Delfinii

Delfinii sunt animale foarte simpatice. Oare exista cineva care nu i-a vazut , la Delfinarium sau la televizor , la emisiunile pentru copii sau la Animal Planet ? Cred ca nu. A vorbi despre delfini este la fel de dificil ca a vorbi despre orice altceva , deoarece toate domeniile stiintei sunt foarte vaste incat nici specialistii nu pot cunoaste totul. Totusi sa incercam sa povestim cate ceva despre aceste fiinte, despre obiceiurile lor si despre adaptarea lor la mediul acvativ.

Delfinii si porcii de mare (delfinii comuni) sunt mamifere deºi se aseamana cu peºtii. Le putem numi miracole ale evoluþiei pentru ca deºi ele descind din animale terestre milioanele de ani de adaptare la mediul acvatic au facut ca aceºtia sa fie consideraþi la prima vedere mai degraba peºti decat mamifere. Ei innoata cu graþia , forþa ºi agilitatea peºtilor ºi s-au adaptat in multe privinþe pentru a-ºi gasi ºi captura prada. Corpul lor are o forma aerodinamica, fusiforma, folosesc la innotat coada care se aseamana cu innotatoarea codala a peºtilor. Mobiliatea ºi viteza de inaintare in apa ajung ºi chiar depaºesc pe cele ale duºmanului lor de temut : rechinul. Toate aceste modificari nu au dus la atrofierea sau dispariþia proprietaþilor fundamentale ale stramoºilor tereºtri, delfinii fiind totuºi mamifere , aºa ca au sange cald, respira cu ajutorul plamanilor iar puii sunt alaptaþi de catre mama. Delfinii cuprind 7 genuri ºi in total 32 de specii ( amintim delfinul cu bot prelungit, delfinul tropical, delfinul cu pete, delfinul ucigaº sau orca, etc). Delfinii au lungimea cuprinsa intre 1,5 ºi 7 metri, iar greutatea variaza de la 40 kg la 4500 kilograme. De asemenea exista 3 genuri de porci de mare ºi in total 6 specii (de exemplu : delfinul comun, delfinul lui Dall). Lungimea porcilor de mare variaza intre 1,2 – 2,25 metri ºi greutatea de la 30 la 160 de kg.

Cele mai apropiate rude ale delfinilor ºi porcilor de mare sunt cetaceele de dimensiuni uriaºe , printre care balena , cel mai mare mamifer al tuturor timpurilor ºi uriaºa balena ucigaºa. Aceste doua specii sunt reprezentanþi ai celor doua familii ai cetaceelor, cele cu fanoane care filtreaza organismele vii ale planctonului cu ajutorul fanaoanelor aºezate in orificiul bucal asemenea unui gard ºi cele cu dinþi care haituiesc, captureaza ºi-ºi mananca prada asemenea animalelor de prada.

Delfinii ºi porcii de mare aparþin familiei cetaceelor cu dinþi. Ele sunt de dimensiuni mai mici, hrana este alcatuita aproape numai din peºte ºi sepii, deºi cel mai mare reprezentant al lor orca (delfinul ucigaº) , spaima marilor, ataca focile ºi alþi delfini. Intre delfini ºi porcii de mare nu exista prea mari diferenþe. Delfinii au botul carnos ºi dinþii conici, iar porcii de mare au dinþii sub forma de cazma ºi numai in maxilarul de jos. 51872tuv56vhm4r

Adaptarea delfinilor la viaþa acvatica este aºa de mare incat pe uscat aceºtia sunt practic neputincioºi. Semnul cel mai evident al adaptarii la mediul in care traiesc este structura ºi constituþia corpului. Pentru ca forma aerodinamica este o condiþie esenþiala la deplasarea rapida prin apa, a carui densitate este mai mare decat a aerului , delfinii ºi porcii de mare ºi-au dezvoltat o forma fusiforma, asemanatoare unei torpile, practic renunþand la tot ceea ce putea strica aspectului neted al coprului . Astfel urechile s-au atrofiat , organele genitale atat la mascul cat ºi la femela au o poziþie normala in interiorul corpului, memebrele posterioare nu au lasat nici o urma iar membrele anterioare s-au transformat in innotatoarea in forma de aripa, avand rolul de a stabiliza ºi carmui miºcarea. Coada s-a transformat in innotatoarea codala, rigida ºi lata . Pielea delfinului este neteda ºi fina ca matasea, total lipsita de par. Denivelarile create de oase ºi muºchi sunt corectate de stratul de grasime aflat sub piele, grasime care are rol ºi de izolator termic, adica reduce pierderile de energie, lucru important deoarece apa marii este intotdeauna mai rece decat temperatura animalelor.

Alaturi de forma aerodinamica, care iºi sare in ochi cum se spune, viteza mare de inanintare este obþinuta ºi datorita altor proprietaþi mai puþin vizibile. Astfel pliurile transversale ale pielii delfinilor reduc turbulenþele care pot apare in apa care curge pe corpul animalului marind rezistenþa la inaintare prin schimbarile de presiune. Prin reducerea acestor turbulenþe se reduce astfel rezistenþa mediului la inaintare. In plus stratul superior de celule ale pielii se toceºte extrem de rapid – chiar ºi de 12 ori zilnic – iar uleiul produs de celule imbraca corpul ajutand astfel inaintarea prin apa. Datorita acestor proprietaþi delfinul lui Dall este specia cea mai rapida , putand innota ºi cu viteza de 50 km/h ºi aceasta viteza o poate pastra pe distanþe foarte mari. Delfinii au obiceiul de a sari din apa din cand in cand ºi innoata practic in aer. E posibil ca aceasta sa fie o metoda de a reduce rezistenþa mediului ºi cum aerul are o densitate mult mai mica decat apa franeaza mai puþin delfinul ºi acesta poate respira . Expira prin orificiul nazal aflat pe creºtetul capului, iºi umple apoi plamanii cu aer , dupa care se poate scufunda. Delfinii nu se scufunda la adancimi foarte mari de aceea nu trebuie sa inmagazineze mult oxigen in plamani. Le ajunge o jumatate de secunda deasupra apei pentru a insipra. Dar daca se scufunda la adancime foarte mare pot inspira mult aer in plamani astfel ca pot inmagazina mult oxigen in globulelel roºii ( mult mai mult decat oamenii). Cei mai mulþi delfini ºi porci de mare au mult mai mult sange decat alte animale terestre de acelaºi dimensiuni astfel ca ei pot inmagazina mult mai mult oxigen.

Delfinii ºi porcii de mare vaneaza de obicei in stratul superior al marilor iluminat de razele soarelui astfel ca se pot folosi de vaz in timpul acestei acþiuni. Lentila ochilor se caracterizeaza prin aceea ca are posibilitatea de schimbare a formei astfel ca aceºtia iºi pot fixa bine obiectele atat in apa cat ºi in aer. Speciile cu botul prelungit au o excelenta vedere binoculara ( vedere in spaþiu tridimensionala) cu ajutorul careia pot aproxima foarte bine distanþa la care se afla ceea ce vad. Deºi vazul este foarte util pentru delfini, acesta nu este indispensabil pentru a supravieþui. Ei poseda ºi alte proprietaþi cu ajutorul carora percep extrem de bine mediul in care traiesc.

Astfel cel mai important rol in percepþia delfinilor il are urechea. Urechea nici nu se vede din exterior -se pot observa doar doua orificii in spatele ochilor- dar funcþioneaza extrem de eficient. Delfinii s-au adaptat foarte mult la mediul de propagare al undelor sonore in mediul subacvatic ºi putem spune ca au posibilitatea de a percepe sunetele „stereo“, astfel incat localizeaza direcþia exacta de unde vine sunetul. Urecchea interioara a delfinului este inglobata intr-un þesut asemanator spumei astfel ca nu preia vibraþia oaselor capului. Asta inseamna ca undele sonore venite din lateral nu ajung in acelaºi timp la ambele urechi ºi din diferenþa de timp delfinul constata precis din care diercþie provin. Omul scufundat in apa nu poate face aºa ceva deoarece sunetele ajung simultan la ambele urechi prin oasele craniului, indiferent de direcþia din care provin. uh872t1556vhhm

Aceasta calitate a delfinilor este foarte importanta pentru ca el traieºte in lumea suntelor atat cele emise de alte animale dar ºi de el insuºi. Delfinii ºi porcii de mare se orienteaza cu ajutorul sonarului, radarul cu ultrasunete . Delfinul emite continuu sunete care se reflecta pe obiectele aflate in preajma astfel ca el defineºte distanþa dintre el ºi obiect in funcþie de timpul scurs de la emisia sunetului ºi pana la recepþia lui iar cu ajutorului auzului stereo ºi poate percepe ºi direcþialui. Sunetele emise de delfini sunt produse de orificiul nazal. Sunetele sunt receptate de suprafaþa concava a craniului dupa care sunt focalizate de lentila acustica formata dintr-un þesut adipios aflat deasupra botuliu ºi feþei. Aceasta formaþiune de „pepene“ da forma boltita a frunþii mai multor specii de delfini. Din instinct delfinul analizeaza ecourile auzite ºi capata imaginea mediului ce-l inconjoara putand evita obstacolele ºi gasi hrana.

Pentru prelucrarea tuturor acestor informaþii este necesar un mare numar de celule nervoase ºi probabil acesta este motivul pentru care creierul delfinilor ºi este foarte mare (masa creierului cantareºte 2 kg faþa de cea a unui om adult care are doar 1,5 kg). Delfinul este de altfel un animal deosebit de inteligent cu o mare capacitate de a invaþa.

Hrana delfinilor ºi porcilor de mare consta in peºti ºi sepii. Excepþie face orca, delfinul ucigaº, care vaneaza animale cu sange cald, cum ar fi foci, pinguini, alte cetacee. S-a semnalat un caz cand un grup de orci au atacat o balena albastra,au omorat-o ºi devorat-o parþial.

Delfinii mancatori de peºti mananca orice fel de peºte dar sunt ºi cazuri cum ar fi delfinii cu cocoaºa, care vaneaza in apropierea þarmului. Alþii, ca delfinii tropicali, vaneaza mai ales in larg iar porcii de mare vaneaza in grupuri restranse de cate doi-patru indivizi. Delfinii care vaneazia in larg se aduna in grupuri foarte mari, de 1000 de indivizi sau chiar mai mulþi. Grupurile de delfini pot fi intalnite mai des in apele bogate in hrana, acolo unde din cauza curenþilor apa rece , mai bogata in hrana ajunge la suprafaþa unde se amesteca cu apa mai calda creand astfel condiþii favorabile dezvoltarii ºi inmulþirii planctonului care atrage sardelele ºi lostriþele ºi acestea la randul lor atrag delfinii care cu ajutorul sonarului descopera aceste bancuri de peºti. Delfinii se rotesc in jurul lor ºi peºtii se aduna in grup compact, urcand la suprafaþa. Cu cat grupul de delfini cuprinde mai mulþi indivizi cu atat bancul de peºti este mai uºor de manevrat. Odata ajunºi la suprafaþa, peºtii nu prea mai au scapare, delfinii aruncandu-se asupra prazii. Delfinii tropicali din zana Oceanului Pacific se ajuta cu delfinii din Oceanul Atlantic. In timp ce unii se hranesc ceilalþi stau de paza atenþi la apariþia rechinilor sau delfinilor ucigaºi. Aceste grupuri de delfini sunt insoþite de cele mai multe ori de bancuri de ton, peºti rapitori de dimensiune ºi mobilitate mare, care se ospateaza ºi ei de la masa delfinilor. Un inconvenient al acestei intr-ajutorari ar fi acela ca navele de pescuit oceanic urmaresc bancurile de ton ºi constituie un pericol ºi pentru calauzele lor : delfinii.

Delfinii se caracterizeaza in general printr-o slaba legatura intre parteneri. Masculul nu pastreaza de obicei legatura cu urmaºii lui. Femela da naºtere unui singur pui, pe care il alapteaza pana la doi ani, timp in care il protejeaza.

Grupul de delfini ucigaºi sunt mult mai stabili in legaturile cu partenerii. Masculii dominanþi pastreaza in jurul lor 3 - 4 femele, langa care iºi vor petrece toata viaþa ºi cu care cresc impreuna mai multe generaþii de pui. Astfel de grupuri sunt formate de indivizi tineri, masculi ºi femele, alaturi de delfini maturi.

Cele cateva informaþii despre delfini ºi viaþa lor se incheie. Þinand cont ca ei traiesc in toate oceanele ºi apele lumii, deci ºi in Marea Neagra, poate la vara , la mare, veþi avea prilejul sa ii intalniþi.