asemenea, 44 de zone de importanta avifaunistica, cu o suprafata totala de 6.557 km2, reprezentand 3% din suprafata tarii.

In vederea stabilirii si implementarii planurilor de management necesare asigurarii unei stari favorabile de conservare a unor tipuri de habitate naturale cu importanta deosebita atat la nivel national, cat si comunitar, prin intermediul programului LIFE (L’Instrument Finnancier pour l’Environnement) al Comunitatii Europene s-a obtinut suport financiar pentru urmatoarele proiecte:

  • Conservarea unei paduri euro-siberiene cu stejar (Quercus robur);

  • Conservarea habitatelor in Parcul National Bucegi;

  • Actiuni complexe pentru protectia si dezvoltarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni.

Flora si fauna salbatica Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate:

3700 specii de plante, din care pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare. Speciile caracteristice pasunilor reprezinta aproximativ 37% din totalul celor existente in Romania. Exista, de asemenea, un numar de 600 specii de alge si peste 700 specii de plante marine si costiere. Speciile endemice reprezinta 4%. Astfel, s-au identificat un numar de 57 de taxoni endemici (specii si subspecii) si 171 taxoni subendemici.33792 specii de animale, din care 33085 nevertebrate si 707 vertebrate. In anul 2000, ministerul a finantat realizarea “Cartii rosii a vertebratelor din Romania”.In anul 1999 s-a obtinut suport financiar prin programul LIFE (LInstrument Finnancier pour l’Environnement) al Comunitatii Europene pentru stabilirea si implementarea planurilor de conservare pentru doua specii periclitate la nivel national si comunitar: Romanychthys valsanicola (aspretele) - endemit tertiar – (Conservarea speciei Romanichthys valsanicola) si Vipera ursinii (vipera de stepa) (Conservarea “in situ” a viperei de stepa din Romania). Un alt proiect LIFE vizeaza managementul carnivorelor mari din Piatra Craiului (Consolidarea Parcului National Piatra Craiului). In Romania se afla in derulare programe privind reintroducerea, in cadrul arealului lor natural, de specii de vanat care au disparut din fauna cinegetica in decursul timpului, cum ar fi zimbrul, castorul si marmota alpina, rezultatele fiind notabile. De asemenea, o componenta a proiectului privind “Managementul conservarii biodiversitatii” o constituie programul de reintroducere a zimbrului in zona Vanatori Neamt. In anul 2000, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, cu suportul tehnic si financiar al Consiliului Europei, a dezvoltat proiectul “Reteaua Emerald in Romania”, care vizeaza identificarea si caracterizarea unor habitate naturale si a unor specii salbatice existente in Romania si care sunt incluse in Rezolutiile 4/1996 si 6/1998 ale Conventiei de la Berna privind conservarea habitatelor naturale si a vieti



Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

O mare varietate de specii de flora si fauna de pe teritoriul Romaniei prezinta o importanta economica si sociala deosebita, avand multiple utilizari in diverse sectoare. In ultimii ani, presiunea asupra acestor resurse a crescut considerabil, fiind foarte solicitate, in special pe piata externa. Pentru evitarea supraexploatarii acestor resurse, incepand din anul 1997, a fost reglementat regimul de desfasurare a activitatilor de recoltare/capturare si achizitie a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural, in scopul comercializarii pe piata interna si la export.

Aceste reglementari au fost imbunatatite in anul 2000, luand in considerare si procedurile instituite la nivelul Uniunii Europene si pe plan international, punandu-se astfel in aplicare si prevederile Conventiei privind comertul international cu specii de flora si fauna salbatica pe cale de disparitie, ratificata prin Legea 69/1994.

 

La acestea se adauga speciile de fauna salbatica de interes cinegetic, valorificate prin vanatoare, precum si speciile de pesti din apele naturale valorificate prin pescuitul comercial, sportiv si de agrement.

Romania este recunoscuta in Europa ca tara cu traditie in apicultura. Efectele benefice, de ordin ecologic, economic si social ale practicarii cresterii albinelor sunt legate de asigurarea polenizarii plantelor entomofile din flora spontana, din culturile organizate si de valorificarea produselor apicole (miere, ceara, polen, propolis, venin etc.).

O problema grava a apiculturii o constituie intoxicatiile albinelor, in primul rand datorate substantelor utilizate in agricultura. De asemenea, intoxicatiile cu noxe industriale si rutiere, reprezinta o problema generala de ecologie care priveste si speciile salbatice de himenoptere si care trebuie sa fie prevenite prin masurile generale ce trebuie asigurate pentru protectia mediului.

In anul 2000, conform prevederilor HG nr. 718/02.09.1999, s-a valorificat un volum total de masa lemnoasa de 12.664 mii mc din speciile forestiere caracteristice fondului forestier national.
Din totalul de 12.664 mii mc material lemnos exploatat, 4.228 mii mc este reprezentat de specia fag (33,7%) care are o pondere de 31,8% in suprafata padurilor noastre si 4.329 mii mc (33,4%) specii de rasinoase care detin 30% din suprafata.



Pentru recoltarea masei lemnoase s-a parcurs cu taieri de regenerare, suprafata de 53.447 ha, din care taieri rase pe 2.442 ha.

Din padurile proprietate privata si cele apartinand altor detinatori persoane juridice s-a recoltat un volum total de masa lemnoasa de 1.310 mii mc.

Regia Nationala a Padurilor a valorificat 9.155 tone rachita provenita din culturile proprii, 5.627 tone fructe de padure si 409 tone ciuperci comestibile din flora spontana.

De asemenea, s-au comercializat 1.875 tone cetina rasinoase si 210 tone plante medicinale recoltata din flora spontana.

In vederea asigurarii materialului saditor necesar pentru lucrarile de impaduriri s-au recoltat in total 307,9 tone seminte forestiere, din care s-au comercializat 36,2 tone, restul fiind utilizate in pepinierele proprii. In cea mai mare parte, semintele forestiere s-au recoltat din plantajele forestiere create din proveniente de arbori cu insusiri genetice superioare.

S-au recoltat 4,5 milioane bucati butasi de plop euroamerican, plop alb si salcie selectionata din culturile de planta mama, instalate pentru producerea puietilor cu caracteristici genetice superiore, necesari in realizarea plantatiilor din Lunca Dunarii si luncile raurilor interioare.

Fondul cinegetic national este arondat in 2231 fonduri de vanatoare, gestionate in temeiul Legii fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996 de catre Regia Nationala a Padurilor, organizatiile vanatoresti si institutiile de invatamant si cercetare stiintifica cu profil cinegetic din Romania.Fauna salbatica de interes cinegetic ocupa, la nivelul intregii tari, un areal foarte diversificat, incepand cu Delta Dunarii si luncile joase ale raurilor mari si a fluviului Dunarea (pasari de pasaj ca specii de baza de vanat), continuand cu zonele de campie si coline (mistret, caprior, cerb lopatar, iepure, fazan), apoi zona montana (cerb comun, urs, cocos de munte), si pana in golul alpin, dominat de capra neagra. Carnivorele mari, specii strict protejate, ocupa in principal arealul zonelor montane, fiind reprezentate de lup, ras si pisica salbatica.

Efectivele de vanat evaluate in ultimii ani sunt relativ constante, neexistand fluctuatii mari de efective la nici una din speciile principale de vanat. Aceasta stare a fost realizata, in principal, prin conditiile de mediu favorabile si prin buna gospodarire a fondurilor de vanatoare, realizata prin masuri ca: selectia artificiala la speciile de vanat purtatoare de trofee cinegetice, reglarea corespunzatoare a raportului dintre sexe (cervide), asigurarea hranei suplimentare in perioada de iarna, reducerea efectivelor de rapitoare pana la un nivel acceptabil pentru mentinerea echilibrului ecologic, paza fondurilor de vanatoare si lupta impotriva braconajului.

Romania ocupa unul din locurile de frunte, in lume, in ceea ce priveste trofeele de vanat recoltate pe fondurile de vanatoare din tara noastra, detinand altfel recordurile mondiale pentru trofeul de urs (craniu si blana) si capra neagra (16 trofee din primele 20 sunt recoltate in Romania).

Trofee remarcabile au fost recoltate, de-a lungul anilor, in Romania, si la speciile de cervide (caprior, cerb comun si cerb lopatar), mistret, precum si la rapitoare (lup, ras, pisica salbatica).

In Romania se afla in derulare programe privind reintroducerea, in cadrul arealului lor natural, de specii de vanat care au disparut din fauna cinegetica in decursul timpului, cum ar fi zimbrul, castorul si marmota alpina, rezultatele fiind notabile.









Copyright © Contact | Trimite referat