Logo referatele carte



Maimuta



Maimutele, verii nostri cei simpatici 

       Desi sunt cele apropiate rude ale omului, primatele se folosesc mult mai putin decat ne-am astepta de semnalele sonore. Se poate  spune ca maimutele sunt mai mult mimi decat vorbitori, din cauza laringelui lor nepotrivit pentru sunete nearticulate.

      In 1966, studiindu-se peste 100 de specii de maimute, s-a facut inventarul semnalelor sonore scoase de acestea. Unele sunt comune la mai toate speciile(latraturi, mormaituri, strigate, chemari, etc.), altele sunt ordinului, familiei sau genului.

     La maimute comunicarea prin gesturi inlocuieste lipsa limbajului articulat. Variata si expresiva gama de gesturi si mimici le ajuta sa se inteleaga asa cum se inteleg intre ei surdo-mutii.

     Printre speciile care au fost mai bine studiate in ultima suta de ani merita amintite urmatoarele specii: babuinii, macacii, cimpanzeii, urangutanii si gorilele.

      Aceste fiinte sociale traiesc in teren deschis, in cete formate din 10 pana la 100 de indivizi, stapanind fieacare un teritoriu de la 50-300 de hectare. Observatorii au remarcat un mare numar de posturi sau de grimase, insotite sau nu de sunete, care actioneaza in mod evident ca semnale sociale.

     Aceste gesturi si grimase se datoresc mobilitatii fizice extraordinare a maimutelor, ca si a puternicii dezvoltarii a muschilor expresiei faciale. Sutele de gesturi si posturi care au fost semnalate de numerosii cercetatori ai acestui grup de animale, care ne urmeaza pe scara zoologica pot fi asezate in teri mari categorii:

a)     Gesturi si posturi care exprima relatiile din interiorul colectivitatii;

b)     Care insotesc dorinta de apropiere si colaborare;

c)     Care preced agresivitatea in cazul incalcarii teritoriale sau atacului altor specii.

       In sanul colectivitatilor de maimute exista un sistem de ranguri destul de bine diferentiat: exista un mascul dominant si masculi subordonati; la fel si in grupul femelelor se instaureaza o anumita ierarhie. La unele specii de maimute, conducatorul, adica masculul dominant, nu e nici cel mai batran si nici cel mai intelept, ci cel mai artagos si mai agresiv. La gorile dominanta este o prerogativa a masculilor mai batrani care pot fi recunoscuti usor dupa blana cenusie pe spinare, de unde le vine numele de “spinari argintii” dat de triburile africane. Conducatorii intervin in galceve si in certuri, despart pe cei incaierati, folosesc un cod destul de agresiv de gesturi pentru a indica actiunile colectivitatii(“pornim in cautare de hrana”,”ne odihnim”,”nu faceti zgomot” etc.). la randul lor femelele cat si masculii de ordin inferior nu iau parte la deciziile colectivitati, ci reactioneaza doar la comenziile generale care privesc imprastierea, adunarea si apararea colectivitatii.

       La hamandrili, maimute din familia pavianilor, care  seamana  la forma capului si la latrat cu un caine(de aceea li se spune si maimuta cinocefale), biologul sovietic P. Pajaritkaia  a remarcat chiar o forma de ritual al comportamentului de supunere: “Intalnind pe conducator sau pe un personaj de rang superior hamadrili executa cateva genuflexiuni si scot niste sunete asemanatoare unui oftat  In colectivitate, de asemenea, hamadrili stiu sainteleaga si din priviri sau din gesturi . Privirile conducatorului cetei sunt la fel de eficace semnalele sonore. Ele actioneaa chiar de la o distanta respectabila. Secretul rezida in culoarea alba a pleoapelor. Cand isi ridica spancenele, semn de suparare, pleoapele se inchid si culoarea lor alba devine vizibila de departe ”.

       Printre cele mai tipice gesturi de apropiere si prietenie notam imbratisarea si tesalatul. Pentru a se saluta cimpanzeii se imbratiseaza ca aomenii. Tesalatul este insa cel mai tipic semnal al unei bune convietuiri. Zilnic maimutele isi pierd 1-3 ore cu acest ritual. La babuini, de pilda, parul este “pieptanat cu carare”, diversel particule fiind luate de pe supafata pielii si inghitite. Masculii dominanti sunt tesalati mai mult decat ceilalti, dar toti membrii unei cete au parte de aceasta ingrijire. Femelele se tesala mai mult intre ele si-si tesala si puii.

   Posturile agresive, de inspaimantare a dusmanilor sau rivalilor sunt foarte variate la maimute. Cimpanzeii si urangutanii bat cu furie cu talpile si-si arata dintii, macacii zgaltaie cu putere ramura unui copac, hamadrilii isi zbarlesc mantia lovind apasat cu laba in pamant. Insa cea mai inspaimantatoare manifestare simiesca, poate cea mai impresionanta dintre cele care caracterizeaza regnul animal o intalnim la gorile, atunci cand sunt iritate: atunci cand vad un mascul straain sau un om gorila se ridica in doua picioare si incepe sa bata cu pumnii in piept, in ritm de aproximativ 10 lovituri pe secunda si cu o asemenea forta incat ai senzatia ropotului unei imense tobe. In acelasi timp ea scoate un muget inspaimantator.

    In cazul intalnirii cu o gorila, cunoasterea “ritualului “de pace si de supunere e singura cale a omului de a scapa nevatamat. P. Schaller, un bun cunoscator al vietii gorilelor, a folosit intr-o intalnire intamplatoare in padurile africane cu un mascul tanar dar agresiv, gestul de beligeranta al speciei: clatinatul capului si evitarea privirii furioase a maimutei. Intr-o comunicare facuta in anul 1962 la Universitatea din California el descrie acest uluitor “numar in doi” care a durat 10 minute dupa care gorila s-a indepartat linistita.

     S-a incercat sa se umanizeze anumite specii de mainute pana a ajunge chiar sa foloseasca limbajul omenesc. In 1952 doi cercetatori americani au reusit sa faca un pui de cimpanzeu –Viki- sa articuleze cu greu patru cuvinte dar pronuntia era destul de departe de adevar.

    Incapacitatei maimutelor de a articula sunete se datoreaza faptului ca laringele este situat prea aproape de valul palatin.

    A fost incercata insusirea de catre maimuta a limbajului semnelor si cel mai mare succes l-a avut un pui de cimpanzeu care a reusit sa memoreze in decurs de 4 ani 132 de semne prin care putea comunica cu experimentatorii.

     Oricum, chiar daca am reusi sa facem un animal sa-si insuseasca un lat limbaj el il va putea folosi doar cu cel care l-a invatat si nu va intra niciodata in zestre lor ereditara.   

 

                                         

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani