Ecologia - regnul vegetal, specii, diferentele fata de alte regnuri referat





Plantele si oamenii, Ecologia, Regnul vegetal

Regnul vegetal cuprinde aproximativ 260000 de specii cunoscute de plante (muschi,licheni,ferigi,ierbacee,plante lemnoase , tufisuri, copaci ) . Plantele se gasesc atat pe pamant,cat si in apa ,si au diferite dimensiuni(mici-muschi,arbori gigantici-sequoia).

Numai un mic procentaj de specii de plante sunt utilizate direct de om pentru hrana,adapost,fibre sau medicamente.In capul listei se afla orezul,graul,porumbul,legumele,bumbacul,coniferele si tutunul,de care depinde intreaga economie.Tot regnul vegetal are o importanta deosebita de-alungul miilor de ani,in furnizarea oxigenului in atmosfera.In ziua de azi,biomasa lumii este compusa,in cea mai mare parte din plante,care modifica climatul,ceeaza si alimenteaza solul.



Diferentierea de alte regne

Plantele sunt organisme verzi,multicelulare;celulele lor contin protoplasme,eucariote(cu nucleu),tinute mai mult sau mai putin rigid de peretii celulei.Cea mai importanta caracteristica a plantelor este fotosinteza (producerea hranei prin transformarea energiei luminoase in energie chimica),proces realizat cu ajutorul clorofilei,care contine plastide(organisme celulare) numite cloroplaste.Plantele care si-au pierdut clorofila au devenit saprofite sau parazite,astfel ele isi iau hrana de la organisme moarte.

Fungii,tot eucariote,sunt acum plasati intr-un regn separat,deoarece au deficit de clorofila si plastide,iar peretii celulari contin mai multa chitina decat celuloza.Ei nu-si produc singuri mancarea,ci o absorb de la organismele moarte.

Varietatea algelor a fost plasata in regnul vegetal,multe dintre ele sunt eucariote cu pereti celulari rigizi si produc fotosinteza.

Regnul animal este de asemenea multicelular si eucariot, dar membrii lor difera.Plante Phyla

Briofitele sunt un ansamblu de 3 clase de plante nevascularizate cu aproximativ 16000 de specii,in care sunt inclusi muschii si lichenii.Sistemul vascular al briofitelor este slab dezvoltat,de aceea ele sunt plante mici si acestea sunt obisnuite sa traiasca intr-un mediu umed,chiar daca ating dimensiuni mai mari in circumstante favorabile,iar altele sunt adaptate vietii in desert.Diviziunea lor sexuala este realizata de gameti,generand astfel ciclul vietii acestor organisme.

Celelalte diviziuni sunt traheofitele.Tesutul vascular este intern si prin el se face transportul de apa,minerale si hrana.Exista 2 tipuri de tesut vascular : xilemul,care conduce apa si mineralele de la pamant la tulpina si frunze,si floem,care conduce hrana produsa in frunze ,la tulpina,radacina si organele reproducatoare.Inafara prezentei unui tesut vascular,traheofitele sunt diferite de briofite,deoarece ele sunt asexuate.In evolutia lor, sporul reproducerilor a devenit mult mai mare si mai complex. La gimnosperme si angiosperme,generatia de gameti contine un tesut sporofit.Embrionul soprofit este continut intr-o samanta,care este dispersata de planta.Ele domina toate mediile terestre,infara de zonele arctice si ele produc hrana si adapost pentru diverse animale.

Marea varietate a speciilor de plante este,in parte,reflectia tipurilor de celule.Asemanari fundamentale exista la toate aceste tipuri de celule.Acestea indica originea comuna si relatiile dintre diferitele specii.Fiecare celula a unei plante este in parte suficienta,fiind izolata de o membrana celulara sau de plasma si de pereti celulari.Membrana si peretele ii permit celulei individuale sa-si indeplineasca functiile,in acelasi timp,comunicarea cu celelalte celule este posibila prin legaturile citoplasmei.

Peretele celular

Cel mai bine se diferentiaza celulele de plante,si acestea de animale prin peretele celular.La plante,acest perete protejaza continutul celular si limiteaza marimea celulei.Au,de asemenea,importante roluri structurale si fiziologice in viata plantei,fiind implicat in transport,absortie si excretie.Peretele celular al plantei este compus din celuloza(formata din molecule de glucoza)este cea mai importanta.Moleculele de celuloza sunt unite prin fibre,care formeaza scheletul peretelui.Alti componenti importanti sunt ligninele,care reduc pierderea apei din celule.Multe celule de plante produc un prim perete celular,in timp ce celula creste,si un al doilea perete celular,care se intinde sub primul,dupa ce cresterea s-a oprit.

Protoplastele

Peretii celulelor sunt compusi vii si sunt numiti protoplaste.Acestea sunt legate print-unul sau doua membrane celulare.Protoplastele contin citoplasma(cu diferite membrane),ca vacuolele,nuclei(unitatea ereditara a celulei).

Vacuolele

Vacuolele sunt membrane a caror cavitati sunt umplute cu seva,care sunt constituite,in cea mai mare parte din apa,continand zahar,sare si alte substante.

Plastidele

Plastidele sunt parti celulare speciale,asemenea organelor legate prin 2 membrane.Exista 3 tipuri importante de plastide:cloroplastele(contin clorofila si pigmenti de carotenoida,fiind o parte a fotosintezei,procesul prin care energia solara este fixata in energie chimica,in legaturile dintre compozitiile de carbon.Leucoplaste nu contin pigmenti;sunt imjplicate in sinteza amidonului,ulterior,si a amidonului.Cloroplastele frabrica carotinoida.

Mitocondria

Plastidele sunt implicate in stocarea energiei.O alta clasa de organisme celulare sunt mitocondriile,care au rol in respiratie.Acest proces reprezinta transferul energiei chimice,continand carbon,ATP,cea mai importanta sursa de energie pentru celula.Transferul are loc in 3 etape:una in care acizii sunt produsi din carbonati,ciclul Krebs si transferul de electroni.Ca plstidele,mitocondriile sunt legate prin 2 membrane,cea din interior fiind foarte cutata,cutele suprafetei unde are loc respiratia.



Ribozomii,aparatul Golgi si Reticolul endoplasmatic

Ribozomii sunt alte componente ale continutului celular,iar la nivelul lor aminoacizii se contopesc si formeaza proteinele.Aparatul Golgi se ocupa cu secretia materiilor venite de la celule .Un complex sistem membranos numit reticul endoplasmatic este folosit in sistemul de comunicare;

Diferite feluri de substante celulare sunt transportate prin acesta in diferite locuri.Ribozomii sunt adesea legati de reticulul endoplasmatic,continuandu-se cu o membrana dubla care inconjoara nucleii celulei.

Nucleul

Nucleul controleaza buna functionare a celulei deoarece el specifica ce proteine sunt produse.El inmagazineaza si transporta informatia genetica viitoarelor generatii de celule in timpul diviziunii.

Sistemul tisular

Alte celule asemanatoare sunt organizate in unitati structurale si functionale,sau tesuturi,care fac planta sa formeze un intreg,asfel sunt formate noi celule,diviziunea fiind foarte activa.Acestea sunt numite meristeme.Ele se gasesc pe extremitatile tulpinii sau a radacinii,fiind numite meristeme apicale,sau lateral pe tulpina sau radacina,fiind responsabile pentru cresterea plantei.Acestea sunt formate din 3 sisteme de tesuturi:dermal,vascular si fundamental.

Sistemul dermal

Sistemul dermal este format din epiderma,care formeaza pielea plantei,acoperind frunzele,florile,radacinile,fructele si semintele.Celulele epidermei variaza mult in functie si structura.

Epiderma poate contine stomate,deschizaturi prin care sunt eliminate in atmosfera.Aceste deschizaturi sunt inconjurate de celule speciale,numite celule protectoare,care prin schimbarea dimensiunilor deschizaturilor stomatei,inlesneste schimbul de gaze.Epiderma este acoperita de cuticula,care reduce pierderea apei de pe suprafata plantei prin evaporare.Daca planta creste,iar aceasta crestere mareste diametrul radacinii si tulpinii din cauza meristemelor laterale,epiderma este inlocuita de o periderma,formata din celule care mor la maturitate.

Sistemul vascular

Tesutul vascular este format din 2 tipuri de tesuturi conductive:xilem,care conduce apa si dizolva nutrimentele minerale,si floem,care procura hrana.Xilemul depoziteaza totodata hrana si agouti planta.

Xilemul

Xilemul este format din 2 tipuri de celule cinductive,cu elemente traheale si canale.Ambele tipuri de celule sunt prevazute si cu un al doilea perete,lipsindu-le citoplasma si murind la maturitate.Peretii au cavitati,prin care apa circula de la o celula la alta.Elementele traheale au partile terminale ascutite si care le invelesc si permit apei sa patrunda longitudinal de la un perete la altul prin aceste cavitati si, de asemenea,de-alungul celulelor.Canalele sunt,de obicei mai scurte decat elementele traheale.Ca adaugare la cavitatile celulei,partile terminally ale canalelor au si ele perforatii(pori),suprafete ale peretelui celular,carora le lipsesc unele parti si,prin care apa si nutrimentele dizolvate pot trece cu usurinta.

Floemul

Floemul,tesutul prin care circula hrana,este format din celule care traiesc si la maturitate.Principalele celule ale floemului,elemente gaurite,sunt numite astfel din cauza manunchiului de pori existenti,prin care protoplastele sunt legate.Apar 2 tipuri de astfel de elemente, celule gaurite cu pori ingusti , si altele cu pori largi.Chiar daca acestea contin citoplasma la maturitate, nucleul si alte organe le lipsesc in totalitate. Asociate cu ele sunt celulele insotitoare care contin nuclei si care se ocupa cu fabricarea si secretia substantelor si muta produsi nefolositori .

Organele plantei

Corpul unei plante vasculare este organizat in 3 tipuri de organe generale:radacini,tulpini si frunze.Aceste organe contin toate cele 3 tipuri de tesuturi,dar difera prin functiile realizate de celule.

Radacina

Radacina are rolul de a fixa planta in sol si de a absorbi apa si mineralele.Radacinile cresc de obicei sub pamant,sau in directia gravitatii.Spre deosebire de tulpina,radacina nu are frunze sau noduri.Epiderma este acoperita cu perisori absorbanti.Acestia maresc suprafata radacinii si au rolul de a absobi apa si nutrimentele.

In mare masura,radacinile sunt formate din xilem si floem,dar unele sunt modificate pentru a realiza si alte functii.Radacinile sunt organe folosite si ca hrana sau ca depozite de exemplu:sfecla,morcovii si ridichile.Aceste radacini au parenchimul bine dezvoltat.Multi arbori tropicali au radacini aeriene,care tin tulpina in pozitie verticala.Epifitele au radacini adaptate pentru absortia rapida a apei de ploaie,care curge de pe scoarta plantei gazda.Radacinile cresc in lungime cu ajutorul meristemelor apicale si in diametru,prin activitatea meristemelor laterale.



Tulpina

Tulpinile sunt,de obicei,aeriene,avand frunze atasate de nodurile aflate de-a lungul lor.Partile dintre noduri sunt numite internoduri.Tulpinile cresc in lungime cu ajutorul unor meristeme apicale .Aceasta crestere da nastere si la noi frunze,care inconjoara si protejeaza varful tulpinii sau mugurii inainte sa se deschida . Muguri apicali sunt de obicei protejati de niste frunzulite.Tulpina este diferita ca aspect extern si ca structura interna de radacina dar si ea este formata din 3 sisteme de tesuturi si au cateva trasaturi asemanatoare.Tesutul vascular este prezent in fasicicolele care ingroasa tulpina formand o retea continuoa in frunza si radacina.Tesutul vascular al plantelor ierbacee este incojurat de parenchim ,iar plantele lemnoase sunt in majoritate formate din xilem tare.Tulpina creste in diametru prin activitatea meristemelor laterale care produc scoarta si lemnul in cazul plantelor lemnoase.Scoarta care contine de asemenea floem serveste ca invelis protector prevenind stricaciunile si pierderea apei .

In regnul plantelor sunt unele modificari ale tulpini ca spini ai gherghinelor.Tulpinile cataratoare ale vitei de vie sunt modificate astfel pentru a le permite sa creasca si sa se ataseze de substratul lor.Multe plante au putine frunze,sau nu au deloc,iar rulpinile lor se comporta ca o suprafata fotosintezica(cactusul).Unele tulpini se intind pe suprafata solului,astfel planta se reproduce printr-o cale vegetala;alte tulpini sunt subterane,fiind folosite ca depozite pentru hrana,astfel permitandu-I plantei sa supravietuiasca in timpul iernii,de exemplu,bulbii lalelelor.

Frunzele

Frunzele sunt cele mai importante organe prin care se realizeaza fotosinteza.De obicei sunt formate in majoritate din parenchim care este format din celule cu spatii intre ele;aceste spatii sunt umplute cu aer,din care celulele absorb dioxidul de carbon si elibereaza oxigen.Parenchimul este legat de suprafata exterioara si posterioara a frunzei,care este acoperita de epiderma.Prin parenchim trece o retea vasculara,care aprovizioneaza peretii celulari cu apa si muta hrana provenita din fotosinteza,la alte parti ala plantei.Frunza este legata de tulpina printr-o portiune,numita petiol,acesta fiind format in mare masura din tesut vascular.O anexa a petiolului pe care o gasim cateodata la baza lui,este stipula.

Exista diferite forme de frunze:unele sunt transformate in spini,pentru a proteja planta de pradatori.Unele familii de plante au frunze modificate in capcane,ele digerand insecte,astfel obtinand hrana pe care planta nu si-o poate obtine in alt mod.Acestea se numesc insectivore.Unele frunze sunt frumos colorate,asemanandu-se cu petalele,servind la atragerea polenizatorilor.Probabil frunzele modificate cel mai mult sunt chiar florile.Partile componente ale florii sunt carpela,staminele,petalele si sepalele.Acestea sunt frunze modificate care indeplinesc functii reproducatoare.

Ecologia

Multa lume crede ca plantele duc o mviata pasiva.O privire inspre ingenioasa dezvoltare a plantei care se foloseste de factorii biologici si fizici care o inconjoara,corecteaza aceasta opinie.

Plantele si oamenii

De la inceputurile preistorice ale agriculturii si pana in ziua de azi,numai o mica proportie din numarul total al speciilor de plante au fost preluate din salbaticie,fiind transformate in surse esentiale pentru hrana,fibre,adapost si medicamente.Acest proces de cultivare a plantelor a inceput accidental,posibil din cauza semintelor fructelor si legumelor salbatice adunate pe langa habitatele umane,incoltind si fiind imatur cultivate.

Plante ca graul,originar din Orientul Mijlociu,descoperit cu mai mult de 9000 de ani in urma.El a fost selectat si replantat an dupa an,fiind o hrana valoroasa.In ziua de azi, multe plante domesticite,pot fi usor gasite prin intermediul stramosilor lor salbatici .Acest proces selectiv s-a desfasurat fara cunostinte de insemanare a plantelor,dar a reusit prin puternica legatura a oamenilor de atunci cu plantele.

In ziua de azi,relatia oamenilor cu plantele este aproape inversa:un numar mic de oameni au intra in contact cu plantele si cultivarea lor,iar fermierii care se ocupa cu aceasta,devin din ce in ce mai mult specializati in recolte de acelasi fel.Procesul de insamantare a fost accelerat fiind influentat de descoperirile in domeniul geneticii.Geneticienii care se ocupa cu plantele pot sa dezvolte,in doar cativa ani,plante rezistente la vant;porumbul,de exemplu,aceste recolte crescand simtitor.

In acelasi timp,oamenii si-au marit cererile pentru hrana si energie,astfel intregi specii si ecosisteme de plante sunt distruse inainte ca oamenii de stiinta sa poata face un inventar potrivit cu numarul speciilor de plante la nivel mondial,sau sa dezvolte o intelegere prin care speciile de plante pot aduce beneficii omenirii.Cele mai multe specii nu sunt intelese;cele care par sa ofere o sansa in cazul zonelor tropicale,unde cresterea populatiei si marirea exlpoatarilor pot rapid sa tranforme pamantul intr-unul arid,nisipos.Este importanta o minima cunoastere a plantelor,fiind si folositoare in incercarea de a rezolva multe probleme cu care se confrunta lumea de azi.










Copyright © Contact | Trimite referat