Compozitia proteinelor referat






 

Compozitia proteinelor

Se numesc proteine produsii naturali cu structura macromoleculara care se transforma prin hidroliza in a-amino-acizi.

Se disting pe baza de solubilitate doua clase de proteine, proteine insolubile si proteine solubile. Cele dintai, numite proteine fibroase (scleroproteine), se gasesc in organismul animal in stare solida si au functiunea de a conferi tesuturilor rezistenta mecanica (proteine de schelet) sau protectie impotriva agentilor exteriori. Vom mentiona keratina din par, unghii, copite, epiderma, colagenul din piele, oase si tendoane, miosina din muschi si fibrolina din matase. Proteinele fibroase se dizolva numai in acizi si baze concentrate.

Proteinele solubile sau globulare apar in celule in stare dizolvata sau sub forma de geluri hidratate. Albuminele sunt solubile in apa si in solutii diluate de electroliti (acizi, baze si saruri); globulinele sunt solubile numai in solutii de electroliti. Din categoria aceasta fac parte toate proteinele cu proprietati fiziologice specifice: proteinele din serul sanguin, enzimele, hormonii proteici, anticorpii si toxinele.

O categorie importanta de proteine sunt proteidele sau proteinele conjugate, combinatii ale unei proteine cu o componenta neproteica.

Proteinele insolubile pot fi usor separate de compusii care le insotesc in organismele animale, asa ca izolarea lor nu prezinta dificultati.

Proteinele solubile sufera usor la incalzire, sau sub actiunea acizilor, a bazelor si a altor compusi chimici, o transformare numita denaturare, prin care se pierde de obicei activitatea biologica specifica.

Proteina se extrage, de obicei din materialele biologice in care se gaseste, cu o solutie salina, mai rar cu dizolvanti organici cum ar fi glicerina sau acetona, diluate cu apa. Solutiile acestea contin si substante neproteice; indepartarea acestora se face cu ajutorul dializei.

S-a dovedit, prin metoda electroforezei, ca unele proteine (de exemplu albumina din ou, albumina din ser, toxina din semintele de ricin), desi formeaza cristale unitare, sunt amestecuri de doua sau mai multe proteine mult asemanatoare.

Toate proteinele contin elementele: C, H, O, N, si S; in unele proteine se mai gasesc, in cantitati mici: P, Fe, Cu, I, Cl si Br. Continutul procentual al elementelor principale este: C 50-52% , H 6.8-7.7% , S 0.5-2.0% si N 15-18%.

Prin hidroliza, proteinele se transforma in amino-acizi. Hidroliza proteinelor se poate efectua cu acizi, cu baze sau cu enzime.

Hidroliza acida se efectueaza prin fierbere indelungata (12-48 ore) cu acid clorhidric de 20% sau cu acid formic continand HCl. Hidroliza cu hidroxizi alcani sau cu hidroxid de bariu are loc intr-un timp mai scurt.

Prin hidroliza se obtine un amestec care poate sa contina pana la circa 20 a-amino-acizi. Se formeaza de asemenea amoniac prin hidroliza grupelor CONH2 ale asparaginei si glutaminei.

Cel mai vechi procedeu de separare cantitativa a amino-acizilor, dupa Emil Fischer (1901), consta in esterificarea amino-acizilor cu metanol si distilarea fractionata a esterilor. In cel mai bun caz, amino-acizii dozati nu insumeaza decat 60-70% din azotul total continut in proteina.

Examinand rezultatele analitice (vezi tabelul de mai jos) se constata ca proteinele se deosebesc de alti compusi macromoleculari naturali, de exemplu de celuloza sau amidon, prin marele numar de unitati diferite ce intra in compozitia macromoleculelor (20 de amino-acizii, fata de o singura monozaharida, glucoza). Afara de aceasta proteinele contin diferiti amino-acizii in proportii diferite. Unele proteine contin proportii mari din anumiti amino-acizii, de exemplu colagenul este bogat in glicocol, prolina si hidroxiprolina, keratina in cisteina si hidroxiacizi.

 

CONTINUTUL PROTEINELOR IN AMINO-ACIZI

(moli de amino-acizi la 105 grame proteina)

 

 
Albumina
ser (bou)
b-Lactoglo-bulina
g-Globulina
ser (om)
Miosina
Aldolaza
Insulina
a-Caseina
Hemoglo-bina (cal)
Zeina
Colagen
Keratina (lana)
Fibroina (matase)
Glicocol
24
19
56
25
75
61
38
75
-
350
76
584
Alanina
70
80
-
73
96
33
42
83
118
106
46
297
Valina
50
48
83
22
63
84
54
70
30
29
41
37
Prolina
41
45
70
16
50
25
71
34
91
132
59
9
Fenilalanina
40
23
28
26
14
48
28
48
36
25
23
9
Serina
40
38
109
37
63
55
60
54
67
33
98
147
Acid asparagic
82
87
66
67
73
50
64
80
35
47
48
-
Acid glutamic
104
120
80
150
78
137
153
56
182
77
96
-
Hidroxiprolina
0
-
-
-
-
-
-
-
-
107
-
-
Amoniac
62
77
79
85
65
126
-
66
211
47
81
-
NH2 liber
148
114
100
121
121
72
105
135
18
87
81
6
COOH liber
124
130
67
132
86
61
116
70
6
77
64
0

Moleculele proteinelor sunt construite din catene polipeptidice lungi, in care resturile de a-amino-acizi sunt unite intre ele prin legaturi amidice, CO-NH.





 

H2N – CH – CO – NH – CH – CO ………NH – CH – COOH

÷ ÷ ÷

R R¢ R¢¢

 

Catenele polipeptidice sunt deci construite din unitati CH–CO–NH, legate cap la cap si se deosebesc numai prin catenele laterale, R, de exemplu:

H3C CH3 H2N – C = NH
ï
CH NH
ï ï
CH2 CH2SH (CH2)3
ï ï ï

loading...











Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani